Jurnalul Sălajului, noiembrie 2003 (Anul 1, nr. 182-201)
2003-11-03 / nr. 182
Sport. Silcotub. Armătura. Elcond. Minerul. Mobila. ina 4 Referendumul a trecut! Trăiască alegerile locale! pagina 3 Alegeți-vă primarul cu Jurnalul Sălajului 5... UIMI pagina 5 Mereu la dispoziția ta! S.C. COMFRIG S.R.L Zalău Ziua Morților, preluată de la maghiari Cu o mână tremurândă și cu un licărit de lacrimi în ochi, Maria, o tânără dintr-un sat de lângă Zalău, așază o lumânare aprinsă lângă crucea sub care tatăl său a fost îngropat în urmă cu câțiva ani. Asemeni ei, zeci de mii de oameni din județul Sălaj i-au cinstit, sâmbătă și duminică, de Ziua Morților, pe cei dragi care au plecat de lângă ei. De Ziua Morților, în întreg județul au fost oficiate slujbe de pomenire, s-a aprins lumânări în cimitire și s-au făcute pomene cu câte un pahar de țuică, un colac sau felurite dulciuri, în special pentru copii. Elena Musca, cercetător la Muzeul de Istorie și Artă Zalău, spune că până în urmă cu 20-30 de ani, la românii din județul Sălaj n-au existat „spectacole” legate de Ziua Morților. Inițial, adaugă Elena Musca, românii își cinsteau morții printr-o simplă slujbă de pomenire, iar obiceiul cu lumânările puse pe morminte, cu parastasele și cu slujbele ținute în cimitire au fost preluate, ulterior, de la maghiari. Acum, cu câteva excepții, în satele și orașele sălăjene, preoții și urmașii celor morți merg în cimitire, de regulă în 1 noiembrie sau în duminica cea mai apropiată de 1 noiembrie, unde duc vin sau pălincă, prescuri și colaci, flori și lumânări, ridică parastase și se roagă lângă crucile celor morți, după ce în prealabil au făcut lucrări de îngrijire a mormintelor, în unele zone ale județului, precum cea denumită „Sub Codru”, manifestări dedicate morților sunt organizate mai ales de Florii, înainte de Paște, când, în ceea ce se numește „înnoirea mormintelor”, unul dintre săracii satului este plătit de săteni pentru a pune câte o „glie” (bucată) de pământ pe fiecare mormânt, dându-le astfel un aspect proaspăt, de sărbătoare. Marius AVRAM Str. B.P. Hașdeu Nr. 19/4 Tel.: 0260-661925 Fax: 0260-661790 Servicii prompte și de calitate! STAREA VREMII Cer acoperit Min. 6 ° C Max. 17 ° C BMM mmM& SUCURSALA JUDEȚEANĂ SĂLAJ V - ac jientare în județ: 6 unități operative (Zalău, Jibou, Cehu Silvaniei, Șimleu Silvaniei, Sărmășag și Crasna). • Peste 15.000 de carduri și 14 ATM-uri NON STOP la dispozitia clienților: 8 ATM-uri în Zalău, 2 ATM-uri în Jibou, 2 ATM în Cehu Silvaniei, 1 ATM în Șimleu Silvaniei și 1 ATM în Sărmășag. • Cel mai mare număr de clienți și conturi. Peste 34.000 clienți și peste 65.000 conturi în lei și valută. • Cota de piață la nivelul județului este de cca. 59%. Deci lider de necontestat pe piața bancară Banca Comercială Română „ Scutea de enne auete ae<Mxie! ’’ USD EURO gr. aur CURS VALUTAR si 33.901 39.456 418.961 O zi bună începe cu o cafea bună, și ziarul preferat. Pe care și-l aduce DAMCO! Dis de dimineață, în fiecare dimineață. Abonează-te la ziarul preferat prin DAMCO Zalău!iei. 0260 612867 E-mail: damco@zoppmobile.ro Extelenții în serviciile de difuzare a presei Alege Jurnalul Sălajului așa cum îl vrei Primul premiu la concursul,Alege Jurnalul Sălajului așa cum îl vrei” a fost câștigat de Ioan Marincaș, din satul Bogdana, premiu constând într-un abonament gratuit la Jurnalul Sălajului pe luna Decembrie 2003. Concursul continuă. A murit căzând de la etaj Un bărbat de 52 de ani din Zalău a murit în seara zilei de 30 octombrie după ce a căzut de la etajul trei al blocului G90 în care locuia. Trecătorii care au observat incidentul au chemat ambulanța. Ajunși la fața locului, ambulanțierii nu au putut decât să constate decesul bărbatului. Cadre ale Serviciului de Ambulanță Zalău au declarat că deocamdată nu se știe dacă bărbatul s-a sinucis sau a căzut în urma unei dezechilibrări. Surse din cadrul serviciului au precizat că victima s-ar fi aflat sub influenta băuturilor alcoolice. (A.L) Proteste la Casa Județeană de Pensii Sălaj Mai multe femei au protestat zilele trecute la sediul Casei Județene de Pensii Sălaj pentru că nu și-au primit indemnizațiile prevăzute de legea asigurărilor materiale deși au contribuit la fondul asigurărilor pe o perioadă de 6 luni. Directorul CJP, Filonaș Chiș, a declarat că femeile respective au tot dreptul de a protesta întrucât nu și-au primit indemnizațiile, iar acțiunea este legală. Potrivit lui Filonaș Chiș, circa 250 de femei nu și-au primit drepturile din cauza unei decizii luate de Curtea de Conturi întrucât nu ar fi cotizat la fondul de asigurări pe o perioadă de 6 luni. Casa de Pensii a atacat în instanță decizia Curții de Conturi, dar rezultatul a fost nefavorabil; în prezent, Casa de Pensii face demersuri pentru soluționarea problemei la Curtea Supremă de Justiție. (A.L) nedumerirea zilei Demisiile din Sănătate vor ajunge și prin Sălaj? editorial în sănătatea alegătorilor cari au probat patriotism „Negocierea” dintre Tipătescu și Cațavencu, scena IX din actul II al piesei de teatru „O scrisoare pierdută” de I.L Caragiale este firește cunoscută. Cațavencu, cu siguranța că deține „un lucru care-i trebuie” lui Tipătescu, prefectul județului încearcă să-l șantejeze pe acesta pentru a obține candidatura de deputat Tipătescu însă nu se lasă așa ușor înduplecat „Dacă s-ar retrage Comitetul Permanent și am rezerva un loc pentru prea iubitul d. Cațavencu?”. Dacă în postul de advocat al statului ,ar numi același d. Cațavencu?”; „Dacă în locul de primar, vacant acum, și în locul de epitrofesor la Sf. Niculae s-ar numi tot nenea Cațavencu? ‘Ai? (Cațavencu surâde cu un gest de refuz.) Și dacă și moșia «Zăvoiul» din marginea orașului...” Tipătescu se înfierbântă: „...Spune, unde să fie bărbătește, ce vrei de la mine? (Se ridică fierbând.)” Cațavencu: „Ce vreau? Ce vreau? Știi bine ce vreau. Vreau ce mi se cuvine după o luptă de atâta vreme; vreau ceea ce merit în orașul ăsta de gogomani, unde sunt cel dintâi... între fruntașii politici... Vreau...” Tipătescu (fierbând): „Ce vrei?” Cațavencu (asemenea): „Vreau... mandatul de deputat, iată ce vreau, nimic altceva! nimic! nimic!”... Continuarea, la fel, o cunoașteți. Tipătescu refuză, iar între timp vine o depeșă „fete urgentă” de la București: „Cu orice preț, dar cu orice preț, colegiul d-voastră al IHea trebuie să aleagă pe d. Agamemnon Dandanache. (...) Se face din aceasta pentru d-voastră o înaltă și ultimă chestiune de încredere”.... Ei, Zoe își recuperează scrisori ca de amor către Tipătescu. Cațavencu se obligă să „prezideze” banchetul popular din grădina Primăriei și toate personajele „după piața independenți”, iar Agamiță Dandanache rămâne alesul întregului oraș. Dandanache (îndemnat de Zoe și Tipătescu, trece în mijloc cu paharul în mână): „în sănătatea alegătorilor...cari au probat patriotism și mi-au acordat.. (nu nemerește) asta... cum să-i zic de!... zi pe nume de!...a! sufradzele lor, eu, care familia mea de la patuz ș opt în Cameră, și eu ca românul imparțial, care va să zică... cum am zice... în sfârșit să trăiască! (Urale și ciocniri)”. Daniel SĂUCA 3=7p c Ü