Informatia Bucureştiului, iulie 1986 (Anul 33, nr. 10167-10189)

1986-07-01 / nr. 10167

ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ANUL XXXIII - Nr. 10 167 4 PAGINI - 50 BANI Marţi 1 iulie 1986 PRIMIRI LA TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Primul ministru al Republicii Turcia Ambasadorul Uniunii Sovietice - Relatări, în presa de dimineaţă - in spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului NICOLAE C TOATE CAPACITĂŢILE DE PRODU­CŢIE­­UTILIZATE INTENSIV, LA PARAMETRI MAXIMI Puternicele capacităţi de producţie, de inaltă ţinută tehnică, de care dispune industria noastră socialistă, sunt rodul înfăptuirii politicii econo­mice ştiinţifice a partidului nostru, al materia­lizării unui important efort de investiţii. Este firesc, este o cerinţă prioritară ca această zestre - ce situează România in rindurile ţărilor cu un potenţial industrial modern - să fie folo­sită din plin, cu maximă eficienţă, asigurindu-se astfel îndeplinirea exemplară a tuturor preve­derilor de plan, in mod deosebit a celor vizind exportul. Toate colectivele de muncă trebuie să aibă permanent in atenţie organizarea rigu­roasă a muncii in aşa fel incit activitatea să se desfăşoare la inulţi parametri de producti­vitate in cadrul fiecărui schimb, folosirea in­tensivă a tuturor capacităţilor. Aşa cum a subliniat cu pregnanţă tovarăşul Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a CC al P.C.R., problema valorificării depline a potenţialului tehnico-material şi uman constituie un factor esenţial in înfăptuirea sarcinilor stabi­lite, pe baza utilizării optime a capacităţilor de producţie fiind posibil să se obţină incă din acest prim an al noului cincinal însemnate pro­ducţii suplimentare. In lumina acestor orientări, a sarcinilor trasate de secretarul general al partidului la intilnirea de lucru cu Biroul Comitetului municipal de partid, colectivele bucureştene de muncă acţio­nează cu hotărire pentru organizarea mai bună a muncii în fiecare unitate in vederea folosirii optime a tuturor capacităţilor şi realizării, pe această bază, a unor importante sporuri de pro­ducţie în cel de-al doilea semestru al anului. întreprinderea de Aparate Electronice de Măsură şi Industriale „Avem datoria să valorificăm deplin dotarea tehnică de care dispunem“ Nu cu mult timp in urmă, la IEMI activitatea secţiilor primare — prelucrări mecani­ce, galvanizări, turnătorie — era grevată de o serie de de­ficienţe, fapt ce se repercuta negativ asupra ritmicităţii producţiei. In urma unor fructuoase dezbateri in adu­nările generale ale oamenilor muncii, a măsurilor luate sub conducerea comitetului de partid s-a inregistrat un pu­ternic reviriment. — In primul rînd s-a hotă­rât punerea mai buna In valoare a întregii capacităţi tehnice si umane din sectorul de aşchieri, prese si turnă­torie — ne spunea inginerul Orest Donfu, şeful secţiei I, prelucrări mecanice. Analiza­ folosirii maşinilor si utilaje­lor ne-a dus la conclu­zia că unele dintre aces­tea nu sunt încărcate co­respunzător. In primul rind piesele au fost reamplasate pe puteri, astfel incit să be-Victor CONSTANTINES­CD (Continuare tn pag a ll-a) f Mm ogoarele! ifövcnei Jbl«MPÍÍ| Ă SECERIŞUL GRIULUI: fiecare oră bună de lucru, folosită din plin — In pag. a Ii-a — Cale de cunoaştere Intilnirile cu elevii din liceele noastre sunt evenimente pentru un scriitor. In fiecare scoală există cabinete de litera­tură, frumos împodobite cu imaginile scriitorilor noştri clasici, unde se pot a­­duna unul lingă altul o sută dintre cei­­ mie de elevi dornici de literatură. Zilele acestea, am fost invitat la Liceul Economic nr. 1, unde, după aproape două ceasuri de dialog şi versuri, abia ne-am rupt unii de alţii, întrebările celor ce zilnic lucrează cu cifre şi for­mule matematice funt mai precise, dar nu mai puţin penetrante prin consistenţa lor. Biblioteca liceului a moştenit multe cărfi rare, un corpus de literaturi şi Ştiinfi ce poate fi cercetat de fiecine. Pentru aceşti viitori economişti, oameni ai ştiinţelor exacte, este foarte important si ştie ceea ce repeta la cursurile tale, in fiecare an. Tudor Vianu : poezia este cale de cunoaştere, avem nevoie vitală de poezie pentru a ne cunoaşte pe noi Înşine mai bine. Daci, pentru a ne uşura munca braţelor, avem nevoie de mii de cunoştinţe exacte, pentru a ne adinei şi lumina flinta interioară avem nevoia de lumina logosului inspiraţilor poeţi. Pen­tru a deveni oameni buni, de caracter, de omenia, avem nevoie de aceste texte, versuri profund plăsmuite In focul iubirii de sine, de tată şi de neam. Asta ne-a spune Mihai Eminescu, omul deplin al culturii româneşti. * IOAN ALEXANDRU 6 fő- a/ // l S r-----------~ CINCINALUL 1986 — 1990 -----------­CREȘTEREA PRODUCTIVITĂȚI MUNCII O­rientare definitorie a Planului național unic de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste­­România pe pe­rioada 1986—1990, accentuarea laturilor intensive de creștere impune, într-o nemijlocită relaţionare, ridicarea substanţială a productivităţii muncii. Este concludent, in acest sens, că, în anul 1990, productivitatea muncii în industria republicană (calculată pe baza valorii producţiei-marfă) va spori cu 70,4 la sută faţă de 1985, într-un ritm mediu anual de 11,2 la sută. De asemenea, în aceeaşi perioadă, productivitatea muncii în construcţii-montaj­e(calculată pe baza producţiei de construcţii-montaj) urmează să crească cu 50 la sută. Aşa cum sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în magistrala cuvîntare rostită la recenta plenară a C.C. al P.C.R. : „Nu trebuie să uităm nici un moment că realizarea unei înalte productivităţi a muncii constituie factorul determinant pentru infăptuirea Programului partidului, a hotă­­rîrilor Congresului al XIII-lea, că productivitatea muncii este hotăritoare pentru afirmarea superiorităţii societăţii socialiste, a forţei creatoare a oamenilor muncii, a poporului, care a devenit stăpîn pe destinele sale şi îşi făureşte in mod conştient propriul său viitor comunist“. In acest spirit, oamenii muncii din Capitală, ca si din întreaga ţară, işi intensifică eforturile in direcţia valorificării superioare a tuturor resurselor, înfăptuirii exemplare a programelor de per­fecţionare a organizării şi de modernizare a producţiei, astfel incit, în fiecare unitate, să se obţină o înaltă productivitate Constructorii de la I.A.C.E.R.D. asigură zi de zi ritmuri intense pe întregul şantier de amenajare complexă a Dîmboviţei. Astfel, marele lac artificial al Morii prinde tot mai mult contur, lucrindu-se spornic şi la insula care va avea 7 ha, la viitorul pod Ciurel — str. Virtuţii. Pe tronsonul Ciurel Groză­veşti, constructorii s-au angajat și încheie realizarea cuvei pentru apa curată pină la 23 August. Şi pe celelalte tronsoane obiec­tivele stab­ilite te execută conform graficelor Foto : L. CRIŞAN Extemporal in unitati de prestafii De ce termene Printre elementele care condiţionează calitatea prestaţiilor oferita solicitanţilor se numără, fără îndo­ială, şi promp­titudinea, onorarea peste termene a comenzilor la data fixată. Meşterii, de comun acord cu clienţii, stabilesc un termen de livrare a comenzii. Respec­tarea acestuia re­prezintă, cum a­­minteam, o obligaţie, o îndatorire a fiecă­rui lucrător care Îşi respectă clientela. Marian CIOBA (Continuare in pag. * lll-ai

Next