Luceafărul, ianuarie-iunie 1987 (Anul 30, nr. 1-26)

1987-01-03 / nr. 1

MĂRTURII ALE UNUI STRĂLUCIT PRESTIGIU , lupta neînfricată a partidului, eve­­­­nimentele revoluţionare din deceniul­­ al patrulea au adus în prim-planul mişcării comuniste şi muncitoreşti din România personalitatea eroică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. De atunci n-a fost moment mai important în întreaga­­activitate a partidu­lui, la care strălucitul militant, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să nu fi participat activ, avîntîndu-se cu curaj în primele rînduri ale luptei revoluţionare. In acea perioadă, tînăra muncitoare Elena Petrescu (Ceauşescu), venită în Capitală din comuna Petreşti, judeţul Dîmboviţa, şi-a ales, cu peste 45 de ani în urmă, un exemplar drum în viaţă, urmînd cu deplină încredere partidul comuniştilor, care se bucura atunci de adeziu­nea întregii clase muncitoare, a ţărănimii mun­citoare, a intelectualităţii progresiste, a tuturor forţelor înaintate ale poporului, fiind mereu alături de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Emo­ţionantă este evocarea acelor momente de către însăşi tovarăşa Elena Ceauşescu : „Am avut marea fericire ca încă din perioada ilegalităţii, să lucrez nemijlocit alături de tovarăşul meu de viaţă, care a constituit pentru mine un m­ait exemplu de dirzenie şi dăruire totală in lupta revoluţionară, de nestrămutată încredere in victoria cauzei drepte a clasei muncitoare, a partidului nostru.” . In pragul celui de al doilea război mondial, memorabila demonstraţie antifascistă de la 1 Mai 1939, de puternic răsunet politic pe plan intern şi internaţional, în organizarea căreia rolul Hotărîtor a revenit tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a prefigurat puternic personalitatea marelui conducător de mai tîrziu al partidului şi poporului român. In acele momente cruciale ale luptei pentru apărarea suveranităţii şi inde­pendenţei naţionale s-au reafirmat calităţile de eminent militant revoluţionar ale tovarăşei Elena Ceauşescu, care a participat cu înflăcărat patriotism alături de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la toate marile acţiuni antifasciste şi antirăzboinice pentru apărarea integrităţii teritoriale a ţării, a însăşi fiinţei naţionale a poporului român. Această luptă dîrză, plină de devotament şi spirit de sacrificiu, a continuat in anii grei ai războiului, pînă la victoria revo­luţiei de eliberare socială şi naţională, antifas­cistă şi antiimperialistă de la 23 August 1944, care a deschis un drum nou, luminos în istoria milenară a poporului român. In marile bătălii pentru cucerirea puterii politice şi economice, alături de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, s-a afirmat puternic tînăra revoluţionară Elena Ceauşescu, printr-o participare activă la înfăp­tuirea marilor transformări sociale ce conturau zorii victoriei socialismului în România. Aflată în primele rînduri ale construcţiei noii societăţi, tovarăşa Elena Ceauşescu a înţeles un adevăr profund : că socialismul şi comunismul nu pot fi edificate fără oameni cu o înaltă pregătire politică şi profesională. Activitatea sa politică s-a împletit strins, în toţi aceşti ani, cu o mare pasiune pentru ştiinţă. In noua eră deschisă de Congresul al IX-lea al partidului, de cînd în fruntea partidului şi a statului nostru se află tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi care se constituie ca perioadă a celor mai grandioase transformări politice, eco­nomice şi sociale din întreaga istorie a patriei noastre, s-au afirmat puternic calităţile de excepţie ale tovarăşei Elena Ceauşescu, valori­ficate în cele mai diferite domenii ale activităţii politice, sociale, ştiinţifice şi culturale. Se poate, spune că nu există moment important în care tovarăşa Elena Ceauşescu să nu-şi fi adus o contribuţie deosebită. Remarcabile sunt rodni­cele vizite de lucru pe care înţeleptul nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, le efec­tuează în judeţele ţării, în fabrici, pe ogoare, în unităţi de cercetare şi proiectare, de învăţămînt şi culturale. De fiecare dată au fost indicate noi direcţii, obiective, căi şi modalităţi de acţiune. Tovarăşei Elena Ceauşescu i-au fost încredin­ţate înalte funcţii de partid şi de stat, fiind aleasă membru al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., prim viceprim-ministru al Guvernului, preşedinte al Consiliului Naţional al Ştiinţei şi invăţămîntului. In toate aceste funcţii importante, a participat activ la elaborarea şi înfăptuirea politicii interne şi externe a parti­dului şi statului nostru. Tovarăşa Elena Ceauşescu îndrumă cu înaltă răspundere şi competenţă domenii hotărîtoare pentru dezvoltarea economico-socială a ţării: cercetarea ştiinţifică, învăţămîntul şi cultura. In cercetarea ştiinţifică, tovarăşa Elena Ceauşescu s-a angajat cu toate forţele în realizarea unui proiect ce avea să dobîndească în final o valoare de exemplu pentru întreaga concepţie de organizare a cercetării româneşti . Institutul de cercetări chimice din Bucureşti, creat in anul 1971, a asimilat, în sfera sa de activitate dome­niul proiectării de profil, a piloţilor tehnologici, al unor unităţi destinate fabricării unor produse speciale de mic tonaj, de mare fineţe şi va­loare, catedre de specialitate din domeniul tehnologiei chimice şi al ingineriei chimice şi a devenit astfel, sub conducerea tovarăşei Elena Ceauşescu, Institutul Central de Chimie, întreaga activitate a Institutului Central de Chimie s-a dovedit deosebit de eficientă prin legarea tot mai strînsă a cercetării ştiinţifice de producţie, prin scurtarea perioadei de materia­lizare a rezultatelor cercetării în practică, prin elaborarea unui mare număr de tehnologii noi care stau şi astăzi la baza proceselor ce au loc în numeroase unităţi din industria chimică, prin pregătirea corespunzătoare a cadrelor şi îndeosebi a specialiştilor de învăţămînt superior. După modelul Institutului Central de Chimie, au luat fiinţă şi alte institute centrale în alte ramuri ale economiei naţionale, precum şi în unele domenii ale ştiinţelor fundamentale : matematică, fizică, biologie, iar în alte sectoare de activitate au fost înfiinţate academii de profil: Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice, Acade­mia de Ştiinţe Medicale, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, rolul institutelor centrale şi al academiilor de profil fiind acela de a coor­dona activitatea de cercetare în domeniile res­pective. Coordonarea activităţii de cercetare la nivel naţional a revenit Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, organ de partid şi de stat, care înfăptuieşte politica partidului şi statului, în domeniul ştiinţei şi al ingineriei tehnologice. In calitate de preşedinte al Consiliului Na­ţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu a desfăşurat o bogată şi rodnică activitate. Im­­binînd munca de concepţie cu cea organizato­rică, a mobilizat exemplar întregul potenţial ştiinţific al ţării pentru a sluji cu promptitudine şi eficienţă amplul proces de făurire a civili­zaţiei socialiste, a unei industrii moderne, a unei economii înfloritoarei" pentru afirmarea plenară a prestigiului ştiinţei româneşti în lume. Un rol precumpănitor a avut tovarăşa Elena Ceauşescu în elaborarea programelor prioritare de cerce­tare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică şi în traducerea în viaţă a acestor programe. In cadrul preocupărilor de perfecţionare a conducerii tuturor domeniilor de activitate şi de dezvoltare a democraţiei muncitoreşti-revolu­­ţionare, cu prilejul primului Congres al ştiinţei şi învăţămintului, s-a creat un organism unic de conducere democratică — Consiliul Naţional al Ştiinţei şi Invăţămîntului din Republica So­cialistă România. Prin această măsură s-a asigurat o conlucrare mai bună şi permanentă între ştiinţă şi învăţămînt, în realizarea progre­sului tehnico-ştiinţific şi în introducerea mai rapidă în producţie şi învăţămînt a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi cunoaşterii umane în general deschizîndu-se o perspectivă nouă acti­vităţii de cercetare ştiinţifică şi invăţămîntului. Congresul a ales în unanimitate pe tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu în calitate de preşedinte al Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămîntului. Această alegere con­stituie chezăşia sigură a înfăptuirii la nivelul celor mai înalte exigenţe a programelor de cercetare stabilite de Congresul al Xlll-lea al partidului, a dezvoltării în continuare a ştiinţei şi învăţămintului. Tovarăşa Elena Ceauşescu a adus o serie de contribuţii ştiinţifice originale­ îndeosebi în domeniul chimiei, reunite în volume ce au fost traduse şi publicate în R.F. Germania, Grecia, Italia, Anglia, Austria, Elveţia, Turcia, Japonia, R.P. Chineză, Mexic, U.R.S.S., Franţa, R.S. Ceho­slovacă etc. Aceste volume, tratînd probleme de strictă specialitate din domeniul sintezei şi caracterizării compuşilor macromoleculari, al chi­miei şi tehnologiei polimerilor, al polimerizării stereospecifice a izoprenului etc., abordează importante aspecte teoretice care au fost mate­rializate în industria chimică din ţara noastră. In semn de supremă recunoaştere a valorii deosebite a operei sale ştiinţifice, tovarăşa Elena Ceauşescu a fost aleasă în anul 1974 în calitate de membru titular al Academiei Repu­blicii Socialiste România. De asemenea, tovarăşa academician doctor Inginer Elena Ceauşescu a fost aleasă membru titular şi membru de onoare a numeroase insti­tuţii ştiinţifice prestigioase de peste hotare din­tre care menţionăm : Societatea internaţională de chimie industrială (Franţa), Academia de Ştiinţe din New York, Institutul american al chimiştilor, Societatea de chimie din Mexic, Societatea de ştiinţe a polimerilor (Japonia), Academia din Atena, Institutul regal de chimia din Londra etc. I s-au decernat titlurile de profesor onorific şi de doctor honoris causa a mai multor instituţii de învăţămînt superior de peste hotare, dintre care cităm : Universitatea Naţională de Inginerie din Lima (Peru), Institu­tul Politehnic din Londra centrală, Universită­ţile din : Buenos Aires şi Bahia Blanca (Argen­tina), Manila (Filipine), Teheran (Iran), Malta, Ankara etc. Profunde şi diverse, lucrările tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu în domeniul compuşilor de sinteză macromolecu­lari, al polimerilor şi elastomerilor, al cineticii polimerizării, au consacrat-o ca specialist de maximă autoritate în aceste domenii, au ridicat prestigiul şi competitivitatea şcolii româneşti de chimie pe plan mondial la cele mai înalte cote.­ Cu prilejul şedinţei solemne, organizate de Academia din Atena în onoarea tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, preşedintele acestui prestigios for ştiinţific, Pericles Theocharis, arăta în cuvîntul său : „Contribuţia academicianului doctor inginer Elena Ceauşescu la dezvoltarea ştiinţei polime­rilor în România este bine cunoscută pe plan internaţional. Doamna Elena Ceauşescu a reuşit într-un interval relativ scurt de timp să creeze o importantă şcoală de ştiinţă şi tehnologie a polimerilor în România. Sub îndrumarea atentă şi continuă a acestei eminente femei savant, ştiinţa nou apărută a polimerilor a făcut impor­tante progrese." Pe aceleaşi coordonate se înscriu şi aprecie­rile deosebit de cordiale* ale profesorului Ray­mond Daudel, preşedintele Academiei Europene de Ştiinţă, Arte şi Litere, care, cu ocazia con­feririi Diplomei de membru titular, a celei de membru al Comitetului de Onoare şi a Insignei de aur a Academiei, acordate tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, făcea următoarea remarcă semnificativă : „Omagiu excepţionalelor dumneavoastră reali­zări personale în domeniul cercetării compuşilor macromoleculari, al chimiei polimerilor, elasto­merilor şi polimerizării. Dumneavoastră simboli­zaţi ştiinţa şi tehnologia românească.D­in prefaţa ediţiei italiană a volumului „Noi cercetări în domeniul compuşilor macromolecu­lari", semnată de Giuseppe Montalenti, pre­şedintele Academiei Naţionale „Dei Lincei", se subliniază : „Sunt deosebit de onorat pentru posibilitatea ce mi-a fost oferită de a adresa un călduros bun venit, în literatura italiană de specialitate, unei noi şi trainice opere ştiinţifice a academicianului doctor inginer Elena Ceauşescu, om de ştiinţă eminent şi de amplă recunoaştere internaţională, personalitate ştiin­ţifică şi politică importantă a ţării prietene, România, care este una din rudele noastre latine." Tovarăşa academician doctor Inginer Elena Ceauşescu a militat întotdeauna pentru o largă comunicare şi cooperare internaţională în do­meniul cercetării ştiinţifice, cuceririle ştiinţei şi tehnicii trebuind să devină larg accesibile în­ ţii* Vfi StbnXBCY&C deosebi pentru ţările în curs de dezvoltare, con­tribuind astfel la lichidarea subdezvoltării şi la înaintarea lor mai rapidă pe calea progresului economic şi social. Ca preşedinte al Comitetului Naţional Român „Oamenii de ştiinţă şi pacea", tovarăşa Elena Ceauşescu a desfăşurat o amplă activitate, mi­­litind pentru unirea într-un front larg al tuturor oamenilor de ştiinţă din lumea întreagă pentru oprirea cursei aberante a înarmărilor, pentru dezarmare şi, în primul rând, pentru dezar­marea nucleară, pentru a salva omenirea de la o catastrofă nucleară, pentru ca rezultatele cercetării ştiinţifice să fie puse exclusiv în slujba progresului şi a civilizaţiei, pentru a asigura fiecărui om de pe această planetă dreptul său fundamental la pace, la o viaţă liberă şi demnă. Şcoala românească a traversat după Con­gresul al­ IX-lea al partidului o efervescentă perioadă de profunde modernizări şi readaptări înnoitoare într-un proces continuu aflat sub semnul unei integrări organice - structurală şi funcţională - a invăţămîntului cu­ cercetarea şi producţia, concepţie revoluţionară,­ profund şti­inţifică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care a constituit un moment de cotitură radicală în pregătirea forţei de muncă şi dezvoltarea multi­laterală a personalităţii umane. Aşa cum arăta­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, „Dacă nu am fi realizat aceste succese importante în invăţă­­mînt, dacă nu am fi înfăptuit - aş putea spune — această revoluţie în transformarea învăţămîn­­tului românesc, nu am fi putut obţine nici celelalte realizări in dezvoltarea economico­­socială a patriei." Este meritul tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu de a fi îndrumat învă­ţămîntul, reuşind să înfăptuiască politica parti­dului şi statului nostru în acest important dome­niu de activitate, în care se asigură cadrele de muncitori, maiştri şi specialişti necesari econo­miei noastre naţionale, bine pregătiţi din punct de vedere profesional, înarmaţi cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii contemporane, avînd o înaltă conştiinţă socialistă, ataşaţi trup şi suflet partidului nostru. O activitate deosebită a desfăşurat tovarăşa Elena Ceauşescu în înfăptuirea politicii parti­dului şi statului nostru în domeniul culturii şi educaţiei socialiste. Pornind de la faptul că menirea istorică a socialismului nu este numai de a elibera omul de asuprire şi exploatare şi de a-i asigura bunăstarea lui materială, ci şi de a făuri o civilizaţie spirituală superioară bazată pe o pregătire culturală şi o educaţie morală, patriotică, revoluţionară, în spiritul umanismului socialist, tovarăşa Elena Ceauşescu a militat pentru o cultură pusă în slujba grandioasei opere sociale pe care o înfăptuiesc oamenii muncii din ţara noastră, pentru o fuziune a literaturii, a tuturor artelor cu marile preocupări ale poporului român, pentru ca toţi creatorii de artă şi de cultură să elaboreze noi lucrări de autentică, valoare, pe măsura epocii ce o tră­iesc, inspirîndu-se din viaţa şi lupta poporului. Este o datorie de onoare a tuturor celor ce activăm în domeniul cercetării ştiinţifice, al învăţămintului, al culturii şi educaţiei socialiste ca, urmînd exemplul luminos al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al parti­dului, al tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, să ne angajăm ferm să mun­cim cu pasiune, cu dăruire, cu abnegaţie pentru a înfăptui şi a depăşi aceste sarcini, pentru ca scumpa noastră patrie să urce noi trepte spre piscurile de aur ale socialismului şi comunis­mului. Acad. Radu P. Voinea preşedintele Academiei Republicii Socialiste România . Floare de lumină — mulţi ani! Cîte flori alese ţara a-nflorit, Le-mpletim în nimbul Chipului iubit ! Mîndră Fiică-a Ţării, Iungă-al Ţării Fiu, Ne sînteţi îndemnul şi exemplul viu Pentru tot ce astăzi demn înfăptuim, Rodnic viitorul ţării să îl ştim ! Mamă cu iubire — pentru-acest pămînt, Toţi copiii tării, ce copii vă sînt, — Vă aduc prinosul inimii cu drag Şi recunoştinţă — nu al ţării prag, — Pentru grija vie care le-o purtaţi. Să devină-ai tării fauri luminaţi ! Floare de Lumină, lîngă-al Ţării Fiu, Mulţi ani, cu iubire, Numele Vi-l scriu ! Mulţi ani, cu iubire, lumii să îi fiţi, — Floare de Lumină, mulţi ani înfloriţi ! Ales lanuar’! De pace un cîntec şoptim, — Prin flori de lumină, de jar, Prinos pentru-Un Chip ce-1 iubim, • In Zi de Ales lanuar’ ! Cu braţele de rouă venim, — Să-nscriem pe stemă un crin, Prinos pentru-Un Chip ce-1 iubim, -In Zi de Ales lanuar’ ! Prin veacuri, cu drag îl cinstim, — Chip blind, înțelept, temerar Prin veacuri, cu drag il cinstim, — In Zi de Ales lanuar’ ! Alături de Ctitorul drag, — Mereu luminînd, înflorind, Pe-al tării de inimă prag, —• O Cupă de pace-nchinăm ! Un Gînd de lumină purtăm ! In Zi de Ales lanuar’ ! De pace să-i fie cinstirea ! De pace,-nflorită iubirea ! Lumină aleasă-nflorirea ! Cum Floare aleasă ne e Şi dalbă, de cer şi de jar, — Cum Floare aleasă ne e, — Mulţi ani — înflorită ne fie, — In Zi de Ales lanuar’ ! Iuliana Paloda ZE 4 Pentru progresul patriei, pentru pace şi colaborare în lume­Î­nalte­ aprecieri şi elogii înconjoară, pe plan internaţional, activitatea multila-t terală, prodigioasă, desfăşurată de tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu pentru continua accelerare a progresului patriei, pentru triumful idealurilor de pace, înţelegere şi colaborare in lume, închinată ştiinţei, progresului şi păcii, viaţa exemplară a tovarăşei Elena Ceauşescu, care oferă o înălţătoare pildă de patriotism şi angajare revoluţionară, este definită prin­­tr-o activitate cuprinzătoare, printr-o operă memorabilă, slujind idealurile cele mai no­bile ale poporului român, ale întregii umanităţi. Sunt nenumărate mărturiile respectului şi profundei preţuiri generate de personali­tatea sa­ remarcabilă, strălucită îmbinare a valenţelor omului politic ce acţionează spre binele ţării cu o operă ştiinţifică slujind progresul general al omenirii. Urmare din pag. a patriei. Un înalt exem­plu moral prin care se demonstrează încă o da­tă că iubind şi slujind cu toată fiinţa Patria, iu­beşti şi slujeşti umani­tatea, marile rosturi şi aspiraţii ale devenirii lumii întregi. „Oamenii de ştiinţă şi pacea“ — o sintagmă cu valoare de simbol, căreia, printr-o OMAGIU activitate neobosită, to­varăşa Elena Ceauşescu i-a conferit dimensiunea unui statut moral al an­gajării şi responsabilită­ţii savantului în lumea contemporană. Fiică a Patriei, conti­­nuînd demn marea tra­diţie a personalităţilor feminine ce ilustrează istoria românească, to­varăşa Elena Ceauşescu primeşte în acest ales ceas de ianuar omagiul sărbătoresc al naţiunii întregi. Am în memorie o imagine ce exprimă poate la modul cel mai profund acest senti­ment , copiii oferin­­du-i flori şi întîlnindu-i ochii într-o expresie de duioşie şi grijă infinită. O imagine în care pre­zentul şi viitorul se re­unesc sub semnul de inimă al omagiului, al cinstirii şi recunoştin­ţei. I „Sunt deosebit de onorat ca, în numele Bi­roului Uniunii Internaţionale de istorie şi fi­lozofie a ştiinţei, să aduc cele mai vii mulţu­miri tovarăşei academican doctor inginer Elena Ceauşescu, reputat om de ştiinţă, pen­tru onoarea ce ne face de a patrona lucră­rile congresului nostru internaţional de isto­rie a ştiinţei. Noi împărtăşim pe deplin ex­trem de valoroasele idei cuprinse în cuvânta­rea pe care a rostit-o tovarăşa academician Elena Ceauşescu, care reprezintă, neîndoiel­nic, o deviză a fiecărui om de ştiinţă animat de dorinţa ca ştiinţa să devină în tot mai mare măsură o pîrghie a progresului, un mij­loc de cunoaştere şi apropiere între popoare, un instrument al păcii şi colaborării între toate naţiunile lumii“. Prof. A. T. GREGORIAN — U.R.S.S. „Opera ştiinţifică a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu constituie o întruchipare a capacităţii creatoare a poporu­lui român, o dovadă a posibilităţilor vaste şi a puternicei baze de care dispune creaţia teh­­nico-ştiinţifică românească. Savanţii chinezi se bucură de succesele excepţionale dobîn­­dite de ştiinţa din România, de rolul ei de­cisiv în activitatea de sprijinire directă a­ dez­voltării rapide şi independente a economiei naţionale“. Acad. LU JIAXI — R. P. Chineză „Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi doamna Elena Ceauşescu au contribuit şi contribuie la statornicirea păcii în lume, subliniind în permanenţă rolul oamenilor de ştiinţă. De cîteva ori am avut bucuria personală şi onoa­rea profesională să discut cu doamna acade­mician doctor inginer Elena Ceauşescu, repu­tat om de ştiinţă. în lume, domnia sa face parte dintre acei savanţi care consideră că oamenii de ştiinţă îşi pot folosi munca şi in­fluenţa pentru a pre­veni războaiele şi a dez­volta cooperarea între popoare“. Prof. EMANUEL MERDINGER Universitatea din Florida, S.U.A. „Am fost impresionată de faptul că, înde­plinind­u-şi înaltele misiuni de stat ce i-au fost încredinţate, academician doctor inginer Elena Ceauşescu îşi rezervă, în continuare, timpul necesar activităţii de cercetare, în la­borator. Este de dorit ca schimburile interna­ţionale de cunoştinţe tehnico-ştinţifice să de­vină mereu mai intense şi mai eficiente — un obiectiv care poate fi promovat cu suc­ces într-o lume a păcii, pentru a cărei înfăp­tuire academician doctor inginer Elena Ceauşescu militează în permanenţă“. Dr. DOROTHY CROWFOOT HODGKIN laureat al Premiului Nobel pentru chimie3­3 IANUARIE 198?

Next