Informatia Bucureştiului, iunie 1989 (Anul 36, nr. 11068-11093)

1989-06-01 / nr. 11068

SARCINILE ECONOMICE­­ ÎNDEPLINITE EXEMPLAR, LA TOŢI INDICATORII! SPORURI SUBSTANŢIALE DE PRODUCŢIE PRIM MODERNIZARE, (Urmare din pag. 1) câţi In conturarea şi trans­punerea în fapt a programu­lui de modernizare de la „Autobuzul“. PUNCTUL DE PLECARE - ANALIZA TEMEINICA A ACTIVITĂŢII In chip necesar, traiectoria modernizării şi-a avut punc­tul de plecare în analiza temeinică a ansamblului flu­xului de fabricaţie. In dis­cuţie au fost aduse aspecte precum : structura manope­rei pe secţii şi compartimen­te, rămînerile în urmă in ce priveşte mecanizarea opera­ţiilor de transfer între tactele tehnologice şi chiar interope­­raţional, in cadrul unui tact, necesitatea sistematizării de­pozitelor în spaţiul de produc­ţie existent, cerinţa introdu­cerii mai accelerate a unor tehnologii de vîrf, îndeosebi în secţiile primare (mecani­­că-presaj şi şasiuri-caroserii) şi a dezvoltării sistemului in­­formaţie. Gîndit şi realizat iniţial pe sistemul unei singure linii de fabricaţie, fluxul de autobuze şi troleibuze punea mari pro­bleme de ritmicitate şi flexi­bilitate — lipsa unei singure componente determina stagna­rea întregului sector ; secţia de montaj general, cu o pondere nejustificat de mare în struc­tura manoperei, includea o se­rie de ateliere pregătitoare necorespunzător organizate; spaţiul necesar efectuării de probe finale era grevat de ac­tivităţi de aprovizionare, cu totul inoportune la capătul flu­xului de montaj etc. PRIORITĂŢI ŞI MIJLOACE DE ACŢIUNE Dezbaterea riguroasă a tu­turor acestor aspecte, a alto­ra asemănătoare, a permis ex­tragerea unor concluzii, for­mularea căilor şi mijloacelor de acţiune, aplicabile neîntîr­­ziat şi cu efecte de substanţă. Intre priorităţi s-au înscris : • reamplasarea depozitului din capătul halei de montaj general ; • constituirea, pe suprafaţa eliberată, a unei linii speciali­zate In execuţia de troleibuze destinate exportului şi a două linii paralele pentru fabricaţia de autobuze. Acestea — nu un sistem de hale industriale „cla­sice“, ci de tipul unor con­strucţii uşoare, realizabile prin autodotare. • optimizarea deplasării in­­trauzinale a troleibuzelor prin renunţarea la tractare şi con­struirea unei linii electrice de contact „pe fir“. • extinderea tehnicilor de vîrf (robotul pentru sudură, — executat în colaborare cu „Automatica", debitarea cu la­ser — temă comună cu I.C.T.C.M.), celula flexibilă pentru punți, tambure, buturi, în secțiile de prelucrări meca­nice etc. • informatizarea mai accen­tuată a procesului de produc­ţie, în sistem distribuit, prin intermediul unor microsisteme care oferă baze de date opera­tive (consumuri, norme, gesti­uni, livrări piese schimb, pre­ţuri). INIŢIATIVE, FAPTE, REZULTATE De la declanşarea acţiunii de modernizare în această for­mulă, s-a acţionat ferm, pre­cis, concertat. In numai cîte­­va luni s-au făcut paşi impor­tanţi. In primul rind, au fost ream­­plasate depozitele de geamuri, anvelope, buretoase. A fost po­sibilă, astfel, implementarea noii linii de troleibuze pen­tru export în secţia de montaj general — linie finalizată in­tegral la sfîrşitul lunii trecu­te. Sunt incluse aici atît noile standuri pentru probe meca­nice şi electrice, cit şi linia de contact pentru deplasarea mai facilă a troleibuzelor, a­­dăugînd că este gata şi pro­totipul dispozitivului de trans­fer inter-tacte a carcaselor. In fază finală se află execu­ţia liniilor 2 şi 3 de autobu­ze, care vor fi operaţionale peste cîteva săptămîni. Tot din iunie se va putea lucra cu o nouă instalaţie de debitat cu laser, la care urmează să se încheie probele de andura­nţă. O puternică dinamică a cu­noscut şi procesul de informa­tizare a fabricaţiei. Asistate de calculator, energetica unităţii, proiectarea constructivă şi o­­peraţiile contabile ale ser­viciului financiar sunt activi­tăţi constituite recent la tot atîtea „bucle“ informaţionale. In curînd, vor fi conectate o­­peraţiile de la serviciul des­facere şi de la montajul ge­neral (evidenţa circulaţiei re­perelor în producţia de ex­port). Agenda preocupărilor la zi şi de imediată perspectivă cu­prinde obiective nu mai puţin importante. Sectorul de autou­tilitare se va dezvolta şi mo­derniza pe principiul Indepen­denţei liniilor tehnologice, sunt preconizate, aici, realiza­rea unei noi benzi şi finaliza­rea organizării, la şasiuri-caro­­serii, a liniei de ROCAR. Pe de altă parte, vor fi asimilate noi aplicaţii pe minicalculato­­rul INDEPENDENT 102, mai ales în proiectările asistate. Se va­ accelera ritmul lucrărilor impuse de definitivarea celu­lei flexibile etc. O CERINŢA MEREU ACTUALA : REEVALUAREA POTENŢIALULUI PRODUCTIV Reevaluarea permanentă a activităţii, cu maximă exigen­ţă, este o sursă esenţială de perfecţionare a activităţii. S-a demonstrat, de pildă, că me­canizarea diverselor operaţii este un domeniu in care se cere acţionat cu mai multă ho­­tărîre. Intr-un plan mai vast, se impune conjugarea neabătu­tă a tuturor acţiunilor de mo­dernizare a tehnologiilor cu cele de modernizare constructi­vă a produselor. Desigur, ar mai fi destule elemente de subliniat. Dincolo de detalii, se impune să con­semnăm că modernizarea pro­ducţiei se află, la „Autobuzul", pe un drum bun. Se impune, de asemenea, să arătăm că, prin noi eforturi şi acţiuni, mai ferme, mai eficiente, co­lectivul întreprinderii, mobi­lizat de comitetul de partid, de consiliul oamenilor muncii, de exemplul înaintat al comuniş­tilor, se străduieşte să impri­me o mai accentuată dinamică dezvoltării pe coordonate in­tensive a procesului produc­tiv, să-şi îndeplinească, pe a­­ceastă bază, în mai bune con­diţii, sarcinile de plan, astfel incit în cinstea marilor eve­nimente politice ale acestui an să raporteze rezultate de pres­tigiu. Octav BURUIANA Tinerii din competiţia pentru nou­ ă însemnări despre activitatea de creaţie tehnico-ştiinţifică a colectivului întreprinderii „23 August" Spiritul de creativitate este, pe drept cuvint, unul dintre frumoa­sele şi semnificativele atribute ce apartin in primul rind tinereţii. La virsta marilor căutări, a ma­rilor semne de întrebare şi a ma­rilor începuturi de drum, sensul existenţei se identifică, mai preg­nant ca oricind, cu înalta valoare a unor idei, fapte, atitudini al căror element definitoriu il con­stituie naşterea şi propulsarea nou­lui. Tinereţea nu ar fi tinereţe dacă nu ar lăsa in urma sa mărturia de netăgăduit a elanului şi cute­zanţei sale, o mărturie ce se iden­tifică azi cu măreţia devenirii noastre socialiste, sub generosul arc de timp inaugurat de Con­gresul al IX-lea al partidului. Creaţia tehnico-ştiinţifică a ti­neretului constituie o valoroasă sursă de potenţare a eforturilor ce vizează aşezarea întregii acti­vităţi economico-sociale pe prin­cipiile unor inalte cote de efi­cienţă. Sunt numeroase exemplele care certifică valorificarea din plin a potenţialului creativ de care dispune tineretul, integrîndu-l ac­tiv in contextul preocupărilor pen­tru modernizarea şi intensificarea tuturor domeniilor de activitate. Am ales dintre acestea preocupă­rile şi rezultatele unui cunoscut detaşament revoluţionar de tine­ret, respectiv cel de la Întreprin­derea „23 August". Tinereţea de azi a acestei vechi uzine bucureştene izvorăşte atit din noua şi moderna bază tehnico-materială, a tehnolo­giilor şi a rezultatelor producţiei, cit şi din virsta colectivului de oameni ai muncii. O zestre preţi­oasă ale cărei elan, pasiune şi in­ventivitate se reflectă şi în rezul­tatele muncii. In suita acţiunilor întreprinse la nivelul întreprin­derii, in vederea sporirii eficienţei şi rentabilităţii, prezenta creaţiei tehnico-ştiinţifice a tineretului s-a manifestat in mod evident. Prin activitatea Comisiei profesional­­ştiinţifice din cadrul comitetului U.T.C. au fost preluate teme de cercetare şi proiectare in valoare de peste 500 000 de lei. Sumă ce a contribuit la îndeplinirea şi de­păşirea planului de muncă patrio­tică al organizaţiei pe anul trecut Anul acesta, asemenea preocupări au continuat, preluarea şi rezol­varea unor teme din programul de cercetare şi modernizare al între­prinderii este mult mai vast. Teme cum sunt : îmbunătăţirea con­structivă in vederea creşterii cali­tăţii şi fiabilităţii motoarelor 8 VSA-252; asimilarea reperelor pentru motoare navale, soluţii constructive pentru creşterea pu­terii şi fiabilităţii turbinelor tip HB 5 şi altele, confirmă in mod elocvent implicarea tinerilor in a­­vanposturile noului şi modernului. Acestor preocupări li se ală­tură mulţimea propunerilor de invenţii şi inovaţii înregistrate din partea tinerilor la biroul tehnic al întreprinderii. Sunt exemple ce dau certitudinea unei depline ma­turităţi tehnice şi profesionale, maturitate ancorată activ la rit­mul alert de înnoire a producţiei. Intre promotorii noului ingine­rul Florică Gheorghe, tehniciană Mihaela Fota, electricianul Mihai Grosu şi mulţi alţii configurează un univers in care tinereţea şi creativitatea nu sunt doar o sin­tagmă, ci o realitate palpabilă, plină de fapte. Aşa cum ne-a relatat preşedin­tele Comisiei de creaţie tehnico­­ştiinţifică, inginerul Gheorghe Pă­trat, cu sprijinul organizaţiei de partid din întreprindere, al Comi­siei inginerilor şi tehnicienilor, a fost fundamentat un program con­cret ce prevede valorificarea de­plină şi eficientă a întregului po­tenţial creativ de care dispune or­ganizaţia de tineret. Sunt in desfă­şurare acţiuni ce vizează forma­rea unor colective mixte de solu­ţionare a unor idei, acţiuni de e­­ducare tehnică şi de ridicare a gradului de cunoştinţe profesio­nale, cursuri de inventică, precum şi reactivarea unor cercuri mai vechi de creaţie tehnico-ştiinţifică pe diferite domenii. Interesul deosebit manifestat de tineri pentru participarea la aceste acţiuni a impus generalizarea şi extinderea lor şi la organizaţiile din secţii. „Prin asemenea modali­tăţi , ne-a spus Doina Badea, preşedintele Comisiei ingi­nerilor şi tehnicienilor — reuşim să orientăm creaţia tehnico-ştiin­­ţifică în aşa fel incit tinerii, atunci cind este, vorba de nou, să răspundă prezent". Da, spunem noi, în prezent aşa cum toţi ti­nerii României socialiste de azi il au, bucurindu-se de acest timp istoric ce a deschis larg porţile creaţiei şi afirmării. Un prezent al dăruirii prin gind şi faptă, in­tru împlinirea vocaţiei noastre de a aspira spre noi şi noi trepte de progres. MIHAI CHIREA NOI CATEGORII DE OAMENI AI MUNCII BENEFICIAZĂ DE MAJORAREA RETRIBUŢIILOR (Urmare din pag. I) Să reamintim, în acest con­text, că în cadrul primei e­­tape de majorare, desfăşurată în perioada 1 august — 1 oc­tombrie 1988, au fost cu­prinşi 2,5 milioane de oa­meni ai muncii cu retribuţii între 1 500 şi 2 000 lei lu­nar, iar în cea de-a doua e­­tapă, care a privit retribu­ţiile tarifare între 2 001 ş 2 250 lei au beneficiat circa 1,9 mi­lioane de oameni ai mun­cii. Cu fiecare lună deci, prin aplicarea cu constanţă a mă­surilor cuprinse în progra­mul de majorare a retribu­ţiilor, s-a lărgit tot mai mult sfera categoriilor de personal muncitor care, eşa­lonat pe ramuri şi activităţi, au beneficiat de venituri spo­rite. Astfel, numărul total al celor care beneficiază pînă în prezent de retribuţii ma­jorate a ajuns la aproape 5,4 milioane de persoane. Ca ur­mare a acestor măsuri, la încheierea acţiunii de majo­rare, retribuţia medie pe e­­conomie va ajunge la 3 300 lei, faţă de 2 980 lei, cit era înainte de începerea acestei noi acţiuni. Ca şi celelalte categorii de oameni ai muncii, care au fost cuprinse în lunile ante­rioare in acţiunea de majo­rare a retribuţiei, şi persoa­nele cărora li se majorează veniturile de la 1 iunie vor beneficia, în continuare, de drepturile de alocaţie de stat pentru copii, stabilite în condiţiile legii, pînă la data majorării retribuţiilor. Tot­odată, chiriile pentru locuin­ţe, stabilite potrivit retribu­ţiilor nemajorate, rămîn ne­modificate. Toate aceste măsuri de sporire reală a veniturilor din muncă sunt dovezi elocvente ale caracterului sănătos al e­­comomiei româneşti, cu atît mai relevante cu cit viaţa e­­conomică mondială se con­fruntă cu o serie de proble­me complexe,­in numeroase ţări, inclusiv în ţări dezvol­tate din punct de vedere e­­conomic, se înregistrează creşterea numărului de şo­meri, majorarea preţurilor, manifestîndu-se mari dificul­tăţi în asigurarea dreptului fundamental al omului — dreptul la muncă demnă, răs­plătită cum se cuvine. Iată de ce, în ceea ce ne priveş­te, fiecare dintre noi, indi­ferent de locul de muncă şi atribuţiile concrete ce ne re­vin in societatea ce o edi­ficăm, avem datoria de a răs­punde prin fapte, prin noi realizări în producţie, noilor măsuri de majorare a retri­buţiilor, de a face totul pen­tru a ne spori contribuţia la înfăptuirea în cele mai bune condiţii a programelor dez­voltării economico-sociale a patriei Nicolae COŞOVEANU­ ­­­.:©­Cifre care vorbesc de la sine Intre cei care beneficiază de la 1 iunie de majorarea veniturilor se numără şi oamenii muncii din unităţile industriale subordonate Mi­nisterului Industriei Metalurgice, din unităţile de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică, proiectare care au avut, pînă la această dată, retribuţii mai mari de 2 250 lei lunar. Iată, in continuare, exemple elocvente cu privire la ma­jorarea veniturilor în noua etapă: CREŞTEREA VENITURILOR UNUI LAMINATORIST , încadrat la categoria a 6-a, treapta I, retribuit pe reţeaua tarifară siderurgie, nivelul ^ A, cu o vechime neîntreruptă in aceeaşi unitate de 9 ani. ___________ — bn lei •) Retribuţiile tarifare majorate cuprind şi compensaţiile băneşti acordate conform Decretelor Consiliului de Stat nr. 46/1982 şi 240/1982. In cazul nerealizării sarcinilor de plan, retribuţia se acordă in conformitate cu preve­derile legale. CREŞTEREA VENITURILOR UNUI CERCETĂTOR ŞTIINŢIFIC PRINCIPAL GRADUL I dintr-o unitate de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică încadrat la clasa 36, gradaţia I nivelul II de retribuire —, cu o vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate de ii de ani. — in lei — în cazul realizării integrale a sarcin­lor de plan _______ *) Retribuțiile tarifare majorate cuprind şi compensaţiile băneşti acordate conform Decretelor Consiliului de Stat nr. 46/1982 si 240/1982. In cazul nerealizării sarcinilor de plan, retribuția se acordă in conformitate cu preve­derile legale.2 Venituri In cazul realizării integrale In cazul depășirii sarcinilor de a sarcinilor de plan plan cu 5 la sută_____ v­enituri--------------------------------------------------—— -----------------­pină după pînă la după la majorare majorare •) majorare majorare ♦) Retribuția tarifară 3 148 3 578 3 148 3 578 Sporul de vechime (6 la sută) 189 215 189 215 Adaosul de acord — — 157 179 Stimulente suplimentare pentru ex­port (10 la sută) corespunzător unui volum de export de 40 la sută din producția totală a întreprinderii — _______358____________—___________3______ pină după la majorare majorare *)____ Retribuția tarifară 5130 5 360 Sporul de vechime (15 la sută) 769 801 Adaosul de acord (9 la sută) 461 432 Premii pentru realizări deosebite (5 la sută) 256 _____268 BUCURESTIULUI INFORMAT!«

Next