Informatia Bucureştiului, iulie 1986 (Anul 33, nr. 10167-10189)

1986-07-05 / nr. 10171

Vizita oficială de prietenie în ţara noastră a tovarăşului Zhao Ziyang Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze, to­varăşul Zhao Ziyang, aliat in vi­zită oficială de prietenie in tara noastră. Împreună cu persoanele oficiale chineze care o însoţesc, a fost, vineri, oaspete al judeţe­lor Argeş şi Dolj. Premierul chinez a fost însoţit de tovarăşul Ion Dincă, prim vi­­ceprim-ministru al guvernului. La întreprinderea de autoturis­me din Piteşti oaspeţii au fost sa­lutaţi cu deosebită cordialitate de Constantin Zanfir, preşedintele Consiliului popular al judeţului Argeş, de Marin Nedelcu, mi­nistrul industriei construcţiilor de maşini, de membri ai conducerii unor centrale industriale şi intre-,­prinderi din această ramură. Pe platforma din faţa marii în­treprinderi, au fost prezentate cele mai noi tipuri de autoturisme Da­cia, Oltcit si ARO realizate la Pi­teşti, Craiova şi Cîmpulung Mus­cel, destinate pieţei interne şi ex­portului, produse cunoscute în pes­te 30 de ţări ale lumii. Totodată, aici a fost prezentată o gamă largă de autobuze şi alte tipuri de auto­vehicule de transport fabricate în alte centre industriale ale ţării. Vizitarea halei de montaj gene­ral a oferit oaspeţilor posibilitatea cunoaşterii unor aspecte concrete ■privind gradul de mecanizare şi automatizare a proceselor tehnolo­gice. Tovarăşul Zhao Ziyang a apreciat succesele colectivului în­treprinderii de autoturisme şi a urat oamenilor muncii de aici noi şi tot mai mari realizări. La sosire în municipiul Craiova, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze a fost întîmpinat de tovarăşul Gheorghe Stoica, preşedintele Consiliului popular al judeţului Dolj, de alţi reprezentanţi ai organelor locale. La sediul consiliului popular ju­deţean oaspeţii chinezi au fost in­formaţi despre marile transfor­mări economice şi sociale care au avut loc în Dolj, la fel ca in toa­te zonele ţării, după cel de-al IX-lea Congres al partidului. Au fost scoase în evidenţă realizări­le de prestigiu obţinute în dome­niul industrializării, în contextul politicii partidului nostru de dez­voltare armonioasă a tuturor ju­deţelor ţării, al modernizării agri­culturii, al creşterii necontenite a nivelului de trai material şi spi­ritual al tuturor cetăţenilor. In cursul după-am­ezii a fost vizitat cel mai mare complex cu­i sere din ţară — cel de la Işalniţa. Gazdele au prezentat unele sec­toare de producţie, maşinile şi utilajele ce se folosesc în unitate. In cadrul unei expoziţii special amenajate au reţinut atenţia soiu­rile de tomate realizate de cerce­tătorii unităţii, care se disting printr-o mare productivitate si deosebite calităţi nutritive. Un complex de sere asemănător a fost realizat la Beijing de spe­cialişti români in cadrul raportu­rilor de cooperare bilaterală dintre ţările noastre. Apreciind experienţa dobînditâ de legumicultorii doljeni, premie­rul Zhao Ziyang a menţionat ca aceasta va fi studiată cu interes de specialiştii legumicultori din Republica Populară Chineză. S-a vizitat apoi întreprinderea „Electroputere“, unitate care, prin produsele sale de înaltă comple­xitate si tehnicitate, se bucură de un înalt prestigiu atit in ţară, cit şi în numeroase state ale lumii. In­secţiile si fabricile de trans­formatoare mari, locomotive, mo­toare şi aparataj electric de înal­tă tensiune înaltul oaspete a fost informat despre nivelul şi diver­sitatea producţiei realizate aici. Pe parcursul vizitei, gazdele au prezentat, de asemenea, numeroa­se produse aflate în diferite faze de execuţie, unele urmînd a fi expediate în Republica Populară Chineză. Oaspeţii s-au interesat de modul de organizare a producţiei şi a muncii, apreciind dotarea tehnică şi atenţia ce se acordă perfor­manţelor tehnice ale produselor. In încheierea vizitei, arătînd că Întreprinderea craioveană i-a făcut o deosebită impresie, tovarăşul Zhao Ziyang a urat colectivului de aici să obţină noi succese in viitor. Seara, în onoarea premierului Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze, preşedintele Consiliului popular al judeţului Dolj a oferit o masă. ★ Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze, tova­răşul Zhao Ziyang, a depus vineri dimineaţă o coroană de flori la Mo­numentul eroilor luptei pentru li­bertatea poporului și a patriei, pentru socialism. PREŞEDINTELE PARLAMEN­TULUI DIN INDIA, Bin Ram Ja­­khar, aflat în vizită la Caracas, a declarat că ţara sa sprijină efor­turile „Grupului de la Contadora“ de realizare a­ păcii în America centrală. Totodată, el a respins politica de ingerinţe în afacerile interne ale statelor latino-ameri­­cane, singurele în măsură să hotă­rască în problemele care le in­teresează. BUGETUL ŞI POLITICA AGRI­COLA comunitare vor constitui problemele centrale ale dezbateri­lor reuniunii ministeriale a Pieţei comune vest-europene de săptă­­mîna viitoare — relevă agenţia E.F.E. Miniştrii economiei şi fi­nanţelor ai „celor 12“ urmează să se reunească luni la Bruxelles in încercarea de a găsi calea unui acord cu Parlamentul vest-euro­­pean asupra bugetului pe 1986. INTR-O DECLARAŢIE făcută in Berlinul Occidental, secretarul executiv permanent al O.N.U. pentru America Latina (C.E.P.A.L.), Norberto Gonzales, a denunţat mă­surile protecţioniste practicate de statele puternic industrializate, care frînează eforturile de reacti­vare economică a ţărilor în curs de dezvoltare. EU a arătat că sta­tele Sudului nu vor putea înre­gistra o redresare a economiilor lor datorită acestor bariere pro­tecţioniste şi nivelului ridicat al datoriilor externe pentru rambur­sarea cărora sunt obligate să a­­loc­e fonduri ce ar trebui orientate spre propria dezvoltare. UN NUMĂR de 2 078 000 de ce­tăţeni vest-germani reprezentind 8,4 la sută din forţa activă de muncă, erau înregistraţi oficial ca şomeri la sfirşitul lunii iunie, a anunţat Oficiul federal pentru forţele de muncă. PREŞEDINTELE Internaţionalei Democrat-Creştine, Flaminio Pic­­coli, a condamnat ferm regimul militar din Chile pentru represi­unile la care sunt supuse persoa­nele cu vederi democratice și a exprimat deplina solidaritate a or­ganizației sale cu lupta poporului chilian consacrată instaurării de­mocrației în ţară. Acţiunile in sprijinul păcii, pentru dezarmare si înlăturarea primejdiei unui război nuclear, pentru negocieri politice ca singura cale viabilă de soluţionare a diferendelor constituie pre­ocuparea majoră a unor organizaţii politice, personalităţi din diverse sfere de activitate, mişcări pentru pace de pe toate meridianele lumii. Proiectul „Iniţiativa de Apărare Strategică" este de natură să sporească pericolul de război CANBERRA. — Intr-un arti­col publicat în „Sydney Morn­ing Herald“, cercetătorul aus­tralian Robyn Williams enu­mera o serie de raţiuni şi de motivată pentru care firmele din Australia trebuie să evite o participare la realizarea pro­iectului american „Iniţiativa de Apărare Strategică“ (S.D.I.). In primul rînd, proiectul ar afec­ta negativ cercetarea ştiinţifică pentru mai multe generaţii, su­mele absorbite pentru realiza­rea sa echivalind de fapt cu cercetări pierdute. Apoi, Sta­tele Unite nu au nici un mo­tiv să ofere altor state rezul­tatele unor cercetări sensibile, iar domeniul de studiu este de interes mai mic pentru un stat indus­trial-agrar ca Australia, pentru care priorităţile ştiinţifi­ce vizează alte sectoare. Spe­cializarea îngustă a cercetărilor cu caracter militar nu poate o­­feri o perspectivă favorabilă pe planul utilizării lor în scopuri civile. Pe de altă parte, Robyn Wil­liams consideră imoral pentru firmele care eventual ar fi a­­trase in acest proiect să consi­dere prevalent interesul lor de profit, ignorînd consecinţele — pe diverse planuri — ale a­­cestei implicări. In plus, refu­zul companiilor australiene de participare ar reprezenta un exemplu demn de urmat în zo­na Asiei şi Pacificului. Agenţia A.D.N. relevă că ati­tudini de genul celei relevate de ziarul din Sydney nu sunt singulare în Australia şi că un sondaj de opinie efectuat in a­­prilie evidenţia că o mare par­te dintre cetăţenii australieni consideră că proiectul „Iniţiati­va de Apărare Strategică“ este de natură să sporească pericolul de război. . REUNIUNEA LA NIVEL ÎNALT a Pieţei comune Caraibiene (C.A.R.I.C.O.M.) — la care au luat parte şefi de stat şi de gu­vern din 13 ţări caraibiene — a luat sfîrşit, ieri, la Georgetown. Participanţii au adoptat o serie de rezoluţii, vizînd, între altele, in­tensificarea cooperării economice şi comerciale, sprijinirea eforturi­lor de pace în America Centrală, combaterea traficului de droguri. ÎNFĂPTUIREA DREPTURILOR INALIENABILE ale poporului pa­lestinian constituie cea mai im­portantă condiţie pentru realizarea unei reglementări juste şi trai­nice a situaţiei din Orientul Mij­lociu, se arată în declaraţia a­­doptată la încheierea,, la Viena, a celei de-a IlI-a Conferinţe Inter­naţionale a organizaţiilor neguver­namentale privind problema pa­lestiniană. ASUPRA BĂNCII CENTRALE DIN MADRID a fost comis un a­­tac banditesc, informează agenţia Reuter. Intre membrii serviciului de pază şi bandiţi, care au încer­cat fără succes să jefuiască banca, a avut loc un schimb de focuri de armă, soldat cu doi morţi. Apropiată reuniune a Organizaţiei Unităţii Africane DAKAR. — Organizaţia Uni­tăţii Africane se va reuni în cursul acestei luni pentru a lua in dezbatere o poziţie co­mună a ţărilor continentului faţă de întreaga problematică pe care o ridică, in momentul de faţă, situaţia din Republica Sud-Africană — a declarat pre­şedintele Congresului Naţional African, Oliver Tambo, după convorbirile pe care le-a avut cu şeful statului senegalez, Abdou Diouf, preşedintele in exerciţiu al O.U.A. Totodată, Oliver Tambo a relevat necesitatea creşterii sprijinului, pe toate planurile, acordat de tarile africane Con­gresului National African, or­ganizaţie, după cum se ştie, scoasă în afara legii de guver­nul rasist de la Pretoria. PRETORIA. — Biroul de in­formaţii oficial sud-african a făcut cunoscut că, In ultimele 24 de ore, trei persoane de cu­loare şi-au pierdut viaţa, ri­­dicînd numărul morţilor de la instaurarea stării de urgenţă, — la 12 iunie a c. — la 103. Ziua naţională a Republicii Capului Verde Poporul Republicii Capului Verde sărbătoreşte, astăzi, îm­plinirea a 11 ani de la pro­clamarea independenţei ţării sale. în perioada ce a urmat acestui moment istoric, s-au depus eforturi susţinute pen­tru înlăturarea consecinţelor nefaste ale dominaţiei colonia­le, au fost realizate o serie de transformări sociale structura­le cu caracter progresist. Ast­fel, s-a înfăptuit reforma a­­grară, s-au creat ferme de stat şi cooperative agricole, s-au pus bazele unei industrii pro­­­prii. România socialistă, în spiri­tul politicii sale consecvente de solidaritate cu popoarele care au păşit pe calea dezvoltării de sine stătătoare, urmăreşte cu interes şi simpatie succesele dobindite de poporul Republi­cii Capului Verde in consoli­darea independenţei, în înfăp­tuirea unor transformări pro­gresiste, între ţara noastră şi Republica Capului Verde s-au statornicit relaţii de strînsă prietenie şi colaborare, o con­tribuţie de cea mai mare în­semnătate avind in acest sens convorbirile dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Aristides Maria Pereira. Docu­mentele şi înţelegerile conve­nite la cel mai inart nivel au deschis noi şi ample perspec­tive conlucrării bilaterale la cele mai diverse planuri, în in­teresul celor două ţări şi po­poare, al cauzei generale a pă­cii şi progresului in întreaga lume. Sărbătoarea naţională a Venezuelei Astăzi, Venezuela aniversea­ză un eveniment memorabil al istoriei sale naţionale : la 5 iu­lie 1811, prima Adunare Con­stituantă, întrunită la Palatul Academiilor din centrul Cara­casului, a proclamat indepen­denţa de stat a ţării. Indepen­denţa politică avea să fie con­solidată în perioada mai apro­piată, prin ceea ce venezuele­­nii au numit „a doua indepen­denţă“, cea economică, ce a deschis largi perspective de progres. Este vorba în primul rînd de trecerea sub control na­ţional a petrolului (principala bogăţie a ţării), a gazelor na­turale, a fierului şi a altor re­surse minerale. Prin această cotitură în dezvoltarea econo­mică a Venezuelei s-au pus ba­zele unei politici energetice u­­nitare, au fost construite im­portante obiective ale industriei petrochimice şi s-au iniţiat pro­grame de diversificare a eco­nomiei, de valorificare pe sca­ră largă a potenţialului unor regiuni ale ţării. Tradiţionalele legături de prietenie dintre România şi Ve­nezuela au fost puternic sti­mulate de vizita oficială efec­tuată in Venezuela de pre­şedintele Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu. Convorbirile la ni­vel inait, documentele semnate cu acest prilej au aşezat pe o bază trainică raporturile bila­terale în domeniile economic şi comercial, tehnico-ştiinţific, cultural, precum şi al conlucră­rii în sfera relaţiilor interna­ţionale,­­ corespunzător Interese­lor ambelor ţări şi popoare, cauzei păcii şi cooperării in lume. Copiii, „primăvara poporului nostru“, cum atât de sugestiv de­numea preşedintele României, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, mlădiţele cele mai tinere ale patriei, trebuie învăţaţi că pa­cea constituie principala aspi­raţie a umanităţii, iar reali­zarea şi menţinerea ei, o res­ponsabilitate universală. E­­u­­caţia pentru pace trebuie sti­mulată ; pentru a deveni o pre­ocupare statornică, asiduă, ori­ce efort investit în această direcţie nu poate să fie consi­derat niciodată prea mare. De­mersurile de formare a copi­lului şi adolescentului sunt do­minate de procesul multidimen­sional al conştientizării şi so­cializării existenţei sale, prin educaţie in primul rind, cu re­feriri din ce in ce mai ample la posibilităţile şi necesităţile prezentului, la viitor. O necesitate a prezentului şi a viitorului o reprezintă indu­bitabil, pacea. In numele aces­tei consideraţii, România a lan­sat la O.N.U., in 1965, cunos­cuta „Declaraţie cu privire la promovarea in rîndurile tine­retului a idealurilor de pace, de respect şi înţelegere intre popoare“ şi a iniţiat rezoluţia care a condus la proclamarea de către O.N.U. a anului 1985 ca „An Internaţional al Tineretu­lui“, sub deviza „Participare, dezvoltare, pace“. Tineretul ro­mân, educat în spiritul înalte­lor valori ale politicii statului şi partidului nostru, s-a afir­mat şi se afirmă ca un factor activ şi responsabil al luptei pentru pace, pentru­ destindere şi dezarmare. Noile generaţii de tineri, care nu au cunoscut atrocităţile şi vitregiile războ­iului, şi-au format şi consoli­dat, în climatul muncii şi e­­xistenţei paşnice, convingerea că pacea constituie condiţia fundamentală a propriei lor manifestări, unica alternativă pentru lumea contemporană. Propensiunea românească pen­tru educaţia în spiritul păcii se află sub semnul exemplu­lui strălucit al preşedintelui Nicolae Ceauşescu, marele erou al păcii în lumea contempora­nă, promotorul concepţiei po­trivit căreia tineretul are nu numai obligaţia de a lupta pen­tru pace, dar şi dreptul moral de a-şi face auzite şi respec­tate opţiunile, in virtutea fap­tului că generaţiile tinere s-au ________________________ aflat întotdeauna în primele rinduri ale luptătorilor pentru progres şi dezvoltare, preluînd şi amplificând, pe o treaptă su­perioară, virtuţile şi tradiţiile înaintate, revoluţionare ale popoarelor, dorinţa lor de a trăi în libertate şi pace, de a fi stă­­pine în propriile lor ţări. Ti­neretul, cea mai mare bogă­ţie a oricărui popor, trebuie as­cultat şi trebuie să aibă un cuvînt greu în organizarea vie­ţii sociale de azi şi miine. „Vouă, dragi prieteni ti­neri, generaţiei tinere — arăta­t tovarăşul Nicolae Ceauşescu — vă revine misiunea is­torică de a apăra şi dezvol­ta cuceririle revoluţionare, de a asigura mersul înainte, de a face totul ca poporul nostru să trăiască ca un popor liber, independent în societatea co­munistă, in rîndurile naţiuni­lor libere şi independente ale lumii !“. Educaţia pentru pace in România, valorificînd tradiţii­le milenare ale poporului nos­tru întotdeauna aplecat spre muncă, întotdeauna ataşat do­rinţei de a construi în pace şi în linişte, este de fapt o edu­caţie pentru progres şi dez­voltare. Fondurile deturnate in pre­zent pentru distrugere trebuie să fie consacrate ridicării u­­nor cetăţi ale industriei, ale a­­griculturii, ale invăţămintului, ştiinţei şi culturii, singurele în măsură să grăbească lichidarea gravelor flageluri care afectează astăzi zone întinse ale planetei noastre şi să asigure înflorirea personalităţii umane, respec­tarea şi promovarea drepturi­lor fundamentale ale omului, în primul rind, dreptul la muncă, la educaţie şi cultură, la o existenţă liberă, demnă, la pace. în acest context, proble­matica păcii şi dezarmării, a implicării tot mai active a ti­nerei generaţii în înfăptuirea năzuinţelor vitale ale omenirii, trebuie să devină o componen­tă esenţială a procesului in­­structiv-educativ la toate­ gra­dele şi formele de invăţămint. Printr-o fericită succesiune, Anul Internaţional al Păcii ur­mează Anului Internaţional al Tineretului. O semnificativă în­lănţuire, în măsură să augmen­teze eforturile care se depun in direcţia educaţiei pentru pace. EMIL GHIŢULESCU Educaţia pentru pace Redacţia şi administraţia : cod 70111, str. Brezoianu nr. 23-25, sector 1, of. PTTR 1, Centrala telefonică 13.27.71. Secţia scrisori — juridic­e 13.77.73. Publicitatea cod 70105, str. 13 Decembrie 24, sector 1, of. PTTR 1, telefon 11.15.16. Abonamentele se fac la toate oficiile poştale şi difuzor­ii din întreprinderi şi instituţii, cititorii din străinătate se pot abona prin ROMPRESFILATELIA. Sectorul export-import presă, P.O. Box 13—201, telex 10316 profir. Bucureşti, calea Griviţei nr. d1—06. Tiparul : l.l’. „Informaţia“ 3

Next