Informatia Bucureştiului, februarie 1989 (Anul 36, nr. 10966-10989)
1989-02-01 / nr. 10966
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA1 INFORMAȚIA gEfflagssL ^j^JC *2 ^S*g^& rty ^ii.T^îitift ^ «St M v? ZIAR Al COM! îl fulul MUNICIPAL BUCUREȘTI Al PCR Șl AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ANUL XXXVI - Nr. 10 966 8 PAGINI - 50 BANI Miercuri 1 februarie 1989 in spiritul orientărilor şi indicaţiilor tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU -PRODUCŢIA FIZICĂ REALIZATĂ RITMIC, INTEGRAL, LA TOATE SORTIMENTELE In spiritul sarcinilor şi indicaţiilor secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, date cu prilejul recentei vizite de lucru efectuate în Capitală, precum şi la întilnirea cu reprezentanţii oamenilor muncii din unităţile vizitate, este necear ca in fiecare întreprindere să fie mobilizate toate forţele pentru îndeplinirea integrală a planului pe acest trimestru di in continuare, pe întregul an 1889, la toi indicatorii cantitativi şi calitativi. Cu atit mai mult se impune să se acţioneze in acest sens in acele întreprinderi unde realizările de pînă acum,la anumite produse necesare economiei nationale sau pentru export nu se situează la nivelul prevederilor. Pe această temă de mare actualitate în economie, redacţia a adresat unor cadre de conducere din două unităţi industriale bucureştene întrebările : 1. Cu ce rezultate aţi încheiat luna ianuarie? 2. Ce experienţă aţi dobindit şi cu ce probleme v-aţi confruntat în această perioadă ? 3. Ce măsuri s-au întreprins pentru realizarea planului pe luna februarie şi în perspectivă ? Iizarea la baza creşterilor de producţie Ing. Mihai Vasiliu, directorul Întreprinderii de pompe „Aversa 1. Am încheiat luna ianuarie cu rezultate pozitive la majoritatea indicatorilor planului, asigurind, printre altele, dezvoltarea producţiei în concordanţă cu cerinţele beneficiarilor. Bunăoară, faţă de perioada similară a anului precedent, am realizat o producţie marfă cu o valoare mai mare cu aproape 6 milioane lei, finalizînd suplimentar 55 de agregate de pompare. De asemenea, a sporit volumul producţiei de export. Deşi situaţia economico-financiară completă seÎntocmeşte mai tirzii, totuşi, după evidentă şi calculele preliminare, putem să afirmăm că ne-am încadrat in cuantumurile stabilite la cheltuielile totale si, în cadrul acestora, la cheltuielile materiale aferente productiei s-au realizat beneficiile, prevăzute. 2. Analiza activităţii desfăşurate relevă un „start“ mai bun Silviu IONAŞCU (Continuare in paz a 111-a) La I.A.M.C. Otopeni se finalizează un nou lot de traductoarre pentru termocuple utilizate in unităţile industriei metalurgice Foto : L. SIMION IN CONDIŢIILE ACESTEI IERNI SE IMPUN MĂSURI HOTARÂTE PENTRU Intensificarea lucrărilor la amenajările de irigaţii • In actualitate: revizuirea şi repararea instalaţiilor de îmbunătăţiri funciare • Un factor important în realizarea de recolte mari şi stabile: permanentizarea echipelor de udători • Respectarea tehnologiilor în, atenţia tuturor specialiştilor • De ce diferente mari de producţii, in condiţii asemănătoare ? Intr-unul din articolele publicate cu puţin timp in urmă relatam faptul că şi in Sectorul agricol Ilfov, la fel ca in întreaga ţară, au crescut substanţial suprafeţele amenajate pentru irigaţii, ceea ce a dus la sporirea continuă a producţiilor agricole. La finele lui 1988 „perimetrele“ interzise secetei ocupau circa 70 000 hectare, la care se vor adăuga în acest an alte sisteme ce vor fi amenajate. Aşadar, o bogată „zestre“ materială care poate şi trebuie să fie folosită cu maximă eficienţă. Iată de ce acum, cind se stabilesc noi măsuri de perfecţionare a producţiei şi a muncii în toate sectoarele de activitate, readucem în actualitate o problemă de maximă importanţă pentru sporirea recoltelor, folosirea cu înaltă eficienţă a fiecărei palme de pămînt, cu precădere a terenurilor irigate. ...Ne aflăm la sistemul de irigaţii de la Berceni. „Sîntem Nicolae FLORIAN (Continuare In pag. a TV-a) Folosind din plin timpul prielnic de lucru, formaţii complexe din cadrul Antreprizei generale construcţii industriale înalţă un ritm susţinut un nou bloc in ansamblul de locuinţe din zona Cringaşi Toate forţele ferm angajate în înfăptuirea exemplară a sarcinilor economico-sociale pe acest an - Sesiunea Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti Ieri a avut loc sesiunea Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti, care a dezbătut şi adoptat ample şi importante programe de măsuri pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare economico-socială a Capitalei, precum şi a localităţilor Sectorului agricol Ilfov în anul 1989, in conditiile afirmării puternice a laturilor calitative în toate domeniile de activitate. Planul de dezvoltare economico-socială în profil teritorial; Planul de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi gospodăririi apelor ; Bugetul local ; Propunerile privind organizarea şi sistematizarea comunelor, a reţelei de localităţi şi a unităţilor agricole din Sectorul agricol Ilfov; Programul privind autoconducerea şi autoaprovizionarea pentru asigurarea bunei aprovizionări a populaţiei cu produse agroalimentare şi bunuri industriale de consum ; Planurile de contractare şi livrarea la timp şi de calitate a tuturor produselor animaliere şi vegetale de către toate unităţile de stat şi cooperatiste, de gospodăriile populaţiei, creşterea contribuţiei acestora la formarea fondului centralizat al statului; Raportul privind activitatea de soluţionare a problemelor ridicate de cetăţeni in scrisori şi audienţe, pe semestrul II 1988. De asemenea, sesiunea a dezbătut şi aprobat Răspunsul la chemările la întrecere adresate de către consiliile populare ale judeţelor Botoşani şi Satu Mare tuturor consiliilor populare judeţene şi ai municipiului Bucureşti. Sesiunea s-a desfăşurat sub semnul angajării revoluţionare, patriotice, cu care oamenii muncii din Capitală, asemenea celor din întreaga ţară, acţionează pentru înfăptuirea hotărîrilor Congresului al XlII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului, a tezelor şi orientărilor de excepţională însemnătate teoretică şi practică cuprinse în magistrala Expunere a secretarului general al partidului la inaltul forum al democraţiei muncitoreşti-revoluţionare din noiembrie 1988. Dind expresie gindurilor şi simţămintelor de fierbinte dragoste cu care toţi locuitorii Capitalei il înconjoară pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al naţiunii, participanţii la sesiune au adus un înflăcărat omagiu strategului genial al României socialiste moderne. Erou între eroii neamului, ctitor clarvăzător al destinului comunist al patriei, proeminentă personalitate a vieţii politice internaţionale, care, de peste 55 de ani, cu exemplară dirzenie şi bărbăţie, cu pilduitoare abnegaţie revoluţionară şi dăruire patriotică şi-a consacrat şi „işi consacră titanica sa activitate idealurilor supreme de U“ (Continuare in pag- a II-a) Noi orizonturi urbane Cu peste douăzeci de ani in urmă, posesor al unui ordin da repartiţie, porneam pe un nou drum al vieţii, plin de speranţe care aveau să se împlinească, drumul meu fiind identic cu al zecilor de mii de bucureşteni, mutaţi in noile cartiere, in foarte multele blocuri date in folosinţă gratie efortului eroic desfăşurat de constructori. Blocul acela de garsoniere se află printre vii, martina parcă un simbol al dezvoltaţii urbanismului Intr-un oraş care purta încă multe semne ale aşezărilor rustice, nu lipsite de o anumită poezie cu miresme ale unui Bucureşti de altădată. Privind dinspre cornişa Mărţişorului arghezian, zona de la poalele dealului oferea imagini care aveau să se schimbe radical încă din deceniul trecut. Peste noapte — nu este metaforă, ci realitate — pe locul bălţilor şi bălăriilor s-a născut un superb cartier : Parcul Tineretului, cu Palatul Sporturilor şi Culturii. Din acelaşi loc, privind astăzi, retrospectiv şi introspectiv, volumele arhitectonice rimează cu peisajul, cu oamenii care, iu atit de utilele lor ocupaţii zilnice, asimilează noua condiţie urbană, unii dintre ei parcă urlind greu, care a fost şi ceea ce, prin strădanie colectivă, s-a realizat ! Mă emoţionează numai gindul ca pe aceste locuri — minunate abia acum, de prezentul socialist — cu o sută şi ceva de ani de urmă, eraustrăzile străbătute de Eminescu, pe care le evocă un „Geniu pustiu". Tot aici, pe actualul perimetru al sectorului 4, s-a desăvirşit măreţul act al Unirii Principatelor. Pe aleea principală, străjuită de arbori multiseculari, din Parcul Libertăţii — alt loc cu rezonanţe istorice — trecea fostul drum al rădvanelor spre Giurgiu. Calea Văcăreşti de astăzi, in curs de modernizare, întoarce o nouă pagină de istorie a municipiului. Peste drum de şirul modernelor geometrii ale blocurilor-turn, în această primăvară se plantează pădurea de arbori, oraşul urmînd să respire printr-un nou pldmi : Parcul şi Lacul Văcăreşti. A opta parte din acest sector constituie la ora prezentului loc de rapidă intîlnire cu viitorul imediat. Fiecare şantier, un edificiu, un drum spre civilizaţie. Asemenea unei corăbii. Oraşul înaintează, iar marinarii de pe noua albie a Dîmboviţei, in intersecţie istorică cu Dunărea, cu Marea cea mare, se pregătesc pentru a intra in peisajul nostru citadin, DINU GRIGORESCU