Informatia Bucureştiului, iunie 1989 (Anul 36, nr. 11068-11093)
1989-06-01 / nr. 11068
SARCINILE ECONOMICE ÎNDEPLINITE EXEMPLAR, LA TOŢI INDICATORII! SPORURI SUBSTANŢIALE DE PRODUCŢIE PRIM MODERNIZARE, (Urmare din pag. 1) câţi In conturarea şi transpunerea în fapt a programului de modernizare de la „Autobuzul“. PUNCTUL DE PLECARE - ANALIZA TEMEINICA A ACTIVITĂŢII In chip necesar, traiectoria modernizării şi-a avut punctul de plecare în analiza temeinică a ansamblului fluxului de fabricaţie. In discuţie au fost aduse aspecte precum : structura manoperei pe secţii şi compartimente, rămînerile în urmă in ce priveşte mecanizarea operaţiilor de transfer între tactele tehnologice şi chiar interoperaţional, in cadrul unui tact, necesitatea sistematizării depozitelor în spaţiul de producţie existent, cerinţa introducerii mai accelerate a unor tehnologii de vîrf, îndeosebi în secţiile primare (mecanică-presaj şi şasiuri-caroserii) şi a dezvoltării sistemului informaţie. Gîndit şi realizat iniţial pe sistemul unei singure linii de fabricaţie, fluxul de autobuze şi troleibuze punea mari probleme de ritmicitate şi flexibilitate — lipsa unei singure componente determina stagnarea întregului sector ; secţia de montaj general, cu o pondere nejustificat de mare în structura manoperei, includea o serie de ateliere pregătitoare necorespunzător organizate; spaţiul necesar efectuării de probe finale era grevat de activităţi de aprovizionare, cu totul inoportune la capătul fluxului de montaj etc. PRIORITĂŢI ŞI MIJLOACE DE ACŢIUNE Dezbaterea riguroasă a tuturor acestor aspecte, a altora asemănătoare, a permis extragerea unor concluzii, formularea căilor şi mijloacelor de acţiune, aplicabile neîntîrziat şi cu efecte de substanţă. Intre priorităţi s-au înscris : • reamplasarea depozitului din capătul halei de montaj general ; • constituirea, pe suprafaţa eliberată, a unei linii specializate In execuţia de troleibuze destinate exportului şi a două linii paralele pentru fabricaţia de autobuze. Acestea — nu un sistem de hale industriale „clasice“, ci de tipul unor construcţii uşoare, realizabile prin autodotare. • optimizarea deplasării intrauzinale a troleibuzelor prin renunţarea la tractare şi construirea unei linii electrice de contact „pe fir“. • extinderea tehnicilor de vîrf (robotul pentru sudură, — executat în colaborare cu „Automatica", debitarea cu laser — temă comună cu I.C.T.C.M.), celula flexibilă pentru punți, tambure, buturi, în secțiile de prelucrări mecanice etc. • informatizarea mai accentuată a procesului de producţie, în sistem distribuit, prin intermediul unor microsisteme care oferă baze de date operative (consumuri, norme, gestiuni, livrări piese schimb, preţuri). INIŢIATIVE, FAPTE, REZULTATE De la declanşarea acţiunii de modernizare în această formulă, s-a acţionat ferm, precis, concertat. In numai cîteva luni s-au făcut paşi importanţi. In primul rind, au fost reamplasate depozitele de geamuri, anvelope, buretoase. A fost posibilă, astfel, implementarea noii linii de troleibuze pentru export în secţia de montaj general — linie finalizată integral la sfîrşitul lunii trecute. Sunt incluse aici atît noile standuri pentru probe mecanice şi electrice, cit şi linia de contact pentru deplasarea mai facilă a troleibuzelor, adăugînd că este gata şi prototipul dispozitivului de transfer inter-tacte a carcaselor. In fază finală se află execuţia liniilor 2 şi 3 de autobuze, care vor fi operaţionale peste cîteva săptămîni. Tot din iunie se va putea lucra cu o nouă instalaţie de debitat cu laser, la care urmează să se încheie probele de anduranţă. O puternică dinamică a cunoscut şi procesul de informatizare a fabricaţiei. Asistate de calculator, energetica unităţii, proiectarea constructivă şi operaţiile contabile ale serviciului financiar sunt activităţi constituite recent la tot atîtea „bucle“ informaţionale. In curînd, vor fi conectate operaţiile de la serviciul desfacere şi de la montajul general (evidenţa circulaţiei reperelor în producţia de export). Agenda preocupărilor la zi şi de imediată perspectivă cuprinde obiective nu mai puţin importante. Sectorul de autoutilitare se va dezvolta şi moderniza pe principiul Independenţei liniilor tehnologice, sunt preconizate, aici, realizarea unei noi benzi şi finalizarea organizării, la şasiuri-caroserii, a liniei de ROCAR. Pe de altă parte, vor fi asimilate noi aplicaţii pe minicalculatorul INDEPENDENT 102, mai ales în proiectările asistate. Se va accelera ritmul lucrărilor impuse de definitivarea celulei flexibile etc. O CERINŢA MEREU ACTUALA : REEVALUAREA POTENŢIALULUI PRODUCTIV Reevaluarea permanentă a activităţii, cu maximă exigenţă, este o sursă esenţială de perfecţionare a activităţii. S-a demonstrat, de pildă, că mecanizarea diverselor operaţii este un domeniu in care se cere acţionat cu mai multă hotărîre. Intr-un plan mai vast, se impune conjugarea neabătută a tuturor acţiunilor de modernizare a tehnologiilor cu cele de modernizare constructivă a produselor. Desigur, ar mai fi destule elemente de subliniat. Dincolo de detalii, se impune să consemnăm că modernizarea producţiei se află, la „Autobuzul", pe un drum bun. Se impune, de asemenea, să arătăm că, prin noi eforturi şi acţiuni, mai ferme, mai eficiente, colectivul întreprinderii, mobilizat de comitetul de partid, de consiliul oamenilor muncii, de exemplul înaintat al comuniştilor, se străduieşte să imprime o mai accentuată dinamică dezvoltării pe coordonate intensive a procesului productiv, să-şi îndeplinească, pe această bază, în mai bune condiţii, sarcinile de plan, astfel incit în cinstea marilor evenimente politice ale acestui an să raporteze rezultate de prestigiu. Octav BURUIANA Tinerii din competiţia pentru nou ă însemnări despre activitatea de creaţie tehnico-ştiinţifică a colectivului întreprinderii „23 August" Spiritul de creativitate este, pe drept cuvint, unul dintre frumoasele şi semnificativele atribute ce apartin in primul rind tinereţii. La virsta marilor căutări, a marilor semne de întrebare şi a marilor începuturi de drum, sensul existenţei se identifică, mai pregnant ca oricind, cu înalta valoare a unor idei, fapte, atitudini al căror element definitoriu il constituie naşterea şi propulsarea noului. Tinereţea nu ar fi tinereţe dacă nu ar lăsa in urma sa mărturia de netăgăduit a elanului şi cutezanţei sale, o mărturie ce se identifică azi cu măreţia devenirii noastre socialiste, sub generosul arc de timp inaugurat de Congresul al IX-lea al partidului. Creaţia tehnico-ştiinţifică a tineretului constituie o valoroasă sursă de potenţare a eforturilor ce vizează aşezarea întregii activităţi economico-sociale pe principiile unor inalte cote de eficienţă. Sunt numeroase exemplele care certifică valorificarea din plin a potenţialului creativ de care dispune tineretul, integrîndu-l activ in contextul preocupărilor pentru modernizarea şi intensificarea tuturor domeniilor de activitate. Am ales dintre acestea preocupările şi rezultatele unui cunoscut detaşament revoluţionar de tineret, respectiv cel de la Întreprinderea „23 August". Tinereţea de azi a acestei vechi uzine bucureştene izvorăşte atit din noua şi moderna bază tehnico-materială, a tehnologiilor şi a rezultatelor producţiei, cit şi din virsta colectivului de oameni ai muncii. O zestre preţioasă ale cărei elan, pasiune şi inventivitate se reflectă şi în rezultatele muncii. In suita acţiunilor întreprinse la nivelul întreprinderii, in vederea sporirii eficienţei şi rentabilităţii, prezenta creaţiei tehnico-ştiinţifice a tineretului s-a manifestat in mod evident. Prin activitatea Comisiei profesionalştiinţifice din cadrul comitetului U.T.C. au fost preluate teme de cercetare şi proiectare in valoare de peste 500 000 de lei. Sumă ce a contribuit la îndeplinirea şi depăşirea planului de muncă patriotică al organizaţiei pe anul trecut Anul acesta, asemenea preocupări au continuat, preluarea şi rezolvarea unor teme din programul de cercetare şi modernizare al întreprinderii este mult mai vast. Teme cum sunt : îmbunătăţirea constructivă in vederea creşterii calităţii şi fiabilităţii motoarelor 8 VSA-252; asimilarea reperelor pentru motoare navale, soluţii constructive pentru creşterea puterii şi fiabilităţii turbinelor tip HB 5 şi altele, confirmă in mod elocvent implicarea tinerilor in avanposturile noului şi modernului. Acestor preocupări li se alătură mulţimea propunerilor de invenţii şi inovaţii înregistrate din partea tinerilor la biroul tehnic al întreprinderii. Sunt exemple ce dau certitudinea unei depline maturităţi tehnice şi profesionale, maturitate ancorată activ la ritmul alert de înnoire a producţiei. Intre promotorii noului inginerul Florică Gheorghe, tehniciană Mihaela Fota, electricianul Mihai Grosu şi mulţi alţii configurează un univers in care tinereţea şi creativitatea nu sunt doar o sintagmă, ci o realitate palpabilă, plină de fapte. Aşa cum ne-a relatat preşedintele Comisiei de creaţie tehnicoştiinţifică, inginerul Gheorghe Pătrat, cu sprijinul organizaţiei de partid din întreprindere, al Comisiei inginerilor şi tehnicienilor, a fost fundamentat un program concret ce prevede valorificarea deplină şi eficientă a întregului potenţial creativ de care dispune organizaţia de tineret. Sunt in desfăşurare acţiuni ce vizează formarea unor colective mixte de soluţionare a unor idei, acţiuni de educare tehnică şi de ridicare a gradului de cunoştinţe profesionale, cursuri de inventică, precum şi reactivarea unor cercuri mai vechi de creaţie tehnico-ştiinţifică pe diferite domenii. Interesul deosebit manifestat de tineri pentru participarea la aceste acţiuni a impus generalizarea şi extinderea lor şi la organizaţiile din secţii. „Prin asemenea modalităţi , ne-a spus Doina Badea, preşedintele Comisiei inginerilor şi tehnicienilor — reuşim să orientăm creaţia tehnico-ştiinţifică în aşa fel incit tinerii, atunci cind este, vorba de nou, să răspundă prezent". Da, spunem noi, în prezent aşa cum toţi tinerii României socialiste de azi il au, bucurindu-se de acest timp istoric ce a deschis larg porţile creaţiei şi afirmării. Un prezent al dăruirii prin gind şi faptă, intru împlinirea vocaţiei noastre de a aspira spre noi şi noi trepte de progres. MIHAI CHIREA NOI CATEGORII DE OAMENI AI MUNCII BENEFICIAZĂ DE MAJORAREA RETRIBUŢIILOR (Urmare din pag. I) Să reamintim, în acest context, că în cadrul primei etape de majorare, desfăşurată în perioada 1 august — 1 octombrie 1988, au fost cuprinşi 2,5 milioane de oameni ai muncii cu retribuţii între 1 500 şi 2 000 lei lunar, iar în cea de-a doua etapă, care a privit retribuţiile tarifare între 2 001 ş 2 250 lei au beneficiat circa 1,9 milioane de oameni ai muncii. Cu fiecare lună deci, prin aplicarea cu constanţă a măsurilor cuprinse în programul de majorare a retribuţiilor, s-a lărgit tot mai mult sfera categoriilor de personal muncitor care, eşalonat pe ramuri şi activităţi, au beneficiat de venituri sporite. Astfel, numărul total al celor care beneficiază pînă în prezent de retribuţii majorate a ajuns la aproape 5,4 milioane de persoane. Ca urmare a acestor măsuri, la încheierea acţiunii de majorare, retribuţia medie pe economie va ajunge la 3 300 lei, faţă de 2 980 lei, cit era înainte de începerea acestei noi acţiuni. Ca şi celelalte categorii de oameni ai muncii, care au fost cuprinse în lunile anterioare in acţiunea de majorare a retribuţiei, şi persoanele cărora li se majorează veniturile de la 1 iunie vor beneficia, în continuare, de drepturile de alocaţie de stat pentru copii, stabilite în condiţiile legii, pînă la data majorării retribuţiilor. Totodată, chiriile pentru locuinţe, stabilite potrivit retribuţiilor nemajorate, rămîn nemodificate. Toate aceste măsuri de sporire reală a veniturilor din muncă sunt dovezi elocvente ale caracterului sănătos al ecomomiei româneşti, cu atît mai relevante cu cit viaţa economică mondială se confruntă cu o serie de probleme complexe,in numeroase ţări, inclusiv în ţări dezvoltate din punct de vedere economic, se înregistrează creşterea numărului de şomeri, majorarea preţurilor, manifestîndu-se mari dificultăţi în asigurarea dreptului fundamental al omului — dreptul la muncă demnă, răsplătită cum se cuvine. Iată de ce, în ceea ce ne priveşte, fiecare dintre noi, indiferent de locul de muncă şi atribuţiile concrete ce ne revin in societatea ce o edificăm, avem datoria de a răspunde prin fapte, prin noi realizări în producţie, noilor măsuri de majorare a retribuţiilor, de a face totul pentru a ne spori contribuţia la înfăptuirea în cele mai bune condiţii a programelor dezvoltării economico-sociale a patriei Nicolae COŞOVEANU .:©Cifre care vorbesc de la sine Intre cei care beneficiază de la 1 iunie de majorarea veniturilor se numără şi oamenii muncii din unităţile industriale subordonate Ministerului Industriei Metalurgice, din unităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică, proiectare care au avut, pînă la această dată, retribuţii mai mari de 2 250 lei lunar. Iată, in continuare, exemple elocvente cu privire la majorarea veniturilor în noua etapă: CREŞTEREA VENITURILOR UNUI LAMINATORIST , încadrat la categoria a 6-a, treapta I, retribuit pe reţeaua tarifară siderurgie, nivelul ^ A, cu o vechime neîntreruptă in aceeaşi unitate de 9 ani. ___________ — bn lei •) Retribuţiile tarifare majorate cuprind şi compensaţiile băneşti acordate conform Decretelor Consiliului de Stat nr. 46/1982 şi 240/1982. In cazul nerealizării sarcinilor de plan, retribuţia se acordă in conformitate cu prevederile legale. CREŞTEREA VENITURILOR UNUI CERCETĂTOR ŞTIINŢIFIC PRINCIPAL GRADUL I dintr-o unitate de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică încadrat la clasa 36, gradaţia I nivelul II de retribuire —, cu o vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate de ii de ani. — in lei — în cazul realizării integrale a sarcinlor de plan _______ *) Retribuțiile tarifare majorate cuprind şi compensaţiile băneşti acordate conform Decretelor Consiliului de Stat nr. 46/1982 si 240/1982. In cazul nerealizării sarcinilor de plan, retribuția se acordă in conformitate cu prevederile legale.2 Venituri In cazul realizării integrale In cazul depășirii sarcinilor de a sarcinilor de plan plan cu 5 la sută_____ venituri--------------------------------------------------—— -----------------pină după pînă la după la majorare majorare •) majorare majorare ♦) Retribuția tarifară 3 148 3 578 3 148 3 578 Sporul de vechime (6 la sută) 189 215 189 215 Adaosul de acord — — 157 179 Stimulente suplimentare pentru export (10 la sută) corespunzător unui volum de export de 40 la sută din producția totală a întreprinderii — _______358____________—___________3______ pină după la majorare majorare *)____ Retribuția tarifară 5130 5 360 Sporul de vechime (15 la sută) 769 801 Adaosul de acord (9 la sută) 461 432 Premii pentru realizări deosebite (5 la sută) 256 _____268 BUCURESTIULUI INFORMAT!«