Informatia Bucureştiului, iunie 1989 (Anul 36, nr. 11068-11093)

1989-06-13 / nr. 11078

itt,ftSj iment do­­:om an da te. ul Colen­­tent 3 ea­­(1711) niera Pta. două ca­rtier. Tel. (2012) doui că­ite. et. 2, »r, Gara Pan teli­ti. 22.17.2S. ». Tel 923/ Intre o-I 1500. ..I­­tm. Tel. 0371) break zero Dual 90 zi magne­­­te. Tel. 0428) 300. Tel. 0999) 1 90 conve­­•te bună. 'Ja. Tel. a. 0627) X( nouă. 0560) nem două late. com­.­­, metrou. (20309 la curte, b­avu. Tel. n 17. abil auar­­imere. de­­trou D.­is- 0610) m pînzat let. Tel. (4343) Dalmatieni lioni. Tel. (1758) cicletă It­ală. Tel. (1864) I CU vată­­din sirmă, tan cupru, 1 de .ută. (2001) voiaj 6 11-(1590) ract an*.— aere semi­­amelimon. npăr Dacia 1.08.68 — (1660) ract apar­­mere. mc- Dacia 13001 tetă stare. (1385) 1300. an 12. Tel. ract apar­alert», rnn­in Brînco­ider Arctic­it de bu­­r si stor­­­îcte. Tel. (1399) m­izor co­toi on noi. ­. (2395) onieră ne- Drumul or. Tel. .Țăndărică ziua de n. c. ora itiu ocu­­-ioi DOS* r mhuiitor IV, studii ictori sce­­categorie). toric: de­in lirici* fac pînă la la secre­tar (str. 3u 24. ec- 14.43.02. idor înca­­eni. in sta­­mecanici, lari. zu­­utori os­­de Inca- Legiî 12/ Dlimentare nai. tele-IA de losport — micioiului Victoriei cadrează : ferma­­ari limită n validitate vînza»rea ui in plic cu Legea retului 101/ în Bucu­ntare !» Griviţa id pierdu­­e funcţia­­— 181811 ; — 423533 ; minerală rel. sos. A, tele*­erior 31, krm Legii domiciliul nie autori­u autori­­i tip CENTENAR EMINESCU­­Vernisajul expoziţiei de carte, documente şi arta consacrata poetului naţional In Capitală s-a deschis, luni, la Sala Dalles, „Expoziţia de carte, documente şi artă con­sacrată centenarului Mihai E­­minescu“. La vernisaj au participat membri ai guvernului, repre­zentanţi ai conducerii Acade­miei Republicii Socialiste România, activişti de partid şi de stat, oameni de cultură şi artă, un numeros public. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de tovarăşa Suzana Gâdea, membru supleant al Comitetului Politic Executiv, al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Culturii şi Educa­ţiei Socialiste. In acest cadru au fost sub­liniate aleasa preţuire de care s-a bucurat şi se bucură opera lui Mihai Eminescu In anii construcţiei socialiste — expre­sie a politicii partidului şi sta­tului nostru de valorificare a tezaurului cultural naţional­­­, impresionanta sa răspîndire în masele de cititori din ţară şi de peste hotare. Au fost relevate semnificaţia creaţiei eminesciene in spaţiul culturii naţionale şi universale, originalitatea liricii sale, ca ex­presie desăvârşită a spirituali­tăţii româneşti, profunzimea imaginii­­şi frumuseţea cuvîn­­tului scris. Expoziţia ilustrează, prin in­termediul paginii scrise şi tipă­rite, al documentelor autentice, viaţa şi opera lui Mihai Emi­nescu, universul atît de spe­cific al creaţiei sale literare. Sunt expuse opere reprezenta­tive create de înaintaşi ce în­corporează valori distincte, idei şi virtuţi artistice pe care poetul le-a aşezat la temelia formaţiei sale de intelectual şi patriot. Creaţia monumentală a ma­relui nostru poet naţional este prezentată in cadrul acestei expoziţii prin intermediul ce­lor peste o sută de ediţii apă­rute într-un mare număr de serii şi colecţii, într-un tiraj total de peste şaptezeci de mi­lioane de exemplare, cuprin­­zînd poezie, proză, teatru, pu­blicistică, filozofie, precum şi prin lucrări critice şi de isto­rie literară aparţinînd unor exegeţi de seamă ai operei emi­nesciene — Titu Maiorescu, G. Călinescu, Eugen Lovinescu, Tudor Vianu, Perpessicius şi alţii. Un loc aparte in expoziţie îl ocupă seria de „Opere“, im­punătoarea ediţie critică, reali­zată In 16 tomuri, monument de seamă închinat poetului na­ţional. Sunt expuse, totodată, tradu­ceri din lirica eminesciană publicată în străinătate, ediţii bilingve, precum şi studii de critică şi istorie literară ale unor cercetători de peste ho­tare privind opera şi activita­tea marelui poet român. Reţin atenţia, de asemenea, numeroa­se acte şi documente, stampe, fotografii de epocă, constituind mărturii de însemnătate deose­bită despre principalele mo­mente ale vieţii şi activităţii lui Mihai Eminescu. Colecţia de manuscrise şi de • Sub egida Bibliotecii Aca­demiei Republicii Socialiste România, luni s-a deschis expozi­ţia omagială „Manuscrisele şi ediţiile eminesciene“. Sunt pre­zentate peste 500 de exponate­­ - manuscrise, corespondenţe cu familia şi cei apropiaţi, fo­tografii originale, ediţii apă­rute în timpul vieţii poetului, precum şi majoritatea tipăritu­rilor eminesciene — elemente facsimile după manuscrise ex­pusă aici se constituie într-o copleşitoare demonstraţie a adevărului că Eminescu a tru­dit enorm la modelarea fiecă­rui vers, la şlefuirea expresiei poetice pînă la atingerea per­fecţiunii artistice. Chipul poetului, universul său liric au constituit surse nesecate de inspiraţie pentru creatorii de artă. Lucrările de pictură şi sculptură, de gra­fică de carte expuse în cadrul acestei expoziţii omagiale, pur­­tînd semnături ale unor ar­tişti reprezentativi, oferă o cuprinzătoare imagine asupra universalităţii operei emines­ciene, a valorilor sale perene transmise din generaţie în ge­neraţie, ce întregesc biografia poetului naţional şi universal şi con­tribuie la cunoaşterea mai a­­profundată a monumentalei sale opere. In alocuţiunile rostite cu a­­cest prilej au fost scoase în e­­videnţă actualitatea poeziei şi gindirii eminesciene, măreţia şi frumuseţea operei luceafărului poeziei româneşti. Scrisoarea III (fragment) 1 După vremuri mulţi veniră, începînd cu acel oaspe;­­ 1 Ce din vechi se pomeneşte, cu Dariu a lui Istaspe ; 1 ţ Mulţi durară, după vremuri, peste Dunăre vrun pod,­­ l De-au trecut cu spaima lumii şi mulţime de norod ; 1 J împăraţi pe care lumea nu putea să-i mai încapă­­ , Au venit şi-n ţara noastră de-au cerut pămînt şi apă — 1 \ Şi nu voi ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimînt. ) • Cum veniră, se făcură toţi o apă ş-un pămînt. ţ 1 Te făleşti că înainte-ţi răsturnat-ai va’lvîrtej ! ţ Oştile leite-n vale de-mpăraţi şi de viteji ? / 1 Tu te lauzi că Apusul înainte ţi s-a pus ? . | I Ce-i mîna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus ? ţ 1 Laurii voiau să-i smulgă de pe fruntea ta de fier. ( ţ A credinţii biruinţă câta orice cavaler. | I Eu ? îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul... ţ J Şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta, rîul, ramul. i ) Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este. 1 Duşmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste . 1 • N-avem oşti, dară iubirea de moşie e un zid ! 1 Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid ! ţ Eminescu (Urmare din pag. 1) Acest lucru l-a făcut in primul rînd Eminescu. A spus lumii, ca nimeni altul, cine şi cum sintem­, ca descendenţi din daci şi din romani, ce credem despre geneza lumii, despre spaţiu şi timp, despre viaţă şi moarte, despre iubire şi des­pre raporturile noastre cu na­tura şi cu alte popoare, des­pre vremelnicie şi veşnicie, despre marii noştri voievozi şi precursori, despre împăraţi şi proletari, despre pace şi răz­boi, despre patrie şi patrio­tism, despre fapta creatoare a insului din popor şi despre o­­mul de geniu, despre viciu şi despre virtute, căci, pentru el, „dreptatea, libertatea nu ţine numai un nume", iar năzuin­­ţa-i arzătoare era de-a vedea „poporul împărat". Aparţinînd organic fiinţei noastre naţionale, Eminescu a vibrat la toate durerile, bucu­riile şi frămintările poporului nostru. El a ridicat limba poe­tică românească pe culmi ne­bănuite, imprimindu-şi gran­dioasa lui personalitate in fie­care articulaţie a ei. De la el încoace, rostim cu­vintele limbii române cu spo­rul de expresivitate dezvăluită de pana lui genială. De la el încoace, avem altă imagine asupra lumii şi lumi­lor, asupra macro şi microcos­mosului, asupra naturii, care de la el încoace poartă un ea ceva din sufletul său zbuciu­mat şi răscolit de gînduri. Eminescu rămine în eterni­tate poetul naţional al româ­nilor şi ultimul mare roman­tic din literatura universală, şi conştiinţa naţională sport Tragerea la sorţi a sferturilor de finală din „Cupa României“ la fotbal Ieri la amiază, la sediul fe­deraţiei de specialitate, a avut loc tragerea la sorţi a meciu­rilor din sferturile de finală ale „Cupei României“ la fot­bal, competiţie care se desfă­şoară sub însemnele „Dacia­dei“. De la bun început să precizăm că toate cele patru divizionare­­ bucureştene, ca­lificate in această fază a în­trecerii, au şanse teoretice şi practice de a continua cursa in corpore deoarece sorţii nu au decis nici o întîlnire între re­prezentantele Capitalei ! STEAUA, deţinătoarea „Cu­pei“, va întîlni pe UNIREA SLOBOZIA, din divizia C. Vic­toria şi Rapid vor avea ca ad­versare reprezentante ale eşa­. IERI, IN PRIMA MANŞA a finalei celei de-a X-a ediţii a „Cupei României“, la handbal masculin, la Baia Mare, s-au intîlnit formaţiile H.C. Minaur şi Steaua. Rezultat: 24—23 (14—13) pentru băimăreni. Me­ciul retur este programat joi (de la ora 17,30) in sala Flo­tonului secund, VICTORIA va juca cu GLORIA BISTRITA, iar RAPID cu GLORIA BU­­ZAU, în timp ce, în singurul meci care opune două colege de „A“, DINAMO va primi re­plica formaţiei S.C. BACAU. Să reamintim că sferturile de finală sunt programate joi 22 iunie, de la ora 17, deci du­pă încheierea campionatului diviziei A, și că ele se vor dis­puta pe terenuri neutre, regu­lamentul precizînd că, în caz de egalitate după 90 de minu­te, se vor disputa două repri­ze a cite 15 minute de prelun­giri, iar în eventualitatea men­ţinerii egalităţii, departajarea se va face prin executarea lo­viturilor de la 11 metri c­reasca. 0 LA SFIRSITUL A­­CESTEI SAPTAMINI, echipa feminină de volei a României va participa la turneul de ca­lificare pentru faza finală a C.E. Reprezentativa noastră va evolua in Franţa, unde va în­tîlni selecţionatele Greciei (vineri), Elveţiei (sîmbătă) şi Frantei (duminică). CABINETUL BL ORIENTARE $CCIARA Al­­.INFORMATIEIM Unde mergem în treapta I de liceu? A mai rămas puţin timp pină cind cei 33 140 de absolvenţi ai clasei a Vlll-a vor trebui să opteze pentru unul din cele 75 de profilen existente in treapta I a învăţămintului liceal bucureş­­tean. Pornind de la faptul că alegerea viitoarei profesii — act de mare importanţă socială — trebuie să se armonizeze, in cel mai inart grad, cu aptitudinile, posibilităţile reale ale tinerilor, dar şi cu necesarul de cadre pentru economia bucureşteană, pen­tru a veni in sprijinul absolvenţilor ciclului gimnazial, ziarul nostru a prezentat in ultima perioadă mai multe profiluri şi meseri ce pot fi însuşite in cele 86 de licee ale Capitalei. In cele ce urmează, vom prezenta un alt profil, solicitat de un mare număr de tineri. Astăzi, Liceul Agroindustrial Ciorogir la Unitate de tradiţie in reţeaua învăţămintului agricol şi indus­trial, liceul pregăteşte cadre calificate pentru cîteva sec­toare de bază din agricultură. Pentru următorul an de stu­diu — după cum ne preciza prof. Petre Lăzărescu, directo­rul liceului — se primesc în­scrieri pentru treapta I la pro­filurile: • agroindustrial­ă e­­lectrotehnică 0 economic pen­tru agricultură. Aceste trei mari domenii de specialitate a­­sigură însuşirea de către ti­neri a cunoştinţelor teoretice şi de specialitate de bază ne­cesare domeniului atît de complex al agriculturii. între­gul proces instructiv-educativ se desfăşoară — atît la disci­plinele fundamentale, cit şi la cele de tehnologia meseriei — in cadrul celor 15 cabinete şi laboratoare ce beneficiază de dotări adecvate şi mijloace moderne de învăţămînt care înlesnesc elevilor asimilarea noilor cunoştinţe. Datorită bu­nei colaborări care există în­tre conducerea Staţiunii de Mecanizare a Agriculturii şi cea a liceului, laboratoarele de teh­nologie — cel de motoare, de maşini agricole, de tractoare — au un grad sporit de dotare cu machete funcţionale, apa­ratură şi instalaţii adecvate programelor de specialitate la disciplinele de profil. Iar co­laborarea permanentă existen­tă între catedrele de matema­tică, fizică, chimie şi biologie, şi cele de la disciplinele de tehnologia meseriei se regăseş­te in ponderea ridicată a pre­dării interdisciplinare, cu in­fluenţe benefice asupra creşte­rii calitative a întregului pro­ces de instrucţie şi educaţie. Tinerii care absolvă cursu­rile clasei a X-a au posibili­tatea de a-şi continua pregăti­rea de specialitate fie urmind şcoala profesională cu durata de un an şi jumătate în me­seria • mecanic agricol fie susţinînd concurs de admitere în treapta a doua de liceu la meseriile • mecanic agricol 0 electromecanic, 0 mecanic ma­şini şi utilaje — meserii cu un grad crescut de specializare. Un accent deosebit în pregăti­rea viitorilor specialişti agri­coli se pune, aici, pe pregăti­rea lor profesională. Aceasta se realizează atît în cele 4 ate­­liere­ şcolare proprii (de lăcătu­­şărie, electrotehnică şi meca­nică agricolă), cit şi în atelie­rele secţiei de mecanizare a agriculturii. Elevii de la profi­lul mecanică agricolă obţin o dublă specializare in sensul că în afara carnetului de condu­cere a tractorului, pot lua şi carnet de conducere pentru ca­tegoriile B, C, D, E, F, liceul dispunînd, în acest sens, de poligon de conducere şi parc propriu de maşini. Tuturor absolvenţilor li se a­­sigură locuri de muncă în u­­nităţile SMA şi IAS Relaţii suplimentare pot fi obţinute la sediul liceului în comuna Ciorogirla sau la te­lefon 15.91 14 Aurel GHIMPU Finalizarea unei noi porţiuni a şoselei de centură (Urmare din pag 1) de 1 200 m. Construirea aces­tei noi artere rutiere a pre­supus traversarea, prin poduri la sol, a unor conducte de irigaţii, în apropierea loca­lităţii Rudeni şi a C.A.P. Ru­­deni, ca şi a unui apeduct. In partea din comuna Dragomi­­reşti, la confluenţa cu şo­seaua existentă, se află în curs de amenajare un pod cu o deschidere de 24 m, care dublează, de fapt, actualul pasaj de peste calea ferată Bucureşti — Constanţa. In prezent, constructorii din cadrul brigăzilor nr. 1 şi 2 ale A.D.P Braşov — care au realizat în Capitală nume­roase obiective, inclusiv po­duri peste rîul Dîmbovi­ţa , devansînd termenele sta­bilite iniţial, lucrează la tur­narea betonului pe calea ru­tieră, la hidroizolaţia de la podul la sol, care traversea­ză apeductul şi la lărgirea pasajului de legătură cu dru­mul din apropierea localităţii Dragomireşti. Acesta va fi terminat la toamnă, pînă a­­tunci recurgîndu-se la un ac­ces provizoriu. Prin finalizarea acestei por­ţiuni din şoseaua de centură, traficul rutier în jurul ora­şului se va îmbunătăţi sub­stanţial, utilizarea acestui drum asigurînd atît o circu­laţie fluentă, cit şi desconges­tionarea unor importante ar­tere din perimetrul urban. In al doilea rînd, drumul la care ne referim oferă posibilităţi de acces rapid spre Tîrgoviş­­te şi Piteşti. Au luat sfirşit întrecerile categoriei „Onoare" Punct final in catego­ria „Onoare“ la fotbal. Titlul de campioană a Capitalei, după o adevă­rată întrecere-maraton (38 etape), a revenit, conform aşteptărilor, for­maţiei MECOS. Este un succes meritat şi aştep­tat de aproape două de­cenii de suporteri, suc­ces care îi conferă echi­pei dreptul de a lua parte la barajul pentru divizia C. Revenind la campionat, de subliniat că MECOS a dominat net întrecerea datorită puternicului start luat, incheind turul cu 14 p avans, pentru ca, la ca­pătul competiţiei, să ai­bă 16 p mai mult decit a doua clasată ! La no­tabila performanţă a MECOS-ului, merite au în egală măsură atît formaţia de seniori (cu 3 p pentru victorie), cit şi cea de juniori (cu 2 p pentru succes) care au încheiat pe primul loc în clasamentele separate. Pe locul secund, s-a situat la M.U.C. Şoimii care a talonat-o in per­manenţă pe lideră, fără sorţi de izbindă insă, din cauza unor neprevă­zute eşecuri. Oricum, treapta a doua ocupată de I.M.U.C. este merito­rie. In privinţa lui I.C.M.E. (o statornică prezenţă pe locuri frun­taşe), aceasta a scăpat „printre degete“ locul 3 in favoarea Voinţei care a avut un finis mai bun (chiar dacă a realizat u­­nele rezultate... imprevi­zibile). Revelatoare evoluţiile şi poziţiile ocupate de formaţiile Maşini unelte, Vulcan, Gloria şi, în special, Granitul (aceas­ta, mult timp, situată în zona ultimelor locuri). Sub aşteptări , randa­mentul echipelor Calcu­latorul, Laromet, Aversa si I.A.B. Pantelimon. In rest, Electroaparataj, URBIS (cu juniori de slabă valoare in tur), E- CLASAMENTUL GENERAL 1. MECOS 2. I.M.U.C. 3. Volinţa 4. I.C.M.E. 5. M. Unelte 6. Calculatorul 7. Vulcan 8. Laromet 9. Gloria 10. Aversa 11. I.A.B. Pant. 12. Granitul 13. El.-Aparataj 14. URBIS 15. Electromagnetica 16. Electra 17. Flacăra Roşie 18. Prefabricate 19. Automecanica 20. Diamantul lectromagnetica şi Electra au evitat locurile codaşe abia în ultima etapă ! După Flacăra roşie, posibilă retrograda­tă, se află Prefabri­cate, Automecanica şi Diamantul. Ultima etapă (cu mari suprize) s-a soldat cu rezultate­le : Prefabricate — Voinţa 3—2 şi 1—4; Maşini unelte — A­­versa 3—1 şi 1—0 5 76 49 76 45 76 42 76 39 76 36 76 36 76 33 76 32 76 32 76 33 76 3­ 76 31 76 32 76 27 76 30 76 27 76 27 76 22 76 21 76 14 185— 90 134 129— 92 118 134— 68 114 130— 72 112 107— 87 106 116— 84 104 119— 110 98 URBIS — Laromet 2—0 şi 5—3; I.C.M.E. — I.M.U.C. Şoimii 2—1 şi 8—0 ; Calcu­latorul — Electro­aparataj 1—2 şi 1—3; MECOS — Gloria 5—1 şi 4—2 ; Flacă­ra roşie — Electra 0—0 şi 1—1 ; I.A.R. — Granitul 0—2 și 0— 2 ; Electromagne­tica — Automecani­ca 3—1 și 2—1 ; Dia­mantul — Vulcan 1— 3 și 1—1.

Next