Informatia Bucureştiului, iunie 1987 (Anul 34, nr. 10449-10474)

1987-06-01 / nr. 10449

1 IUNIE — Ziua Internaţională a Copilului COPIILOR - PRIMĂVARA ŢĂRII, DRAGOSTEA ŞI GRIJA ÎNTREGII SOCIETĂŢI Avem răspunderea şi îndatorirea, aşa cum au făcut-o de-a lungul secolelor strămoşii noştri, să păstrăm şi să dezvoltăm fiinţa poporului român. Tot ceea ce realizăm nu ar avea nici un sens dacă nu s-ar asigura vigoarea şi tinereţea naţiunii. Copiii reprezintă viitorul naţiunii | Copiii sunt primăvara poporului nostru ! Ei reprezintă comunismul | NICOLAE CEAUŞESCU Viitorul naţiunii noastre | Urmare din pag. I­ complex. Copiii ne obligă să gîn­­dim nu numai la urmările catas­trofale pe care le-ar avea pen­tru continuarea vieţii pe pămînt coşmarul unei conflagraţii nucle­are mondiale. Copiii ne obligă să gîndim cu înţelepciune şi res­ponsabilitate la tot ceea ce avem de făcut pentru ca prin ei, o dată cu nepreţuitul mesaj al existenţei vieţii, să se perpetueze un timp şi mesajul civilizaţiei universale, la tot ceea ce trebuie întreprins, pentru ca ei, oamenii lumii de mâine, să crească şi să se împli­nească armonios, la adăpost di­ griji şi lipsuri. Aşa cresc şi se Împlinesc copiii României de azi. Privind cu încre­dere spre orizonturile zilei de onli­ne. Simţind la fiecare pas, în fiecare zi, grija părintească a partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, a întregii noastre so­cietăţi. Anii aceştia, în care s-au născut, îşi petrec copilăria, în­vaţă şi cresc milioane de copii, pregătindu-se să devină cetăţeni ai mileniului trei, sunt anii cei mai bogaţi in înfăptuiri din în­treaga istorie a patriei. Sunt anii de glorie ai Epocii Nicolae Ceauşescu, ani de-a lungul că­rora multe dintre măsurile de perfecţionare a formelor, structu­rilor şi normelor activităţii eco­­nomico-sociale au ca bene­ficiari direcţi pe cei mai mici cetăţeni ai ţării. Sunt măsuri care au la bază concepţia profund ştiinţifică a secretarului general al partidului care leagă într-un tot unitar la­turile dezvoltării economice a pa­triei, ale creşterii intensive, ale asigurării progresului multilate­ral cu realizarea unor vaste pro­grame de măsuri sociale menite să servească ridicării necontenite a calităţii vieţii oamenilor. Copiii, tineretul, iată principalii destina­tari ai acestor programe. „In toa­te domeniile — subliniază tova­răşul Nicolae Ceauşescu — trebuie să­ avem în vedere că viitorul României este în mîinile tineretu­lui, ale copiilor, că aşa cum va creşte tineretul, cum vor creşte copiii patriei, aşa va fi şi viitorul României socialiste. Şi am deplina convingere că noi creştem un ti­neret bun, copii sănătoşi — şi fizic şi intelectual — cu o minte şi cu o gindire înaripată care se pregătesc să servească patria, po­porul, comunismul!“. Dezideratului nobil de a făuri nu numai o nouă orînduire pe pă­mântul strămoşesc al patriei, ci şi de a creşte generaţii noi in spi­ritul slujirii cu devotament ne­ţărmurit a intereselor supreme ale naţiunii îi sunt consacrate în România de azi eforturi uriaşe. Programul de o amploare fără pre­cedent al investiţiilor sociale des­făşurat în perioada care a urmat Congresului al IX-lea al partidu­lui a acordat o atenţie deosebită rezolvării problemelor mamei şi copilului. Nu există localitate de pe întreg cuprinsul ţării unde să nu se facă simţite efectele acestui program şi unde să nu fi apărut aşezăminte de cultură, de instruc­ţie şi educaţie pentru toate vîrste­­le, de apărare a sănătăţii mamei şi copilului, locuinţe noi, lumi­noase şi confortabile. Puţine sunt astăzi în lume ţările, chiar dez­voltate, care, asemenea României, să-şi fi prevăzut şi să fi aplicat astfel de programe sociale desti­nate rezolvării problemelor demo­grafice. Dimpotrivă, pînă şi în a­­semenea ţări tocmai cheltuielile destinate binelui public sunt cele dinţii sacrificate în favoarea um­flării bugetelor militare, a con­tinuării în ritmuri tot mai aberante a cursei pentru perfecţionarea ar­melor. Se ştie bine — România so­cialistă a trecut la reducerea uni­laterală, încă in cursul anului tre­cut, cu 5 la sută a efectivelor sale militare și a armamentelor, pro­­movind, dimpotrivă, noi măsuri de majorare a veniturilor anuale ale familiilor cu copii. Prevederile Congresului al XIII- lea al partidului ne îndreaptă pri­virile spre hotarul dintre milenii, spre zările mileniului trei. Spre aceste zări se îndreaptă şi pasul generaţiei copiilor de azi. Peste acel hotar vor trece ei înarmaţi cu uneltele paşnice ale muncii pe care o deprind acum, înarmaţi cu bagajul de cunoştinţe tehnice şi de cultură generală pe care şi-l însuşesc acum. Sărbătorind Ziua Internaţională a Copilului sub semnul vibrantei chemări a parti­dului, a secretarului său general de a face totul pentru a marca momentul de amplă rezonanţă din viaţa social-politică a ţării , Con­ferinţa Naţională a partidului , cu noi împliniri, cu noi realizări, oamenii muncii din Capitală, alături de întregul nostru popor, dau glas recunoştinţei profunde purtate tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu pentru tot ceea ce fac ca tânăra generaţie a patriei, co­piii noştri să se bucure zi de zi de cel mai minunat dar dintre toate darurile oferite lor : convin­gerea că vor putea creşte, că se vor putea forma ca oameni in li­nişte, în pace, pregătindu-se pen­tru viitor după măsura propriilor aspiraţii caracterizate de expresia unei supreme hotărîri: aceea de a continua munca părinţilor, a noas­tră, aceea de a da o nouă dimen­siune bogatelor tradiţe revolu­ţionare ale poporului, aceea de a fi făurarii visului de aur al o­­menirii — comunismul. Vibrant omagiu Făuritorului de ţară nouă Munţi înalţi ţi m­uri line Şi podgorii pe coline, Şesuri vaste, codri deşi — Ţară mindre ca-n poveşti, Eşti frumoasă, roditoare, Cu holde scăldate-n soare Şi cu aurul din lună — Ţară scumpă, mamă bună. Ceauşescu şi poporul Ne ocrotesc viitorul Dragostea noastră supremă Ne e soarele din stemă. CRISTINA ALEXANDRESCU clasa a VI-a B, Școala nr. 85 Ne luminează viaţa Partidul, pentru noi, copiii ţării, Este simbolul imprimăvarării, Al înnoirii-n tot, necontenite, Al faptei şi visării împlinite. Să învăţăm ce-nseamnă omenescul Ni-e pildă Nicolae Ceauşescu. Destinul său revoluţionar Ne luminează viaţa, ca un far. Şi creştem, demni, cu patria-mpreună Netemători de-a veacului furtună, încrezători în mîndrul viitor De pace şi-mplinire tuturor. GABRIELA ROŞCA Cenaclul Casei Pionierilor şi Şoimilor Patriei, sectorul 3 Cu aripi deschise spre mîine (Urmare din pag 1) nu doar acum, de iunie intîi, ci mereu, ori de cite ori ne simfim noi înşine cu­prinşi de o frăgezime nouă, de un dor de puritate, de vis şi de ascensiuni, scriem, de fapt, despre cei care vom fi, despre cei care ne continuă, in lumină, şi litera şi semnul. Sub un cer de azur, boltit aici eminescian şi al nostru, co­piilor li se acordă in România de azi încrederea, posibilitatea şi climatul fer­til oricărei visate deveniri. De timpuriu, ei, cei mai mici, deprind de la părinţii şi dascălii lor îndemnul de a munci, de a face in aşa fel ca, încetul cu încetul, cumpătat şi armonios, gestul lor să ai­bă o semnificaţie socială. De cum îi pre­gătim acum depind rezultatele lucrării întreprinse de ei miine. Jocurile copiilor noştri — de-a vapo­rul, de-a podul, de-a trenul, de-a unul, de-a zburătorii — trimit necontenit la ginduri şi îndeletniciri paşnice in consens cu idealul patriei contemporane. In con­sens cu marile aspiraţii şi pe măsura minunatelor condiţii de dezvoltare armo­nioasă create de partidul şi statul nos­tru, pe măsura grijii şi dragostei cu care tinăra generaţie este înconjurată de cti­torul noii Românii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Un distins poet contemporan îşi intitula cartea „Mă uit in ochii copiilor“ — şi, ui­­tindu-se, descoperea în lumina ochilor lor superba fizionomie a celor care, in anul 2000, vor reprezenta pe oamenii ma­turi ai României viitoare, urmaşi demni ai unor părinţi şi bunici cărora munca şi omenia le-au acordat aura de învingători. Intorcindu-ne inima şi faţa către copiii noştri, acum şi mereu, trăim noi înşine revelaţia că redevenim copii. Adică mai buni şi mai frumoşi, mai însetaţi de ar­monie şi de aripi­ Pentru cei mai tineri cetăţeni imaginea grijii statornice a partidului pen­tru asigurarea celor mai bune condiţii de in­struire şi educaţie, de pregătire pentru muncă şi viaţă a copiilor, a întregului tineret al patriei, se răsfrînge ca într-o oglindă în realităţile pro­priului nostru oraş. • Reţeaua bucureşteană a învăţămîntului primar şi gimnazial şi-a adăugat, in acest an şcolar, 4 noi unităţi cu cite 1­0 săli de clasă fiecare. • In prezent, cele 452 de şcoli generale, li­cee şi şcoli profesionale existente in Capitală oferă condiţii dintre cele mai bune de pregătire unui număr de peste 394 000 elevi, care îşi perfecţionează cunoştinţele tehnice, deprinde­rile practice în 940 ateliere-şcoală şi peste 1 100 laboratoare.­­ Prin unităţile sale, învăţământul preşcolar din Capitală asigură cuprinderea integrală a copiilor de 5-6 ani, precum şi a majorităţii ce­lor de 3-4 ani.­­ Pionierii bucureşteni, urmindu-şi vocaţiile pentru ştiinţă şi tehnică, pentru creaţie, cintec, dans, pictură dispun de circa 3 000 de cercuri tehnico-aplicative, peste 3 500 de cercuri pe obiecte de invăţămint şi de circa 7 000 de for­maţii artistice participante la faza de masă a Festivalului Naţional „Cîntarea României". „ Amploarea activităţii tehnico-ştiinţifice a celor aproape 221 000 de pionieri bucureşteni este ilustrată şi de participarea numeroasă a acestora în fazele de masă ale concursurilor „Start spre viitor" şi „Atelier 2 000“, în cadrul cărora cei peste 51 000 de membri ai celor 3 000 de cercuri de creaţie tehnico-ştiinţifică au prezentat aproape 3 300 de lucrări. D­intre numeroasele unităţi de asistenţă medi­­co-sanitară a copilului şi de ocrotire a celor mai mici locuitori ai Capitalei se află şi cele opt spitale de copii cu peste 2 200 locuri. Prin­tre acestea cele mai noi sunt Spitalul clinic de copii din secto­ul 4, Maternitatea Titan, secţii pentru tratarea şi recuperarea unor afecţiuni cronice ale copilului. In curind, se va deschide un nou dispensar policlinic pentru copiii din sectorul 1 şi un dispensar teritorial cu 5 cir­cumscripţii pentru reţeaua de pediatrie din sec­torul 6, în cartierul Militari. D In fiecare an, peste 100 000 de copii din Capitală işi petrec vacanţele în tabere şi co­lonii sau străbat itinerare dintre cele mai a­­trâgătoare in cadrul expedițiilor „Cutezătorii". IIICflDMATIk RlirilDPVTIIIim

Next