Lumea, mai-decembrie 1920 (Anul 3, nr. 469-653)
1920-05-15 / nr. 469
Modificarea legei de împroprietărire — Legea obștiilor.Rechiziționarea cerealelor pentru semințe — »Monitorul oficial“ de ori publică decretul-lege privitor la modificarea legei de împroprietărire. S’a introdus o dispoziție nouă prin care membrii obștei nu răspund decât de obligațiile proprii, desființându-se răspunderea solidară nelimitată din vechea lege. Tot în Monitorul Oficial de ori a apărut decretul-lege care dă drept de rechiziționare a cerealelor pentru semințe. împrumutul d-Lui Vaida Acum câteva zile a sosit în țară o comisiune de experți englezi, care vizitat depozitele noastre de petrol. Aceasta în legătură cu împrumutul tratat de d. Vaida pe piața Londrei. Fostul prim-ministru a discutat cu finanța londoneză pe baza unor mari depozite existente de petrol. Comisia engleză venind să constate devizul, existența petrolului în depsíastele noastre, a rămas surprinsă evaluând cantitatea existentă. Ea a vizitat în urmă pe d. Take Ionescu, ca pe un om de încredere al marei finanțe engleze, căruia i-a cerut lămuriri. ’ Știm câ șeful democraților a afirmat din nou englezilor că în ce privește politica d-sale, înțelege să-și ia răspunderea și că soluțiile pe care le oferă problemele financiare și economice, oricât ar fi de îndrăznețe, sunt singurile posibile. ” Astăzi după decepțiunile anglo-franceze de la Bacu, desigur că terenurile noastre petrolifere au câștigat mult în importanță. Rămâne numai să se găsească cel mai rapid și mai complect mijloc de exploatare și de transport. BOLȘEVISMUL ROMAN ! E adevărat oare că suntem aproape de revoluția sociala din România ? Liberalii o afirmă, sub prestare de jurământ ți socialiști, o doresc cu toată pasiunea idealismului lor. Realitatea este însă ceva mai puțin avansată și mai ales ceva mai puțin de sine stătătoare. Din motive etnice și istorice , a întămplat ca poporul român să nu fie un popor eminamente revoluționar. El a răbdat timp de aproape 2 milenii toate asupririle și toate sistemele de exploatare a diferitelor stăpâniri străine. El a cunoscut șerbia sub forma cea mai umilitoare, a îndurat cele mai absurde și mai pătimașe spoliapuri oligarhice. A urcat calvarul tuturor mizeriilor, a rezistat și a devenit chiar un model de răbdare și supunere, nn cărțile de istorie universală. Carl Marx în primul lui volum din Capital a citat ca un exemplu de exploatare și muncă necondiționată, de robie și mizerie omenească, regimul de muncă și producțiune, condițiile sociale și de salariu, ale proprietăților Valahe a moșiilor străbunilor noștrii boeri. Cu toate acestea țăranul român n’a făcut, ori de câte ori a fost adus la exasperare și sapă de lemn, nici o revoluție din proprie inițiativă. Instinctul lui, produs al suferinței, l’a pregătit deosebit spre multă răbdare, și i-a creat elementele unei filozofii native a resemnării. l Nu numai că n’a făcut revoluții din proprie inițiativă, dar n’a participat nici la revoluții importate. Anul 1789 n’a avut nici el răsunet în masa de bronz a suferinței iobagilor români. Mișcările din 1848, cu toate că au fost aduse fotografiate, «i poșta și că au sosit la Iași și București emisari cu program și rețete speciale, noi știm prea bine că la Iași și la Islaz, nu s’au produs decât declarații de principii, traduceri similare după cele din Paris. La noi au făcut revoluții, Kogălniceanu, Rosetti, Cuza, Ion Brătianu, Regele Carol I, și ministrul Germaniei la București, care rând pe rând prin o lovitură de stat sau numai printr’o lege, au schimbat regimul sau forma de stat La noi revoluțiile au venit cu trenul și dacă se poate chiar cu delegați speciali. Am suferit transformări numai de sus în jos. La ele n’au participat masele, decât ca spectatoare, adesea chiar indiferente. 1907 chiar, nu era decâât o furtună întreținută, cultivată de agenții unei oligarhii, direct interesate în producțiunea și deslânțuirea furtunei, stăpâne pe secretele ei pe limitele și rezultatele ei. Astăzi elementul conștient revoluționar nu poate fi decăt proletarul industrial. Dar numărul și importanța acestui proletariat la noi sunt cu mult mai mici decât puterea și valoarea țărănimei. Revoluția socială, har să-i zicem revoluția bolșevistă, la noi nu poate fi produsă de elemente interne. Pentru asemenea revoluție, nici condițiile intelectuale, nici psihologia specifică maselor noastre, nu sunt pregătite. peiruca sa o facem de sus în jos prin Parlament, decretlege sau lovitură de stat ne trebue un model original gata făurit în occident. E în tradiția acestui popor ca sa nu primească modele și inspirații de la Moscova sau petrogradei cu Expresul Orient de a Paris sau Londra. De altfel presupunând că d-l Ionel Brătianu împreună cu Marghiloman și Averescu, ar hotărî dintr’un capriciu să transforme Statul romăn într’un regim sovietist, revoluția făcută desigur prin decrete legi, ar întâmpina mari dificultăți. Nu ne gândim la dificultăți interne, ci la altele, singurele care se pot ivi la noi, externe. Nefiind o țară de sine stătătoare ca Rusia, n'am siutea lucra pământul, fiindcă nici Parisul, nici Londra nici Berlinul nu ne-ar da un plug sau putința #* să -s facem o sapă. Situația din sânul averescanilor se înrăutățește pe fiece zi. Personalitățile averescane, recunoscute ca atare, au de susținut lupta nu numai înpotriva celorlalte partide ,și ghimnurt, rinț*<ui fapte ce se petrec în sânul propriului lor partid, și care iau din ce în ce mai mult proporții tot mai mari. * 1 = ln Iași, d. Florin Sion, care în adevăr până eri era urechea dreaptă a d-lui Matei Cantacuzino, a depus o lista independentă. E drept, ca după dezmințirea d-lui General Averescu, d. Sion a scos din capul listei de la Cameră pe d. Matei Cantacuzino. Dar u. Sion CapulUtă a uuCc lupta, în numele d-lui General Averescu și al partidului Poporului. In manifestul ce s’a răspândit ori, se reproduce fotografia d-lui General Averescu, iar conținutul are aerul de a declara ca dizidentă lista ce se prezintă ca cea oficială. O plângere a fost depusă la parchet de către fruntașii Ligei Poporului. Dar in așteptare, d. Sion, însoțit de invalizi de războiț, face o propagandă asiduă și prin sate. Vom vedea ce sfârșit va lua această luptă. La Roman se găsesc la cuțite averescanii și colaboratorii lor democrați. Ei figurează pe aceiași listă, dar cu dorința de a se sfâșia unii pe alții. Atât de departe a ajuns ura, încât o delegație de averescani a plecat la Roman și au cerut să se scoată de z>e lista pe d-nu pe Toma Ionescu și Cantacuzino Pașcano. Argumentele par a fi fost atât de puternice, încât însuși d- Tache Ionescu a consimțt să scoată pe d. Toma Ionescu, dar a refuzat categoric sa lipsească lista averescană din Romani de numele d-lui Cantacuzino Pașcanu. Și acum situația la Roman e aceasta. Averiscană țipă ca ar cădea în alegeri, pentru că țăranii cunoscând pe d. Cantacuzino Pașcanu zic că nu vor să accepte votarea unei liste pe care se află un ciocoiu.Pe de altă parte d. Cantacuzino-Pașcanu, își face propaganda electorală cu agenți proprii și mijloace proprii fără a vroi să fie seamă de tovarășii săi de pe listă. La Roman,această acțiune constitue o adevarată tragi-comedie. * * născut o listă independentă averescană, a d-lor Cucu, Gheorghiu și alții. * La aceștia s’a aliat și d. A. C. Cuza, și împreună s’a format o lîett în care figurează și u. Cuza, și intitulată lista dizidenților averescani și naționalist -democrați. Semnul ales e Colacul. Desigur se așteaptă ca alegătorii sa le ție lumânarea, când rezultatul va fi cel așteptat, adică o prăbușire complectă. Desigur, că dacă și in restul țărei s’au ivit atari fenomene, apoi guvernul Averescu nu stă pe roze. Zadarnic deci descopăr zilnic liberalii comploturi bolșeviste și jură pe credință și onoare că țara e amenințată de Cristescu și Moscovici. . Clorotul de moarte a oligarhiei române nu poate să sune la Moscova, la Sofia sau București. El trebue să sune întâi la Paris, New-York și Berlin și apoi trebue ca Expresul Orient să--nu arțijyst revoluția în geamantane si wagon-hts. Alfred Wafter CAMPANIA ELECTORALĂ Guvernul na stă pe roze D. DR. TOMA IONESCU E SCOS DE PE LISTA AVERESCANA DIN ROMAN d-da.c. cuza botoșani La Botoșani, de asemene« om !» tfrM .«Sts flam» $ «Kfe averascan» din Vaslui Partidul Poporului sub șefia d-lui general Averescu, a depus Marți lista la Tribunal, cu următorii candidați: Pentru Cameră d-nii general I. Râșcanu, V. Secară, Nicu P. Carp, și Iorgu Botez. Pentru Senat, d-nii G. Marinescu și Al. Lupașcu. Intervievând pe d. G. Mironescu, d-sa a avut amabilitatea a-mi da următoarele relațiuni în privința situațiunei și atitudinea partidului: — „Din interese personale unii din foștii membrii ai partidului s’au separat și au prezentat o listă independentă. Prin însuși acest fapt, au eșit din partid. Pentru a produce o confuziune în spiritele alegătorilor, d-lar susțin că fac parte din Liga poporului și noi din „Partidului poporului” când știut este că e unul și acelaș, deoarece la congresul din Aprilie, Liga a primit numele de „Partidul poporului”. Ne mai învinuesc că nu suntem localnici, lucru ce iar nu e adevărat, deoarece atât d. general Râșcanu cât și toți ceilalți candidați suntem din orașul și județul Vaslui. Tot în acelaș scop de confuzii, d-lor au prezentat ultima listă, în frunte cu d. Virgil Mironescu pentru Cameră și Senat (confuzie de nume). Suntem convinși însă că alegătorii nu se vor lăsa induși în eroare și vor vota semnul steaua, plină în 6 colțuri. .......... Revoluția la Moscova și Petrograd Un radio Turn-Eifel anunță că de 10 zile nu s’a mai înregistrat nimic de la Stația radiografica Moscova. Se bănuiește că s’a iscat la Moscova și Petrograd o nouă revoluție. i D-t Neculai Iorga a sărit pe fereastră ca să scape de un glonte sau chiar de bătae. Regretăm foarte mult ceia ce i s’a întâmplat la Brăila șefului Federației Dar nu ne putem împiedeca ca să manifestăm și oar pecari mulțumiri. Ne aducem aminte de vremea când oamenii felul lorga, amenințau în numele raționalismului, cu pumnii și cu bâta pe agitatorii adversari. Pe atunci probabil d. Iorga nu aproba asemenea mijloc de propagandă, dar desigur, îl tolera. Sistemul a făcut scoală, împrejurările s’au schimbat. Bătăușii au rămas în slujba acelora care au nevoe de dânșii,și d. Iorga de partea celorlalți cari propaga o idele. Vin se găsește suficient și d. lorga a devenit un bun obiectiv. Im Brăila sau Craiova sau aiurea Apostolul este huiduit, bătut și barba amenințatâ sa fie scărmănată. E sălbatic, e odios.Dar pentru d. lorga care era obișnuit numai cu flori și cu entuziaste ovații, de pe vremea când vorbea de Mihai Viteazu, Ștefan cel Mare, Regele Ferdinand I și alte idealuri naționale, această experiență este necesară, și întru câtva bine venită. D. Iorga va crește și chiar dacă va scade în anumite grații, va avea mulțumirea că a ținut să servească mai mult poporul român decât pe stăpânii și capriciile lor trecătoare. UII« Iffifil1 S1 SIMREANUI Sun» Remușcările postume ale d-lui Mârzescu De câtva timp aflasem, că d. Mârzescu în convorbiri particulare cu Noii cetățeni pe cari caută să-i ademenească, aruncă vina asasinării blajinului și admirabilului caracter, Max Wexler, pe sama generalului Averescu. După 3 ani de la asasinarea lui Wexler, nu ne poate spune, nimeni, că este prea devreme descoperirea criminalului. Dar ne surprinde întârziatele remușcări de conștiință ale fostului ministru de interne liberal! Dacă în calitate de fost ministru, d. Mârzescu, a putut afla din timp, cine este vinovat de omorârea lui Max Wexler, de ce n’a procedat imediat la urmărirea și pedepsirea celui vinovat ? Din contra, la toate protestările de atunci ale familiei, și la toate cererile de a se găsi vinovatul cel mare, guvernele liberale din 1917, și cele de camuflaj din 1918 și 1919 au răspuns printr’un MUTISM ELOCVENT! Nu numai că nu s’a ordonat căutarea vinovatului moral, dar cunoscându-se persoana locotenentului care a ordonat împușcarea — Romalo — nu s’a luat nici o măsură contra lui ! Această cocofoșire a vinovaților din partea guvernului liberal, din care facea parte d. Mârzescu, este o complicitate la asasinat, cu atât mai gravă, cu cât, acum în urmă manifestează sentimente de regret față de Max Wexler! Se presupune deci, că atunci, ca și acum, guvernul liberal știa că s’a asasinat un om pe nedrept, un om nevinovat, fară să fie judecat, și cu bună știință a tolerat asasinatul, căutând să scape de pedeapsă pe vinovați ! Că generalul Averescu n’a executat ordinele guvernului, sâ admitem! Dar care guvern poate tolera, chiar unui generalisim, 3ă ordone asasinarea unui om nevinovat, fară a lua măsuri contra lui ? In fața consiliulului de reformă din Paris se judecă procesul generalului Fournier. A depus ca martor, între alții, și fostul ministru de război, generalul Messimy, care la primirea telegramei generalului Fournier, în ziua de Q August 1914, prin care acesta anunță că nu poate rezista în cetatea Maubeuge, ar fi dat ordin generalului Pau să cerceteze situația cetăței, și să împuște pe general. Faptul a produs senzație în ședință, și președintele consiliului, generalul Maistre, nu s-a putut reține a observa că deasupra tuturor este LEGEA, care nu dă nimănui dreptul a omorâ pe un om fără judecată, încât, dacă generalul Averescu a trecut peste ordinele guvernului și a tolerat asasinarea lui Max Wexler, guvernul n’avea de ce să acopere pe vinovat, ci trebuia să dovedească prin acte, că se desolidarizează de el! Nefâcând-o, guvernul liberal de atunci s’a făcut vinovat de complicitate la crimă, și nu poate acum postum, arunca vina asupra generalului Averescu! Acesta, desigur, a tolerat un asasinat. Dar guvernul liberal, care cu toate că avea cunoștință de nevinovăția lui Wexler, a acoperit pe vinovați, a făcut o primă la fel. Ambele vine se complectează, pentru a arăta țarei, care a fost sistemul introdus de guvern și comandamente în perioada de groază și de asasinat din cursul anului 1917! S’a asasinat un om nevinovat , spune d. G. Mârzescu. Dar câte alte zeci și sute de alți Wexleri n’au fost omorâți din acelaș obscur ordin, fără judecată și fără apărare ? Memoria lui Max Wexler o va proslăvi un partid întreg! Dar cum poate mângâia, orfanii, soțiile sau părinții celorlalți, umili asasinați ? J. H. Campania electorală la Șaman Candidații tuturor fracțiunilor și partidelor ce se prezintă în aceste alegeri, fac o vie agitație la țară prin manifeste și intrusuri ront.TKIP. Chemați și nechemați, riscă a candida, închipuindu-și că țăranul nu știe să judece de ajuns de matur, oamenii și acțiunile lor. Partidul Poporului se prezintă în aceste alegeri cu cele mai multe șanse de reușită, fiindcă el a fost primul care s-a consolidat prin multiple secțiuni în județ și fiind primul care a căutat să educe puțin politicește pe țăranul român. Candidează pentru Cameră d- ni General Averescu, avocat Ion Lungu, inginer agricol p. Enest.. I —II— CU ȘI ISdUCIU» ucmau cu a Ion Cantacuzino-Pașcanu. Deși contra ultimului au fost unele nemulțumiri, prin creditul asigurat,d-sa poate fi sigur de izbândă. Liberală luptă pentru a asigura măcar scaunul d-lui I. Manolescu-Strunga și e cert că vor reuși, grație întinsei lor propagande. Țărăniștii oficiali având afară de d-l Em. Fior, elemente nu prea cunoscute, își au voturile numărate. Țărăniștii Independenți în frunte cu popularul. I. N. Ciocan au pe listă și pe d-l profesor Const. Dascălu, care se bucură de multe simpatii—mai ales în oraș — așa că nu este exclusă posibilitatea câștigării unui joc. Invalizii au o listă cu d-nii General C. Iliescu, maiorul Curtescu, căpitan Climescu și Gherghel. Toți sunt oameni noui, cunoscuți ca cinste și putere de muncă, dar nu bazează totuși pe multe voturi, și e păcat! Socialiștii, de curând formați, fac o primă încercare, în nici un caz nu bănuiesc că ar putea avea vre-o șansă. Blocul evreesc are oameni ca d-nii Heinrich Haimovici, Isidor Schiffer, A. Rosenberg și Leon Friedmann, cari sunt o chezășie a muncii și a corectitudinei, pentru binele feștesc. In urma deselor întruniri la care au participat și fruntași români, aceștia și-au dat seama de lupta cinstită spre folosul României Mari și mai ales a celei Noui, așa că vor putea căpăta în mod cert multe, atari voturi, candidații blocului. Progresiștii nu prezintă nici-o listă, deși având elemente admirabile, le lipsesc însă popularitatea. La Senat sunt depuse 4 liste. Reușita e asigurată pentru lista averescană, care cuprinde pe d-nii General I. P lopovici și C. Ionescu, plugar ., București ora 12 a. m. Organizația țărăniști din Gorj și Partidul Poporului „îndreptarea“ anunță că dl. Pleșoianu a trecut neinreaga organizație fără condiționat la Partidul Ponisiă din Gorj în frunte cu porului. Dimobilisarea cănile 191? și 1918 informațiuni din sursă sîgiră ne arată că demobilizarea urmează în mod normal. La 1 Iunie va începe demobilizarea conting. 1917 și la 1 Iulie urmează contingentul 1918. Comisiuaia da control ala Președinției Consiliului de miniștri Monitorul Oficial publică instrucțiunile privitoare la corpul controlorilor președinției consiliului de miniștri, înființat pentru supravegherea și controlarea vânzării și luptei contra speculei. Țara este împărțită în 10 ÎNTRUnIRI Mercuri seara s’a ținut la clubul democrat o întrunire sub președinția d-lui Tache Ionescu. * Blocul evreesc din Capitală a ținut Mercuri sara două întruniri la care au vorbit candidații blocului din Capitală. întrunirile au fost bine populate. In timpul întrunirilor câțiva socialiști au provocat întreruperi, care puteau să degenereze în scandal, dar incidentele s-au aplanat repede regiuni, fiecare regiune este dirijată de un ofițer superior. Regiunea 4 are reședința la Iași având ca șef pe Maiorul Negrei Vasile. Basarabia formează regiunea 5 a condusă de locot. colonel Polihroniade. Delegați americani ai Ligei Națiunilor în Capitală Doi delegați americani ai Ligei Națiunilor au sosit în Capitală fiind primiți de Generalul Averescu. TIPĂRIREA NOILOR BANCNOTE La Predeal au sosit două vagoane cu hârtie pentru Banca Națională, necesară tipărirea noilor bancnote, Suspendarea Consiliilor de miniștrii Consiliile de miniștrii au fost suspendate până Vineri, din cauza deplasării miniștrilor pentru campania electorală. Modificarea legei secheștrilor judiciari Monitorul Oficial publică decretul privitor la funcționarea administratorilor sechestri, prin care se introduce disposițiunea că gestiunea secheștrilor va fi controlată in afară de ministerul de Justiție și Domenii, și de o comisiune specială. Formarea consiliului Ligei Națiunilor Consiliul Ligei Națiunilor va cuprinde câte 2 delegați francezi, englezi, italieni, japonezi, eventual și americani. România, Grecia și Serbia vor avea câte un reprezentant în Consiliu, de asemenea și Bulgaria, după intrarea ei în Societatea Națiunilor. Intrarea Bulgariei se interpretează la o contrabal lansare a blocului românesc. Informații listete de candidați din Iași La Tribunal s’a încheiat depunerile de liste, așa că în lupta deschisă, Iașul are în fața sa următoarele liste : Liberalii în frunte cu d. G. G. Mârzescu, averescanii în frunte cu d. P. Dragomirescu, progresiștii în frunte cu d. Lascar Antoni«, socialiștii în frunte cu d. . dr. Ghelerter, blocul evreesc în frunte cu d. dr. Stern. Lista independentă Clopotul în frunte cu d. Oswald Teodoreanu. Lista independentă Soarele cu j . d- Florin Sion. Lista dizidentă naționalistemocrată, în frunte cu d. A. C. Cuza. Lista sindicaliștilor naționali d. i . d. Berea. Și în fine lista Federația democrată, în frunte cu d. Neculai , . Iorga. In total zece liste, dintre care alegătorii ieșeni vor avea ce a I lege. + Universitare. — Sg. ,ac . pregătiri pentru marele congres al tuturor studenților care va avea loc la Cluj, la începutul lu Iieî Iulie. — Vineri are loc consiliul lacultățeî de litere pentru a rezolvi chestiunile la ordinea zilei. D- Vasile Dascalu a fost numit mecanic instalator pe lângă , uzina Universităței. X Numărul alegătorilor înscriși în listele electorale se ridică in orașul Iași la 12687 pentru o Cameră, la care trebuesc adăugate și înscrierele recente pe la judecătorii care se ridică iarăși , la o cifră destul de importantă. + Prețul făinei de popușoi a fost ridicată la 1.40 kilogr. Comuna, a admis această urcare de§j>re. Cu toate intervențiile co■ runei. .pavajul străzei Spor»i» ■ care se reface acum, se lucrează într'un mod defectuos, lucrătorii nevoind să asculte de indicațiile comunei. Comuna este pe punctul de a întrerupe lucrarea, pentru a angaja lucrători străini specialiști. . + Prețul cașului a fost fixat la 8 lei kilogr.f- Intr’un cerc de avocați, d. Matei Cantacuzino, ministrul justiției, a declarat că prima lege care o va depune pe biroul parlamentului, va fi acea prin care femeile vor avea dreptul de a pleda ’«• a se înscrie în barou. -- In comuna Goarnele Caprei, a avut loc cu ocazia zoriii de 10 Mai o înălțătoare festivitate la care au luat parte toate autoritățile. S’a ținut cu această ocazie întruniri, arătându-se importanța acestei zile. Actualminte se reface pavajul următoarelor străzi : șoseaua Abatorului, strada Uzinei și Socola. Cu începere de la 1 August Ministerul de Războiu va înființa pe lângă Corpul IV de armată o școală de aplicație a ofițerilor de infanterie. Cursurile acestor școli vor dura 6 luni. Cursurile vor fi predate de către ofițeri superiori de artilerie și geniu și profesori universitari. La Penitenciarul Central au fost eliberați un mare număr de deținuți în urma noului deci de grațiere. Intre eliberați se aflâ și d-i Henenvogel, care se află deținut de 4 ani. =La ziarul care a avut loc nu s’a putut ajunge la nici o înțelegere în privința stabilirea prețului cărnei. Carnea de vacă a fost fixată provizoriu la 11 lei kg. și carnea de miel la 10 lei. Comuna va face mari cumpărături de vite pe care le va împărți detailiștilor. Primăria a fost anunțată că i s'a repartizat 4 vagoane și jumătate de zahăr de la Chitila și 2 vagoane cu orez dela Galați. S’a trimis un delegat pentru recepționarea și transportarea alimentelor, așa ca pană în zece zile Iașul va avea zahăr. X D. Mihai Negrutzi, primarul comunei, însoțit de d. ioct.colonel Schipor, dela comenduirea pieței, au vizitat cimitirul Eternitatea pentru a lua dispozițiile pentru amenajarea cimitirului in vederea soielmitatei care va avea loc la 20 a lunei când se va serba comemorarea eroilor.