Informatia Bucureştiului, decembrie 1987 (Anul 35, nr. 10605-10631)
1987-12-01 / nr. 10605
FĂCLIA UNIRII Unirea e puterea acestui brav popor, Unirea e puterea plaiurilor dace ; Trei ţări surori române unite-n tricolor Şi intru veşnicie, de carpatina pace ! Decembrie ne-ndeamnâ, cu-ntîia-i zi, stăpini — Prin fiii ţării noastre — să nemurim făclia Celor care-au aprins-o în inimi de români, Şi au făcut o ţară frumoasă, România. Azi înălţăm o ţară mai mindră ca oricând, De la Canpaţi la mare, şi codri grei de brazi. Cu libertatea vie în «crimă ji-n gînd Şi cu unirea scrisă in tot ce facem azi. Prin omul Ceauşescu largi porţi mi se deschid, Prin el, eroul ţării, fii-i ţara azi stăpină . Indiul de decembrie e astăzi, prin partid, Zi strălucind de-a pururi In patria română. ROSANN MURESANU UNIREA-UNITATEA, idealuri istorice, realităţi ale prezentului socialist al (Urmare din pag. I) Daciei şi al unui voievodat românesc, centrul celei dinţii uniri politice a românilor sub Mihai Viteazul, locul martiriului lui Horea, Cloşca şi Crişan, locul întemniţării lui Avram Iancu, era oraşul cu numeroase şi adinei semnificaţii în istoria poporului român. După raportul privind prezenţa delegaţilor, aleşi în circumscripţiile electorale, în organizaţiile politice şi asociaţiile profesionale, culturale, preşedintele ales al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, Gheorghe Pop de Băseşti, în cuvîntul său a declarat: „Naţiunea română la toate evenimentele mari istorice în trecut, şi astfel şi astăzi, s-a adunat pentru a decide asupra sorţii sale. Aşa Onorată Adunare, în anul 1848, cînd era cea mai grea sarcină asupra naţiunii române, greutatea robotelor, s-a adunat pe Cîmpia Libertăţii la Blaj şi acolo Adunarea Naţională a luat hotărîrea care avea să înfrunte iobăgia în care gemea sărmana naţiune română. După dezrobirea voastră din iobăgie a urmat o altă iobăgie şi mai mare, iobăgia sufletelor noastre, şi apoi a urmat iobăgia de clasă. Astfel, Onorată Adunare la locul acesta sfinţit de sîngele marilor noştri martiri v-aţi adunat ţi d-voastră ca să sfărîmaţi şi cătuşele robiei noastre, seculare şi să decidem ce un popor liber asupra sorţii noastre“. Aşadar, aici la Alba Iulia, nu era vorba de o simplă adunare unde românii să rostească şi să decidă asupra problemelor lor. Aici, la Alba Iulia, au venit în primul rind împuterniciţii aleşi de masa poporului român din toate localităţile şi colţurile Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului, investiţi cu mandate speciale asupra a ceea ce aveau să hotărască. Prin forma sa de organizare, prin participarea largă a maselor, a delegaţilor aleşi, prin votul unanim al populaţiei din întreaga Transilvanie, Adunarea Naţională de la Alba lulia a căpătat un profund caracter plebiscitar, reprezentând populaţia românească majoritară dintotdeauna pe aceste meleaguri, care era singură în drept să hotărască asupra soartei sale. Vasile Goldiş a prezentat Adunării istorica Declaraţie de Unire cu Ţara. în primul articol al documentului se arăta : „Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţâra Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba lulia în ziua de 1 Decembrie 1918, decretează unirea acestor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dinşii cu România...“. Toate cele 9 articole ale Declaraţiei au fost reluate de la o tribună la alta şi aduse la cunoştinţa celor peste 100 000 de participanţi. După citirea Declaraţiei au luat cuvîntul liderii celor două partide, care au constituit Comitetul Naţional Român, reprezentantul Partidului Naţional Român şi al Partidului Social-Democrat Român, în încheierea Adunării, preşedintele a pus întrebarea „Primeşte Onorata Adunare rezoluţiunea propusă de d-l Goldiş în întregimea ei ?“. Adunarea a izbucnit în aprobări unanime : „Primim !“. Minute în şir însufleţirea tuturor se manifestă îţi aclamaţii frenetice. Preşedintele Gheorghe Pop de Băseşti, anunţă că „Adunarea Naţională a poporului român a primit rezoluţiunea prezentată în întregimea ei şi astfel Unirea acestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă“, înfăptuirea marii uniri din 1918 nu a aparţinut unei singure clase sociale, unei pături sociale sau unui partid politic, ci ea a constituit scopul şi acţiunea întregii naţiuni române ; pentru acest ideal au acţionat toate forţele societăţii româneşti. La înfăptuirea cauzei drepte a poporului român şi-au adus o contribuţie de seamă şi cetăţenii capitalei ţării — Bucureşti. Istoria demonstrează că formarea statului naţional unitar nu a fost rezultatul unui eveniment de conjunctură. Relevînd împrejurările istorice ale desăvîrşirii acestui proces, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU arăta : „Alcătuirea statului românesc naţional unitar nu este deci un dar, rezultatul unor conferinţe internaţionale, ci rodul luptei neobosite duse de cele mai înaintate forţe ale societăţii, de masele largi populare pentru unire, produsul logic al dezvoltării istorice, sociale şi naţionale a poporului român“. Conferinţa de pace de la Paris n-a făcut decît să consfinţească o situaţie de fapt, creată de lupta poporului român, înfăptuirea unităţii statului român, încununarea unei lupte de veacuri a poporului, a reprezentat un moment decisiv al biografiei sale, a realizat cadrul naţional şi social-economic pentru dezvoltarea României moderne, avînd o înmurire pozitivă asupra întregii evoluţii economice, politice şi sociale a ţării, pentru afirmarea ei pe arena internaţională ca un stat unitar, suveran, animat de dorinţa menţinerii păcii şi colaborării intre popoare. Istorica înfăptuire de acum 69 de ani, asigurînd întărirea forţelor progresiste, revoluţionare ale societăţii noastre, a deschis un făgaş nou luptei pentru ca libertatea şi unitatea naţională să fie întregite, şi, deopotrivă, consolidate prin libertatea şi echitatea socialistă, prin egalitatea tuturor fiilor patriei. Pe drumul de luptă, de jertfă şi de izbînzi pentru împlinirea acestui ideal, istoria a impus Partidul Comunist Român drept consecvent, hotărît şi demn conducător al poporului. Intr-o istorie îndelungată şi eroică partidul a demonstrat prin fapte că are drept ţel suprem al luptei sale libertatea şi Independenţa, unitatea şi demnitatea patriei, prosperitatea naţiunii noastre. Orînduirea socialistă, edificată în patria noastră prin voinţa clasei noastre muncitoare, a întregului popor, sub conducerea partidului comunist, a creat cadrul ideal de împlinire a celor mai înaintate aspiraţii de dreptate socială şi naţională ale înaintaşilor. Pe calea spre aceste împliniri Congresul al IX-lea al partidului, alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prin voinţa unanimă a comuniştilor, a întregului popor, in fruntea partidului şi statului, au marcat momente de însemnătate istorică. în aceşti ani, îndrăzneţe programe de dezvoltare economico-socială au descătuşat larg energiile creatoare ale naţiunii, asigurînd o creştere fără precedent a avuţiei naţionale, a industriei şi agriculturii, a ştiinţei, învăţămîntului şi culturii, repartizarea armonioasă a forţelor de producţie pe teritoriul ţării. An de an s-a amplificat preocuparea pentru perfecţionarea relaţiilor de producţie, a conducerii societăţii, făurindu-se cadrul larg democratic al societăţii noastre. Toate acestea, alături de realizarea deplinei egalităţi în drepturi a tuturor cetăţenilor ţării, vasta activitate politico-educativă desfăşurată au contribuit la întărirea necontenită a unităţii de voinţă şi acţiune a naţiunii noastre pe drumul de glorie al acestor ani, anii Epocii Nicolae Ceauşescu, ani in care suntem martori şi părtaşi ai celor mai grandioase înfăptuiri din multimilenara noastră istorie. La cea de-a 69-a aniversare a Marii Uniri, supremul omagiu adus luptei și Jertfei înaintașilor îl constituie faptele de muncă pentru îndeplinirea hotărîrilor Congresului al XlII-lea al partidului, hotărîrea fermă a poporului, strins unit în jurul partidului, al încercatului său conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a obţine noi izbînzi pe drumul construirii socialismului şi comunismului pe pămîntul străbun, de a Intîmpina Conferinţa Naţională a partidului cu succese deosebite în toate domeniile de activitate pentru continua înălţare a patriei spre noi culmi de civilizaţie şi progres. Conf. univ. dr. ION ARDELEANU măreţe patriei • „Zilele artei muzicale româneşti“ includ astăzi, ora 17, în sala studio a Ateneului, ediţia a XIV-a a „Tribunei tinerilor compozitori“. Mîine, ora 15, în sala mare a Ateneului, are loc un concert de muzică românească în cadrul stagiunii municipale a artiştilor amatori. Tot mîine, ora 18, în ciclul „Valori camerale“, vor fi interpretate pagini aparţinînd lui Carmen Petru-Basacopol, Theodor Grigoriu, Zeno Vancea, Dumitru Capoianu, Tiberiu Olah • Galeria „Eforie“ (str. Eforiei nr. 4) găzduiește pa• MODERNIZAREA şoselei Berceni, finalizată în această toamnă, a fost însoţită şi de completarea zestrei vegetale; în cadrul plantărilor s-au realizat zone verzi laterale şi pe scuarul central. In prelungirea arterei, spre I.M.G.B., s-au rutat stejari. • LUCRATORI la Direcţia domeniului public îşi desfăşoară în aceste zile activitatea pe str. Valea Cascadelor, între bd. Preciziei şi prelungirea str. Emil Bodnaraş unde, pe fundaţia de beton s-a turnat primul strat de îmbrăcăminte asfaltică, in vederea definitivării lucrărilor de modernizare a acestei căi rutiere • DE ASTAZI, la parterul blocului 13 din şos. Mihai Bravu — intersecţia cu str. Baba Novac — s-a deschis un nou centru pentru vînzarea abonamentelor şi legitimaţiilor de călătorie pentru mijloacele de transport I.T.B. • UN PRODUS UTIL prezent în unităţile comerciale de profil, trusa de rectificat robinete. Cu ajutorul acesteia, printr-o operaţie simplă, pot fi reparate în mod operativ robinetele de la instalaţiile sanitare care prezintă neetanşări • NOI UNITĂŢI „INSTALATORUL“ au fost puse la dispoziţia solicitanţilor în acest an. Amplasate la parterul blocurilor 71 (Parcul tineretului), M 23 (Socului-Pescăruşi, 270 (calea Şerban Vodă),nouri decorative (pictură pe catifea) şi creaţie vestimentară aparţinînd Ilenei Sbârcea-Mureşanu • La Teatrul Nottara au început repetiţiile cu capodopera lui August Strindberg, „Dansul morţii“, In regia lui Nicolae Scarlat. In distribuţie: Ştefan Sileanu, Margaret Pogonat, Ion Dichiseanu • In Editura Academiei se află sub tipar tomul 10, litera S (partea a II-a) din Dicţionarul-tezaur al limbii române iniţiat în urmă cu peste şapte decenii de Sextil Puşcariu; in acelaşi stadiu se află un „Supliment DEX“, conţinind cuvinte, expresii şi locuţiuni intrate în limba noastră din anul 1975 pînă astăzi. C 88 (bd. Ghencea), ele au ca profil reparaţia instalaţiilor electrice şi sanitare, completind astfel gama serviciilor oferite cetăţenilor din aceste zone • UN MAGAZIN ALIMENTAR a deschis C.P.A.D.M. Chitila la parterul blocului C2 din str. Aurel Vlaicu (zona gării Chitila) • PRESTAŢII LA DOMICILIU pentru lucrări de tapiţerie (scaune, fotolii, canapele) sau confecţionarea de perne, draperii asigură lucrătorii întreprinderii „Nufărul“. Solicitările se primesc la unităţile din str. Hatmanul Arbore nr. 37, sos. Pantelimon bl. 411 si str. Liviu Rebreanu nr. 4 A • AU DEVENIT DONATORI ONORIFICI de singe, de zilele trecute, alţi 40 de cetăţeni din comuna Chitila. Un gest de înalt civism • ÎNCĂLŢĂMINTEA PENTRU FEMEI purtînd denumirea de „Ghetuţa Simon“ este adecvată sezonului de toamnă-iarnă. Realizată de întreprinderea de bunuri de consum Jilava ea se caracterizează prin rezistenţă, este uşoară şi practică. Pentru copii, I.B.C.J. produce tenisi cu talpă injectată • LA MAGAZINUL „COCOR“ s-au primit de la întreprinderile „Aurora“ — Tîrgu Frumos, „Crişul“ — Oradea şi „Partizanul“ — Bacău apreschiuri şi cizme din înlocuitori de piele. Totodată, de la „Căprioara“ — Sebeş şi „Flacăra roşie“ — Bucureşti s-au primit — şi pus în vinzare — noi modele de poşete. Rubrică redactată de Mihai BARBULESCU Mîine, derbiul în divizia Steaua şi Dinamo îşi continuă cursa lor către titlu, încheind victorioase şi partidele de sîmbătă, din etapa a XIII-a. Cum nici Oţelul, nici Victoria nu au putut obţine succese, iată că cele două fruntaşe ale fotbalului nostru s-au desprins şi mai mult de „pluton“ înaintea derbiului de mîine. Derbi care, sperăm, se va desfăşura la nivelul pretins de iubitorii sportului acestor port-stindarde ale campionatului. Jucătorii care vor evolua mîine au această obligaţia cu atit mai mult cu cit majoritatea lor, fiind internaţionali, au rămas datori de la meciul care a avut loc la Viena. Apropo de Viena, am scris atunci că naţionala noastră a pierdut calificarea din cauza slabei eficacităţi manifestate in întîlnirile din deplasare. La Sevilla, am jucat foarte bine, Dinamo — Steaua A de fotbal dar n-am fructificat nici una din ocaziile avute, la Vlora am marcat un singur gol — şi acela cu o mare doză de şansă, iar la Viena, iarăşi nu am putut înscrie! Naţionala nu a făcut altceva decit să reflecte evoluţia fotbaliştilor in campionatul nostru, în care victoriile în deplasare sunt rare, ca urmare firească a numărului extrem de mic de goluri pe care le marchează echipele oaspete. Spre exemplificare am făcut pentru dv., stimaţi cititori, o statistică după etapa de duminică din diviziile A şi B. In „A“, s-au înregistrat 6 victorii ale gazdelor, două meciuri egale şi o victorie a oaspeţilor (de fapt a dinamoviştilor pe „Ciuleşti“), in seria I, a diviziei secunde, bilanţul este identic, în seria a II-a, opt victorii ale gazdelor faţă de una singură a oaspeţilor. In timp ce în seria a III-a, formaţiile vizitatoare au pierdut in şapte jocuri, obţinind un draw şi o victorie. In total deci 27 de victorii ale gazdelor, 5 rezultate de egalitate şi 4 succese ale oaspeţilor. Să vă prezentăm şi raportul dintre numărul de goluri înscrise de gazde şi cel realizat de oaspeţi (peste o treime din formaţii nemarcînd nici un gol !). In „A“ , 18—5, in seria I a diviziei secunde, 23—4, în a II-a, 27—3, în a III-a, 21—7. In total 89—19. Edificator, nu? Mai ales că situaţia se repetă, cu variaţiuni pe aceeaşi temă, duminică de duminică, etapă de etapă. Şi nu numai la diviziile A şi B, ci şi la eşalonul nr. 3 al fotbalului nostru... Este deci neapărat necesară o schimbare radicală a opticii cu care sunt privite meciurile din deplasare. De către jucători şi antrenori. Şi, sa recunoaştem, şi optica arbitrilor de a privi echipele oaspete aprioric, ca... „victime“ ! Aceasta este una dintre condiţiile ridicării nivelului calitativ al campionatului, al acestui mult criticat campionat Pentru că a venit vorba de goluri, să consemnăm şi situaţia „la zi“ din clasamentul golgeterilor. Conduce Piţurcă, cu 15 goluri, urmat de Hagi cu 14 goluri şi Cămătaru cu 9. In continuare, Ciurca şi Ion Cojocaru — cu cite 8, Balint — 7, Petcu şi Craiu — 6. Mureşeanul Craiu, la primul său campionat (n-a apărut in ediţia trecută decît întîmplător în echipa Steaua) în divizia de elită, se impune pentru curajul lui, marcînd duminică al treilea gol in deplasare. Ne place să credem că tlnărul jucător de care am mai scris incă din momentul marcării unui gol la „Turneul Marelui Zid“ va confirma acest start bun şi va deveni unul dintre „tunarii“ diviziei A. De la el, de la hunedoreanul Cojocaru, de la Stanici, de la braşoveanul Kramer, de la băcăuanul Scinteie poate se va crea o emulaţie bine venită la care să contribuie şi consacraţii Piţurcă, Cămătaru, Hagi, Cîmpeanu II, Balint, Pena, Petcu pentru a atenua măcar simptomele maladiei ineficacităţii... Dan PATRAŞCU Noi amănunte despre competiţia de baschet rezervată liceenilor După cum am mai anunţat, s-au încheiat înscrierile pentru „Cupa ziarului Informaţia Bucureştiului“ la baschet — competiţie iniţiată de redacţia noastră în colaborare cu federaţia de specialitate pentru popularizarea acestei frumoase discipline sportive în rindul elevilor liceeni, precum şi pentru depistarea unor viitori sportivi de performanţă. Ca şi la ediţiile precedente, la întrecerile din acest an vor participa numeroase selecţionate, care îşi vor disputa întîietatea, cu începere de săptămîna viitoare. Acestea sunt: Liceul industrial nr. 7 (cîştigătoarea primei ediţii), „M. Basarab“ (finalista primei ediţii), „Gh. Lázár“ (laureată pe ţară în întrecerea organizată în cadrul „Daciadei“ pentru licee), „N. Bălcescu“, „D. Bolintineanu“, „Matematică-fizică nr. 1“, „Industrial nr. 31“, „Industrial nr. 2“, „Spiru Haret“, „Electronica“, „Industrial nr. 26“, „Gh. Şincai“, „Industrial nr. 20“, „Industrial nr. 32“, „Industrial nr. 14“ şi „Industrial nr. 34“. Alte cîteva amănunte despre modul de desfăşurare a competiţiei : • In prima fază a întrecerii conform programării pe care o vom anunţa din timp in cadrul rubricii noastre de sport, se vor desfăşura meciuri directe într-o singură serie • Primele patru clasate se vor califica pentru turneul final, în care se vor juca (fiecare cu fiecare) partide tur-retur . Intîlnirile se vor desfășura pe parcursul a două reprize a cite 25 de minute fiecare (nu este vorba de timp efectiv de joc, ci de durata reprizei, cronometrul fiind oprit doar atunci cînd o echipă solicită „timp de odihnă“) • Partidele vor fi conduse numai de arbitri calificați • După consumarea timpului de joc regulamentar, în caz de egalitate vor mai avea loc două reprize a cite ernei minute fiecare. Buletin Astăzi teorolog în gene mai mi via plo* la moi maximă și 10 gr la no# grade. SCHI Drumul apartarr centrale SCHIT I spor niţei, Ber cei lâjan, orele AP A carnerta, 1 două Tel. 31. SCHIA uâ cam milar arul H. TVîND F M, Station Tel. 22.77.li VIND %■ Turturele, pi ora 1C. VîND 1 ment 4 , zona Ptat 29.19.C5. VtND L etaj 1 VTND e apartamen decomamlc, același VÎND «I inc. divei podăreștL după ora VîND T ranție. Te VÎND b W. TeL 5 VîND 9 zi, racket schiuri d Marker-nc! tinere* na ti piele, d Ier vulp* CC.42.S3. VIND stereo a* Tel. 23.14.1 VÎND e 50, păcinU pure, mat televizor 77.75.2P. VÎND g Ostrov completă. VÎND Uâ 40 d. vițel nov TeL 18.39 VINDE» «and ach căminte d cele pic cărucioare 11.75.83. VTND • 47.54.1«. VtND sufragerie, cheia, i TeL 14.43 VtND E B. 115 no zicală St« H.81.15. VIND 1 Gîulbarco, Chian, iot teci. TeL ora 17. VIND dig TK. li la Oliver obiecte. 5 VIND ■ ( apartamer parter h. convenabi VTND » t aptar tamer bloc * ni la scară, CC.9C.25. VIND t apartamcmMecom» pir eseu, Tel. ».! PREDAI ttament confort I CUMPA der nn CUMPA bă eledr zilnic dm CUMPdr bl non s TeL 9m DE Adminii rilor de cunostirri de amar rilor mi: tru luna au ieșit a binat D c.p.( 3) r.x 5) M.O.. 7) SX Toţi 2 le-au ies multe donaţii de In poliţe ăă se at ADAS p bili drep Pentru la urmai amortiza ca asigi primele termene!