Informatia Bucureştiului, noiembrie 1988 (Anul 36, nr. 10888-10913)

1988-11-01 / nr. 10888

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE CINŢI VA ! INFORMAŢIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI Al P­C R ŞI Al CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ANUL XXXVI - Nr. 10 888 4 PAGINI - 50 BANI in spiritul orientărilor şi indicaţiilor secretarului general al partidului, al sarcinilor subliniate la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. PUTERNICĂ MOBILIZARE, ORGANIZARE TEMEINICĂ LA FIECARE LOC DE MUNCĂ Noiembrie — o lună a realizărilor record Mai sunt două luni pînă la finele lui 1988, hotărîtor pentru îndeplinirea exemplară a mobi­lizatoarelor obiective stabilite de Congresul al Xlll-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului, şi, pretutindeni, colectivele de oameni ai mun­cii au datoria să acţioneze cu eforturi sporite, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, în vederea încheierii cu rezultate cît mai bune a anului, pentru buna pregătire a pro­ducţiei '89. In spiritul orientărilor şi indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, al sarcinilor subliniate la recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., în toate întreprinderile se cer adoptate măsuri ferme pentru ca, pînâ la 15 noiembrie, toate comenzile acestui an să fie lansate în producţie, creindu-se toate condiţiile pentru onorarea lor. Acordâo d o atenţia priori­tară realizării exemplare, la cele mai înalte cote calitative, a producţiei fizice şi a celei desti­nate exportului, utilizării intensive a capacităţi­lor, resurselor materiale şi energetice, sporirii continue a eficienţei economice, oamenii muncii din Capitală îşi reafirmă hotărîrea de a-şi per­fecţiona neîntrerupt activitatea, de a face din noiembrie şi decembrie luni ale realizărilor re­cord, punind astfel bază trainică înfăptuirii în cele mai bune condiţii a obiectivelor stabilite pentru 1989, cel de-al patrulea an al actualului cincinal, anul aniversării a 45 de ani de la re­voluţia de eliberare socială şi naţională, antifas­cistă şi antiimperialistă, al celui de-al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român. Si Mmm M COTON­ POLITICA PARTIDULUI OE CREŞTERE A NIVEIURII OI TRAI MAJORAREA RETRIBUŢIILOR OAMENILOR MUNCII Marţi 1 noiembrie 1988 • începînd de astăzi, în cadrul etapei a ll-a, beneficiază de venituri sporite peste 850 01­0 persoane Expresie grăitoare a poli­ticii profund umaniste a parti­dului nostru, al cărei ţel su­prem îl reprezintă ridicarea continuă a nivelului de trai al celor ce muncesc, al între­gului popor în perioada 1 au­gust—1 octombrie au fost ma­jorate, eşalonat, pe ramuri şi activităţi, veniturile între­gului personal muncitor cu retribuţii tarifare de pînă la 2 000 lei lunar. A fost prima etapă de materializare a mă­surilor prevăzute în cadrul amplei acţiuni de majorare a veniturilor din muncă, iniţiată de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, acţiune ce va asigura, pînă la finele ac­tualului cincinal, creşterea retribuţiei medii nominale pe economie cu 10 la sută faţă de anul 1983. In prima etapă au beneficiat de majo­rarea retribuţiilor peste 2,5 milioane de persoane. Potrivit Decretului Consi­liului de Stat nr. 206/1988, de eşalonare a majorării retribu­ţiilor, începînd de astăzi se trece la a Il-a etapă care se va încheia la 1 ianuarie 1989. In această perioadă de ase­menea în mod eşalonat, pe ramuri şi activităţi, vor fi sporite retribuţiile tarifare lunare cuprinse între 2­001 şi 2 250 lei, beneficiază fiind peste 1,8 milioane de oameni ai muncii. Dintre aceştia, pes­te 850 000 vor primi retribuţii majorate de la 1 noiembrie. Concret, este vorba de perso­nalul muncitor care a avut pînă In prezent retribuţii ta­rifare lunare intre 2 001 şi 2 250 lei lunar din unităţile industriale subordonate mi­nisterelor minelor, petrolului. (Continuare in pag. a lil-a) OBIECTIVE PRIORITARE: • Îndeplinirea tuturor prevederilor de plan pe 1088 • Pregătirea în cele mai bune condiţii a fabricaţiei '80 Şi la întreprinderea „Timpuri Noi“ activitatea din acest ultim trimestru al anului se caracterizează printr-o amplă mobilizare de forţe, in ve­derea înfăptuirii exemplare a preve­derilor de plan şi pregătirea temei­nică a producţiei ’89. Sunt asigurate toate condiţiile pentru execuţia şi li­vrarea tuturor produselor contracta­te cu partenerii interni şi externi. Sarcinile de producţie — menţiona preşedintele comitetului oamenilor muncii, tovarăşul Justinian Oprescu — sunt defalcate pe secţii, ateliere şi formaţii de lucru, astfel încît fiecare muncitor, maistru şi inginer cunosc precis obligaţiile ce le revin. S­au Roxana COSTACHE (Continuare in pap. a ll-a) Colectivul atelierului confectii-tricotaje de la întreprinderea ,,Adesgo“ define,­­prin rezultatele obţinute in producţie, un loc fruntaş in întrecerea socialistă Foto : Lucian SIMION Acţiuni hotăritoare pentru înfăptuirea exemplară a programelor de modernizare a agriculturii ilfovene Mesajul adresat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cu prilejul Zilei recoltei ţărănimii coope­ratiste, lucrătorilor din între­prinderile agricole de stat, mecanizatorilor şi specialiştilor, tuturor oamenilor muncii din agricultură constituie si pen­tru lucrătorii ogoarelor ilfove­ne un însufleţitor program de acţiune in scopul înfăptuirii neabătute a obiectivelor noii revoluţii agrare. Mărturie de netăgăduit stau faptele, reali­zările obţinute în desfăşurarea campaniei agricole de toamnă, hotăritoare pentru obţinerea unor producţii înalte atît în anul acesta, cit şi în 1989. In fiecare aşezare a sectoru­lui ritmul muncii se situează la cote înalte, agricultorii avînd permanent în vedere valorifi­carea deplină a puternicului potenţial de care dispune agri­cultura ilfoveană. Potenţial ilustrat de recoltele superioare obţinute în 1988, pe ansamblu, deşi condiţiile climatice nu au fost din cele mai favorabile. Am relatat, la timpul cuvenit, despre experienţa unor frun­taşi ai recoltelor bogate, pre­cum cei de la C.A.P. Jilava, Ciorogirla, Grădiştea, Cernica, I.A.S. Mogoşoaia, Popeşti- Leordeni — care au reuşit să atingă randamente de peste 7 000—8 000 kg orz sau griu la hectar. Dar sunt şi unităţi — unele învecinate, cu condiţii foarte apropiate — unde nive­lul recoltelor s-a menţinut scă­zut, cu mult sub nivelul posi­bilităţilor existente. Asemenea diferenţe nejustificate se dato­­resc nu capriciilor vremii, ci deficienţelor de ordin tehnic Nicolae FLORIAN (Continuare în pag. a l1-a) 70 DE ANI DE LA FORMAREA STATULUI NAŢIONAL UNITAR ROMÂN Supreme idealuri In spaţiul originar, geo­grafic unitar, încoronat de Carpati si străjuit de hotare naturale, cu o pregnant co­mună spiritualitate, s-a ză­mislit viata noastră, s-a format poporul român ca unitate etnică, de limbă, de suflet şi de năzuinţe. Am trăit şi trăim aici de cînd ne ştim, de cînd e lumea lume ; aici ne-am născut, aici am cunoscut bucuria de-a fi vlăstare ale unor plaiuri fără seamăn, care ne-au dat totul şi totul le-am dat şi noi, vieţuind în dragostea lor, cu senti­mentul unităţii şi cu con­­ştiinţa de-a ne păzi cu orice preţ fiinţa de neam şi de-a o apăra. Şi pururi, de-a lungul istoriei a rămas vie năzuinţa de-a împlini ceea ce era în faptul existenţei : unirea şi unitatea într-o entitate statală, liberă şi independentă. A fost visul de veacuri pe care l-au visat toţi românii şi toţi l-au făptuit cînd in fruntea lor s-a ri­dicat ca o flacără pe-un munte, un suflet mare cît visul tuturor, o minte cu­tezătoare către înălţimea împlinirii si-un braţ vite­jesc . Mihai Viteazul, voie­­vodul-simbol, devansînd vea­curile, a arătat vie posibi­litatea si a înfăptuit la cumpăna veacurilor al XVI-Iea si al XVII-lea, sub unic sceptru românesc, uni­rea celor trei ţări surori, a românilor toti din tara Transilvaniei, tara Moldo­vei si Tara Românească, intrucît „toti aceştia dintr-o fîntînă au izvorit si cură“, cum avea să scrie învăţatul statale Constantin Canta­­cuzino. Iar la jumătatea veacului trecut, bărbaţi lu­minaţi ai neamului — Ni­colae Bălcescu, Avram Ian­cu, Alecsandri şi Russo, Ale­xandru loan Cuza, Timotei Cipariu, Station Bărnuţiu şi alţii — ei, şi toată sufla­rea românească, ei şi cei 40 000 de români care, re­­prezentînd-o in anul revolu­ţionar 1848, au făcut să ră­sune pe Cimpia Libertăţii de la Blaj, ca un glas al veacu­rilor, din adîncul firii si sufletelor româneşti, vrerea unui neam hotârit să-şi făurească, precum e drept, viitorul în unire si In­imi­tate. „Vrem să ne unim cu tara“ s-a auzit atunci peste tară, si poporul si-a înfăp­tuit cu dreptate vrerea. A urmat Unirea Principatelor din 1859, cucerirea indepen­dentei prin eroică luptă în 1877—1878. Apoi s-a înfăp­tuit suprema faptă de cu­get si simţire, expresie a­­ VIRGIL BRÂDĂŢEANU­­ (Continuare In pap. a ll-a) Vă informăm despre Noul Complex comercial agroindustrial din cartierul Rahova La intersecţia căii Rahovei cu Drumul de trafic greu, şi-a făcut de curind apariţia un nou şantier. Intr-un loc Îşi mişcă braţele­­ metalice excavatoarele, în altul se toarnă beton de fundaţie în jurul armăturilor de oţel, jos, la cotele de mi­nus 7 sau 10 metri, şi deasupra, in locuri marcate, topometrii verifică concordanţa dintre planuri şi configuraţia exactă a locului. Brigada nr. 3 de la A.C.M. 1 construieşte aici un nou şi modern complex comer­cial agroindustrial, obiectiv so­cial care se va adăuga impor­tantelor dotări ce îmbogăţesc permanent zestrea oraşului. Brigada — care este condusă de inginerul Marius Iordănescu — a construit recent şi piaţa A­­viaţiei. A construit-o intr-un termen foarte scurt, după care, pînă la deschiderea şantieru­lui din calea Rahovei, a ridi­cat, intr-un termen record — 59 de zile — o şcoală cu 24 de clase. Am făcut aceste pre­cizări pentru a sublinia mobi­litatea şi dinamismul brigăzii, context în care ne-am aşteptat, firesc, ca organizarea noului obiectiv să fie un adevărat mo­del, care să permită asigurarea unui cît mai înalt ritm de exe­cuţie. Şi, după cum se pre­zintă şantierul, aşa ei este. Frontul de lucru a fost des­chis din centrul construcţiei (corpul B, cu cupolă) şi se va extinde pe două laturi (A şi C), cu unul şi respectiv două niveluri. S-a ales soluţia Pla­sării unor macarale cu rază de acţiune pe zonele de mon­tare a stilpilor şi grinzilor, dar Victor CONSTANTINESCU (Continuare in pag. a TIl-o)

Next