Informatia Bucureştiului, decembrie 1987 (Anul 35, nr. 10605-10631)

1987-12-01 / nr. 10605

FĂCLIA UNIRII Unirea e puterea acestui brav popor, Unirea e puterea pl­a­iurilor dace ; Trei ţări surori române unite-n tricolor Şi intru veşnicie, de carpatina pace ! Decembrie ne-ndeamnâ, cu-ntîia-i zi, stăpini — Prin fiii ţării noastre — să nemurim făclia Celor care-au aprins-o în inimi de români, Şi au făcut o ţară frumoasă, România. Azi înălţăm o ţară mai mindră ca oricând, De la Canpaţi la mare, şi codri grei de brazi. Cu libertatea vie în «crimă ji-n gînd Şi cu unirea scrisă in tot ce facem azi. Prin omul Ceauşescu largi porţi mi se deschid, Prin el, eroul ţării, fii-i ţara azi stăpină . In­diul de decembrie e astăzi, prin partid, Zi strălucind de-a pururi In patria română. ROSANN MURESANU UNIREA-UNITATEA, idealuri istorice, realităţi ale prezentului socialist al (Urmare din pag. I) Daciei şi al unui voievodat ro­mânesc, centrul celei dinţii u­­niri politice a românilor sub Mihai Viteazul, locul martiriu­lui lui Horea, Cloşca şi Crişan, locul întemniţării lui Avram Iancu, era oraşul cu numeroase şi adinei semnificaţii în istoria poporului român. După raportul privind pre­zenţa delegaţilor, aleşi în cir­cumscripţiile electorale, în or­ganizaţiile politice şi asociaţiile profesionale, culturale, pre­şedintele ales al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, Gheorghe Pop de Băseşti, în cuvîntul său a declarat: „Na­ţiunea română la toate eveni­mentele mari istorice în trecut, şi astfel şi astăzi, s-a adunat pentru a decide asupra sorţii sale. Aşa Onorată Adunare, în anul 1848, cînd era cea mai grea sarcină asupra naţiunii române, greutatea robotelor, s-a adunat pe Cîmpia Libertăţii la Blaj şi acolo Adunarea Na­ţională a luat hotărîrea care avea să înfrunte iobăgia în care gemea sărmana naţiune româ­nă. După dezrobirea voastră din iobăgie a urmat o altă iobăgie şi mai mare, iobăgia suflete­lor noastre, şi apoi a urmat io­băgia de clasă. Astfel, Onorată Adunare la locul acesta sfin­ţit de sîngele marilor noştri martiri v-aţi adunat ţi d-voas­­tră ca să sfărîmaţi şi cătuşele robiei noastre, seculare şi să de­cidem ce un popor liber asupra sorţii noastre“. Aşadar, aici la Alba Iulia, nu era vorba de o simplă a­­dunare unde românii să ros­tească şi să decidă asupra pro­blemelor lor. Aici, la Alba Iu­­lia, au venit în primul rind îm­puterniciţii aleşi de masa po­porului român din toate locali­tăţile şi colţurile Transilva­niei, Banatului, Crişanei şi Ma­ramureşului, investiţi cu man­date speciale asupra a ceea ce aveau să hotărască. Prin forma sa de organizare, prin partici­parea largă a maselor, a dele­gaţilor aleşi, prin votul una­nim al populaţiei din întreaga Transilvanie, Adunarea Naţio­nală de la Alba lulia a căpă­tat un profund caracter ple­biscitar, reprezentând popu­laţia românească majoritară dintotdeauna pe aceste melea­guri, care era singură în drept să hotărască asupra soartei sale. Vasile Goldiş a prezentat Adunării istorica Declaraţie de Unire cu Ţara. în primul arti­col al documentului se arăta : „Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţâra Ungurească, a­­dunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba lulia în ziua de 1 Decembrie 1918, de­cretează unirea acestor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dinşii cu România...“. Toa­te cele 9 articole ale Declara­ţiei au fost reluate de la o tribună la alta şi aduse la cunoştinţa celor peste 100 000 de participanţi. După citirea Declaraţiei au luat cuvîntul li­derii celor două partide, care au constituit Comitetul Na­ţional Român, reprezentantul Partidului Naţional Român şi al Partidului Social-Democrat Român, în încheierea Adunării, pre­şedintele a pus întrebarea „Pri­meşte Onorata Adunare rezolu­­ţiunea propusă de d-l Goldiş în întregimea ei ?“. Adunarea a izbucnit în aprobări unanime : „Primim !“. Minute în şir însu­fleţirea tuturor se manifestă îţi aclamaţii frenetice. Preşedin­tele Gheorghe Pop de Băseşti, anunţă că „Adunarea Naţională a poporului român a primit rezoluţiunea prezentată în în­tregimea ei şi astfel Unirea a­­cestei provincii româneşti cu ţara mamă este pentru toate veacurile decisă“, înfăptuirea marii uniri din 1918 nu a aparţinut unei singure clase sociale, unei pături so­ciale sau unui partid politic, ci ea a constituit scopul şi acţiunea întregii naţiuni ro­mâne ; pentru acest ideal au acţionat toate forţele societă­ţii româneşti. La înfăptuirea cauzei drepte a poporului ro­mân şi-au adus o contribuţie de seamă şi cetăţenii capitalei ţării — Bucureşti. Istoria demonstrează că for­marea statului naţional unitar nu a fost rezultatul unui eve­niment de conjunctură. Rele­­vînd împrejurările istorice ale desăvîrşirii acestui proces, to­varăşul NICOLAE CEAUŞESCU arăta : „Alcătuirea statului ro­mânesc naţional unitar nu este deci un dar, rezultatul unor conferinţe internaţionale, ci ro­dul luptei neobosite duse de cele mai înaintate forţe ale so­cietăţii, de masele largi popu­lare pentru unire, produsul lo­gic al dezvoltării istorice, so­ciale şi naţionale a poporului român“. Conferinţa de pace de la Paris n-a făcut decît să consfinţească o situaţie de fapt, creată de lupta poporului ro­mân, înfăptuirea unităţii statului român, încununarea unei lupte de veacuri a poporului, a re­prezentat un moment decisiv al biografiei sale, a realizat ca­drul naţional şi social-economic pentru dezvoltarea României moderne, avînd o înm­urire po­zitivă asupra întregii evoluţii economice, politice şi sociale a ţării, pentru afirmarea ei pe a­­rena internaţională ca un stat unitar, suveran, animat de do­rinţa menţinerii păcii şi cola­borării intre popoare. Istorica înfăptuire de acum 69 de ani, asigurînd întărirea forţelor progresiste, revoluţio­nare ale societăţii noastre, a deschis un făgaş nou luptei pentru ca libertatea şi unitatea naţională să fie întregite, şi, deopotrivă, consolidate prin li­bertatea şi echitatea socialistă, prin egalitatea tuturor fiilor patriei. Pe drumul de luptă, de jertfă şi de izbînzi pentru îm­plinirea acestui ideal, istoria a impus Partidul Comunist Român drept consecvent,­­ ho­­tărît şi demn conducător al poporului. Intr-o istorie în­delungată şi eroică partidul a demonstrat prin fapte că are drept ţel suprem al luptei sale libertatea şi Independenţa, u­nitatea şi demnitatea patriei, prosperitatea naţiunii noastre. Orînduirea socialistă, edifi­cată în patria noastră prin vo­inţa clasei noastre muncitoare, a întregului popor, sub condu­cerea partidului comunist, a creat cadrul ideal de împlinire a celor mai înaintate aspiraţii de dreptate socială şi naţiona­lă ale înaintaşilor. Pe calea spre aceste împliniri Congresul al IX-lea al partidu­lui, alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, prin voinţa unanimă a comuniştilor, a întregului po­por, in fruntea partidului şi sta­tului, au marcat momente de însemnătate istorică. în aceşti ani, îndrăzneţe programe de dezvoltare economico-socială au descătuşat larg energiile cre­atoare ale naţiunii, asigurînd o creştere fără precedent a a­­vuţiei naţionale, a industriei şi agriculturii, a ştiinţei, învăţă­­mîntului şi culturii, reparti­zarea armonioasă a forţelor de producţie pe teritoriul ţării. An de an s-a amplificat preocu­parea pentru perfecţionarea re­laţiilor de producţie, a condu­cerii societăţii, făurindu-se ca­drul larg democratic al socie­tăţii noastre. Toate acestea, a­­lături de realizarea deplinei e­­galităţi în drepturi a tuturor cetăţenilor ţării, vasta activi­tate politico-educativă desfă­şurată au contribuit la întă­rirea necontenită a unităţii de voinţă şi acţiune a naţiunii noastre pe drumul de glorie al acestor ani, anii Epocii Nicolae Ceauşescu, ani in care suntem­ martori­ şi părtaşi ai celor mai grandioase înfăptuiri din mul­timilenara noastră istorie. La cea de-a 69-a aniversare a Marii Uniri, supremul omagiu adus luptei și Jertfei înaintași­lor îl constituie faptele de mun­că pentru îndeplinirea hotă­­rîrilor Congresului al XlII-lea al partidului, hotărîrea fermă a poporului, strins unit în ju­rul partidului, al încercatului său conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a ob­ţine noi izbînzi pe drumul con­struirii socialismului şi comu­nismului pe pămîntul străbun, de a Intîmpina Conferinţa Na­ţională a partidului cu succese deosebite în toate domeniile de activitate pentru continua înălţare a patriei spre noi culmi de civilizaţie şi progres. Conf. univ. dr. ION ARDELEANU măreţe patriei • „Zilele artei muzicale româ­neşti“ includ astăzi, ora 17, în sala studio a Ateneului, ediţia a XIV-a a „Tribunei tinerilor compozitori“. Mîine, ora 15, în sala mare a Ateneului, are loc un concert de muzică româ­nească în cadrul stagiunii mu­nicipale a artiştilor amatori. Tot mîine, ora 18, în ciclul „Valori camerale“, vor fi inter­pretate pagini aparţinînd lui Carmen Petru-Basacopol, Theo­dor Grigoriu, Zeno Vancea, Dumitru Capoianu, Tiberiu Olah • Galeria „Eforie“ (str. Eforiei nr. 4) găzduiește pa­• MODERNIZAREA şoselei Berceni, finalizată în această toamnă, a fost însoţită şi de completarea zestrei vegetale; în cadrul plantărilor s-au rea­lizat zone verzi laterale şi pe scuarul central. In prelungirea arterei, spre I.M.G.B., s-au r­utat stejari. • LUCRATORI la Direcţia domeniului pu­blic îşi desfăşoară în aceste zile activitatea pe str. Valea Cascadelor, între bd. Preciziei şi prelungirea str. Emil Bod­­naraş unde, pe fundaţia de be­ton s-a turnat primul strat de îmbrăcăminte asfaltică, in ve­derea definitivării lucrărilor de modernizare a acestei căi rutiere • DE ASTAZI, la par­terul blocului 13 din şos. Mihai Bravu — intersecţia cu str. Baba Novac — s-a deschis un nou centru pentru vînzarea a­­bonamentelor şi legitimaţiilor de călătorie pentru mijloacele de transport I.T.B. • UN PRO­DUS UTIL prezent în unităţile comerciale de profil, trusa de rectificat robinete. Cu ajutorul acesteia, printr-o operaţie sim­plă, pot fi reparate în mod o­­perativ robinetele de la instala­ţiile sanitare care prezintă ne­­etanşări • NOI UNITĂŢI „INSTALATORUL“ au fost puse la dispoziţia solicitanţilor în acest an. Amplasate la par­terul blocurilor 71 (Parcul ti­neretului), M 23 (Socului-Pescă­­ruşi, 270 (calea Şerban Vodă),­­nouri decorative (pictură pe catifea) şi creaţie vestimentară aparţinînd Ilenei Sbârcea-Mu­­reşanu • La Teatrul Nottara au început repetiţiile cu capo­dopera lui August Strindberg, „Dansul morţii“, In regia lui Nicolae Scarlat. In distribuţie: Ştefan Sileanu, Margaret Po­­gonat, Ion Dichiseanu • In E­­ditura Academiei se află sub tipar tomul 10, litera S (partea a II-a) din Dicţionarul-tezaur al limbii române iniţiat în urmă cu peste şapte decenii de Sextil Puşcariu; in acelaşi sta­diu se află un „Supliment DEX“, conţinind cuvinte, ex­presii şi locuţiuni intrate în limba noastră din anul 1975 pînă astăzi. C 88 (bd. Ghencea), ele au ca profil reparaţia instalaţiilor e­­lectrice şi sanitare, completind astfel gama serviciilor oferite cetăţenilor din aceste zone • UN MAGAZIN ALIMENTAR a deschis C.P.A.D.M. Chitila la parterul blocului C2 din str. Aurel Vlaicu (zona gării Chi­tila) • PRESTAŢII LA DOMI­CILIU pentru lucrări de tapi­ţerie (scaune, fotolii, cana­pele) sau confecţionarea de perne, draperii asigură lucră­torii întreprinderii „Nufărul“. Solicitările se primesc la uni­tăţile din str. Hatmanul Arbore nr. 37, sos. Pantelimon bl. 411 si str. Liviu Rebreanu nr. 4 A • AU DEVENIT DONATORI ONORIFICI de singe, de zilele trecute, alţi 40 de cetăţeni din comuna Chitila. Un gest de înalt civism • ÎNCĂLŢĂMIN­TEA PENTRU FEMEI purtînd denumirea de „Ghetuţa Simon“ este adecvată sezonului de toamnă-iarnă. Realizată de în­treprinderea de bunuri de con­sum Jilava ea se caracterizează prin rezistenţă, este uşoară şi practică. Pentru copii, I.B.C.J. produce tenisi cu talpă injec­tată • LA MAGAZINUL „CO­COR“ s-au primit de la între­prinderile „Aurora“ — Tîrgu Frumos, „Crişul“ — Oradea şi „Partizanul“ — Bacău apre­­schiuri şi cizme din înlocuitori de piele. Totodată, de la „Că­prioara“ —­ Sebeş şi „Flacăra roşie“ — Bucureşti s-au primit — şi pus în vinzare — noi mo­dele de poşete. Rubrică redactată de Mihai BARBULESCU Mîine, derbiul în divizia Steaua şi Dinamo îşi con­tinuă cursa lor către titlu, în­cheind victorioase şi partidele de sîmbătă, din etapa a XIII-a. Cum nici Oţelul, nici Victoria nu au putut obţine succese, iată că cele două fruntaşe ale fotbalului nostru s-au desprins şi mai mult de „pluton“ înain­tea derbiului de mîine. Derbi care, sperăm, se va desfăşura la nivelul pretins de iubitorii sportului acestor port-stindarde ale campionatului. Jucătorii care vor evolua mîine au a­­ceastă obligaţia cu atit mai mult cu cit majoritatea lor, fi­ind internaţionali, au rămas datori de la meciul care a avut loc la Viena. Apropo de Viena, am scris atunci că naţionala noastră a pierdut calificarea din cauza slabei eficacităţi manifestate in întîlnirile din deplasare. La Sevilla, am jucat foarte bine, Dinamo — Steaua A de fotbal dar n-am fructificat nici una din ocaziile avute, la Vlora am marcat un singur gol — şi a­­cela cu o mare doză de şansă, iar la Viena, iarăşi nu am pu­tut înscrie! Naţionala nu a făcut altceva decit să reflecte evoluţia fotbaliştilor in cam­pionatul nostru, în care victo­riile în deplasare sunt rare, ca urmare firească a numărului extrem de mic de goluri pe care le marchează echipele oaspete. Spre exemplificare am făcu­t pentru dv., stimaţi cititori, o statistică după etapa de dumi­nică din diviziile A şi B. In „A“, s-au înregistrat 6 victorii ale gazdelor, două meciuri e­­gale şi o victorie a oaspeţilor (de fapt a dinamoviştilor pe „Ciuleşti“), in seria I, a diviziei secunde, bilanţul este identic, în seria a II-a, opt victorii ale gazdelor faţă de una singură a oaspeţilor. In timp ce în se­ria a III-a, formaţiile vizita­toare au pierdut in şapte jocuri, obţinind un draw şi­ o victorie. In total deci 27 de victorii ale gazdelor, 5 rezultate de e­­galitate şi 4 succese ale oaspe­ţilor. Să vă prezentăm şi raportul dintre numărul de goluri în­scrise de gazde şi cel realizat de oaspeţi (peste o treime din formaţii nemarcînd nici un gol !). In „A“ , 18—5, in seria I a diviziei secunde, 23—4, în a II-a, 27—3, în a III-a, 21—7. In total 89—19. Edificator, nu? Mai ales că situaţia se repetă, cu variaţiuni pe aceeaşi temă, duminică de duminică, etapă de etapă. Şi nu numai la diviziile A şi B, ci şi la eşalonul nr. 3 al fotbalului nostru... Este deci neapărat necesară o schimbare radicală a opticii cu care sunt privite meciurile din deplasare. De către jucă­tori şi antrenori. Şi, sa recu­noaştem, şi optica arbitrilor de a privi echipele oaspete aprio­ric, ca... „victime“ ! Aceasta este una dintre condiţiile ridi­cării nivelului calitativ al campionatului, al acestui mult criticat campionat Pentru că a venit vorba de goluri, să consemnăm şi situa­ţia „la zi“ din clasamentul gol­­geterilor. Conduce Piţurcă, cu 15 goluri, urmat de Hagi cu 14 goluri şi Cămătaru cu 9. In continuare, Ciurca şi Ion Co­­jocaru — cu cite 8, Balint — 7, Petcu şi Craiu — 6. Mureşea­nul Craiu, la primul său cam­pionat (n-a apărut in ediţia trecută decît întîmplător în e­­chipa Steaua) în divizia de e­­lită, se impune pentru curajul lui, marcînd duminică al trei­lea gol in deplasare. Ne place să credem că tlnărul jucător de care am mai scris incă din momentul marcării unui gol la „Turneul Marelui Zid“ va con­firma acest start bun şi va de­veni unul dintre „tunarii“ divi­ziei A. De la el, de la hunedo­­reanul Cojocaru, de la Stanici, de la braşoveanul Kramer, de la băcăuanul Scinteie poate se va crea o emulaţie bine venită la care să contribuie şi con­sacraţii Piţurcă, Cămătaru, Hagi, Cîmpeanu II, Balint, Pe­na, Petcu pentru a atenua măcar simptomele maladiei ineficacităţii... Dan PATRAŞCU Noi amănunte despre competiţia de baschet rezervată liceenilor După cum am mai anunţat, s-au încheiat înscrierile pentru „Cupa ziarului Informaţia Bucureştiului“ la baschet — competiţie iniţiată de redacţia noastră în colaborare cu fede­raţia de specialitate pentru popularizarea acestei frumoase discipline sportive în rindul e­­levilor liceeni, precum şi pen­tru depistarea unor viitori sportivi de performanţă. Ca şi la ediţiile precedente, la între­cerile din acest an vor par­ticipa numeroase selecţionate, care îşi vor disputa întîietatea, cu începere de săptămîna vi­itoare. Acestea sunt: Liceul in­dustrial nr. 7 (cîştigătoarea pri­mei ediţii), „M. Basarab“ (fi­nalista primei ediţii), „Gh. Lá­zár“ (laureată pe ţară în între­cerea organizată în cadrul „Daciadei“ pentru licee), „N. Bălcescu“, „D. Bolintineanu“, „Matematică-fizică nr. 1“, „In­dustrial nr. 31“, „Industrial nr. 2“, „Spiru Haret“, „Electroni­ca“, „Industrial nr. 26“, „Gh. Şincai“, „Industrial nr. 20“, „Industrial nr. 32“, „Industrial nr. 14“ şi „Industrial nr. 34“. Alte cîteva amănunte despre modul de desfăşurare a com­petiţiei : • In prima fază a în­trecerii conform programării pe care o vom anunţa din timp in cadrul rubricii noastre de sport, se vor desfăşura meciuri di­recte într-o singură serie • Primele patru clasate se vor califica pentru turneul final, în care se vor juca (fiecare cu fiecare) partide tur-retur . In­­tîlnirile se vor desfășura pe parcursul a două reprize a cite 25 de minute fiecare (nu este vorba de timp efectiv de joc, ci de durata reprizei, cro­nometrul fiind oprit doar a­­tunci cînd o echipă solicită „timp de odihnă“) • Partidele vor fi conduse numai de arbitri calificați • După consumarea timpului de joc regulamentar, în caz de egalitate vor mai avea loc două reprize a cite ernei minute fiecare. Buletin Astăzi teorolog în gene mai mi via plo* la moi maximă și 10 gr la no# grade. SCHI Drumul apartarr centrale SCHIT I spor­ niţei, B­er cei lâjan, orele AP A carner­ta, 1 două Tel. 31. SCHIA uâ cam milar a­­rul H. T­VîND F M, Station Tel. 22.77.li VIND %■ Turturele, pi ora 1C. VîND 1 ment 4 , zona Ptat 29.19.C5. VtND­­ L etaj 1 VTND e a­partamen decomaml­­c, același VÎND «I inc. divei podăreștL după ora VîND T ranție. Te VÎND b W. TeL 5 VîND 9 zi, racket schiuri d­ Marker-nc! tinere* na ti piele, d Ier vulp* CC.42.S3. VIND stereo a* Tel. 23.14.1 VÎND e 50, păcinU pure, mat televizor 77.75.2P. VÎND g Ostrov completă. VÎND Uâ 40 d. vițel nov TeL 18.39 VINDE» «and ach căminte d cele pic cărucioare 11.75.83. VTND • 47.54.1«. VtND sufragerie, cheia, i TeL 14.43 VtND E B. 115 no zicală St« H.81.15. VIND 1 Gîulbarco, Chian, iot teci. TeL ora 17. VIND dig TK. li la Oliver obiecte. 5 VIND ■ ( apartamer parter h. convenabi VTND » t aptar tamer bloc * ni la scară, CC.9C.25. VIND t apartamc­­mMecom» pir eseu, Tel. ».! PREDAI ttament confort I CUMPA der nn CUMPA bă eledr zilnic dm CUMPdr bl non s TeL 9m DE Adminii rilor de cunostirri de amar rilor mi: tru luna au ieșit a binat D c.p.( 3) r.x 5) M.O.. 7) SX Toţi 2 le-au ies multe do­naţii de In poliţe ăă se at ADAS p bili drep Pentru la urmai amortiza ca asigi primele termene!

Next