Lumea, mai-decembrie 1920 (Anul 3, nr. 469-653)

1920-05-15 / nr. 469

Modificarea legei de împroprietărire — Legea obștiilor.Rechi­ziționarea cerealelor pentru semințe — »Monitorul oficial“ de ori pu­blică decretul-lege privitor la modificarea legei de împroprie­tărire. S’a introdus o dispoziție nouă prin care membrii obștei nu răs­pund de­cât de obligațiile pro­prii, desființându-se răspunderea solidară nelimitată din vechea lege. Tot în Monitorul Oficial de ori a apărut decretul-lege care dă drept de rechiziționare a ce­realelor pentru semințe. împrumutul d-Lui Vaida Acum câteva zile a sosit în țară o comisiune de experți en­glezi, care vizitat depozitele noastre de petrol. Aceasta în le­gătură cu împrumutul tratat de d. Vaida pe piața Londrei. Fos­tul prim-ministru a discutat cu finanța londoneză pe baza unor mari depozite existente de petrol. Comisia engleză venind să con­state devizul, existența petrolu­lui în depsíastele noastre, a ră­mas surprinsă evaluând cantita­tea existentă. Ea a vizitat în ur­mă pe d. Take Ionescu, ca pe un om de încredere al marei fi­nanțe engleze, căruia i-a cerut lămuriri. ’ Știm câ șeful democraților a afirmat din nou englezilor că în ce privește politica d-sale, înțe­lege să-și ia răspunderea și că soluțiile pe care le oferă proble­mele financiare și economice, ori­cât ar fi de îndrăznețe, sunt sin­­gurile posibile. ” Astăzi după decepțiunile an­­glo-franceze de la Bacu, desigur că terenurile noastre petrolifere au câștigat mult în importanță. Rămâne numai să se găsească cel mai rapid și mai complect mijloc de exploatare și de trans­port. BOLȘEVISMUL ROMAN ! E adevărat oare că suntem a­­proape de revoluția sociala­­ din România ? Liberalii o afirmă, sub pres­­tare de jurământ ți socialiști, o doresc cu toată pasiunea idealis­­mului lor. Realitatea este însă ceva mai puțin avansată și mai ales ceva mai puțin de sine stătătoare. D­in­ motive etnice și istorice , a întămplat ca popo­rul român­­ să nu fie un popor eminamente revoluționar. El a răbdat timp de aproape 2 mi­lenii toate asupririle și toate sis­temele de exploatare a diferite­lor stăpâniri străine. El a cu­noscut șerbia sub forma cea mai umilitoare, a îndurat cele mai ab­surde și mai pătimașe spoliapuri oligarhice. A urcat calvarul tu­turor mizeriilor, a rezistat și a devenit chiar un­­ model de răb­dare și supunere, nn cărțile de istorie­ universală. Carl Marx în primul lui vo­lum din Capital a citat ca un exem­plu de exploatare și muncă ne­condiționată, de robie și mizerie omenească, regimul de muncă și producțiune, condițiile sociale și de salariu, ale proprietăților Va­lahe a moșiilor străbunilor noș­­trii boeri. Cu toate acestea țăranul ro­mân n’a făcut, ori de câte ori a fost adus la exasperare și sapă de lemn, nici o revoluție din­­ proprie inițiativă. Instinctul lui, produs al sufe­rinței, l’a pregătit deosebit spre multă răbdare, și i-a creat ele­mentele unei filozofii native a re­semnării. l Nu numai că n’a fă­cut revo­luții din proprie inițiativă, dar n’a participat nici la revoluții impor­tate. Anul 1789 n’a avut nici el răsunet în masa de bronz a su­ferinței iobagilor români. Mișcările din 1848, cu toate că au fost aduse fotografiate, «i poșta și că au sosit la Iași și București emisari cu program și rețete speciale, noi știm prea bine că la Iași și la Islaz, nu s’au produs de­cât declarații de principii, traduceri similare după cele din Paris. La noi au făcut revoluții, Ko­­gălniceanu, Rosetti, Cuza, Ion Brătianu, Regele Carol I, și ministrul Germaniei la Bucu­rești, care rând pe rând prin o lovitură de stat sau numai printr’o lege, au schimbat regi­mul sau forma de stat La noi revoluțiile au venit cu trenul și dacă se poate chiar cu delegați speciali. Am suferit transformări numai de sus în jos. La ele n’au participat masele, de­cât ca spectatoare, adesea chiar indiferente. 1907 chiar, nu era de­câât o furtună întreținută, cultivată de agenții unei oligarhii, direct inte­resate în producțiunea și deslân­­țuirea furtunei, stăpâne pe secre­tele ei pe limitele și rezultatele ei. Astăzi elementul conștient re­voluționar nu poate fi decăt pro­letarul industrial. Dar numărul și importanța acestui proletariat la noi sunt cu mult mai mici decât puterea și valoarea țără­­­­nimei. Revoluția socială, har să-i zi­cem revoluția bolșevistă, la noi nu poate fi produsă de elemen­te interne. Pentru asemenea revoluție, nici condițiile intelec­tuale, nici psih­ologia specifică maselor noastre, nu sunt pregă­tite. pe­iruca sa o facem de sus în jos prin Parlament, decret­­lege sau lovitură de stat ne tre­­bue un model original gata fău­rit în occident. E în tradiția acestui popor ca sa nu primească modele și ins­­pirații de la Moscova sau petro­­grad­­ei cu Expresul Orient de a Paris sau Londra. De altfel presupunând că d-l Ionel Brătianu împreună cu Mar­ghiloman și Averescu, ar hotărî dintr’un capriciu să transforme Statul­ romăn într’un regim so­­vietist, revoluția făcută desigur prin decrete legi, ar întâmpina mari dificultăți. Nu ne gândim la dificultăți interne, ci la altele, singurele care se pot ivi la noi, externe. Ne­fiind o țară de sine stătătoare ca Rusia, n'am siutea lucra pământul, fiindcă nici Pa­risul, nici Londra nici Berlinul nu ne-ar da un plug sau putin­ța #* să -s facem o sapă. Situația din sânul averescani­­lor se înrăutățește pe fie­ce zi. Personalitățile averescane, recu­noscute ca­ atare, au de susținut lupta nu numai în­potriva celor­lalte partide ,și ghimnurt, rin­ț*<ui fapte ce se petrec în sânul propriu­lui lor par­tid, și care iau din ce în ce mai mult proporții tot mai mari. * 1 = ln Iași, d. Florin Sion, care în adevăr până eri era urechea dreaptă a d-lui Matei Cantacu­­zino, a depus o lista indepen­dentă. E drept, ca după dezmin­țirea d-lui General Averescu, d. Sion a scos din capul listei de la Cameră pe d. Matei Canta­­cuzino­. Dar u. Sion CapulUtă a uuCc lupta, în numele d-lui General Averescu și al partidului Popo­rului. In manifestul ce s’a răspân­dit ori, se reproduce fotografia d-lui General Averescu, iar con­ținutul are aerul de a declara ca dizidentă lista ce se prezintă ca cea oficială. O plângere a fost depusă la parchet de către fruntașii Ligei Poporului. Dar in așteptare, d. Sion, însoțit de invalizi de răz­boiț­, face o propagandă asiduă și prin sate. Vom vedea ce sfâr­șit va lua această luptă. La Roman se găsesc la cuțite averescanii și colaboratorii lor democrați. Ei figurează pe aceiași listă, dar cu dorința de a se sfâșia unii pe alții. Atât de departe a ajuns ura, încât o delegație de averescani a plecat la Roman și au cerut să se scoată de z>e lista pe d-nu pe Toma Ionescu și Cantacuzi­­no Pașcano. Argumentele par a fi fost atât de puternice, încât însuși d- Tache Ionescu a con­simț­t să scoată pe d. Tom­a Io­nescu, dar a refuzat categoric sa lipsească lista averescană din Romani de numele d-lui Canta­­cuzino Pa­șca­nu. Și acum situația la Roman e aceasta. Averiscană țipă ca ar cădea în alegeri, pentru că ță­ranii cunoscând pe d. Cantacu­­zino Pașcanu zic că nu vor să accepte votarea unei liste pe care se află un ciocoiu.­Pe de altă parte d. Cantacu­­zino-Pașcanu, își face propa­ganda electorală cu agenți pro­prii și mijloace proprii fără a vroi să fie seamă de tovarășii săi de pe listă. La Roman,­­această acțiune constitue o adevarată tragi-co­­medie. * * născut o listă independentă ave­­rescană, a d-lor Cucu, Gheor­­ghiu și alții. * La aceștia s’a aliat și d. A. C. Cuza, și împreună s’a format o­­ lîett în care figurează și u. Cuza, și intitulată lista dizidenților a­­verescani și naționalist -demo­crați. Semnul ales e Colacul. De­sigur se așteaptă ca ale­gătorii sa le ție lumânarea, când rezultatul va fi cel așteptat, a­­dică o prăbușire complectă. De­sigur, că dacă și in restul țărei s’au ivit atari fenomene, a­­poi guvernul Averescu nu stă pe roze. Zadarnic deci descopăr zilnic liberalii comploturi bolșeviste și jură pe credință și onoare că ța­ra e amenințată de Cristescu și Moscovici. . Clorotul de moarte a oligar­hiei române nu poate să sune la Moscova, la Sofia sau Bucu­rești. El trebue să sune întâi la Paris, New-York și Berlin și a­­poi trebue ca Expresul Orient să­­--­nu arțijyst revoluția în geamantane si wagon-hts. Alfred­ W­after CAMPANIA ELECTORALĂ Guvernul na stă pe roze D. DR. TOMA IONESCU E SCOS DE PE LISTA AVERESCANA DIN ROMAN d-d­a.c. cuza botoșani La Botoșani, de asemene« om !» tfrM .«Sts flam» $ «Kfe averascan» din Vaslui Partidul Poporului sub șefia d-lui general Averescu, a depus Marți lista la Tribunal, cu ur­mătorii candidați: Pentru Cameră d-nii general I. Râșcanu, V. Se­cară, Nicu P. Carp, și Iorgu Bo­tez. Pentru Senat, d-nii G. Ma­­rinescu și Al. Lupașcu. Intervievând pe d. G. Miro­­nescu, d-sa a avut amabilitatea a-mi da următoarele relațiuni în privința situațiunei și atitudinea partidului: — „Din interese personale u­­nii din foștii membrii ai partidu­lui s’au separat și au prezentat o listă independentă. Prin însuși acest fapt, au eșit din partid. Pentru a produce o confuziune în spiritele alegătorilor, d-lar sus­țin că fac parte din Liga popo­rului și noi din „Partidului po­porului” când știut este că e u­­nul și acelaș, de­oarece la con­gresul din Aprilie, Liga a primit numele de „Partidul poporului”. Ne mai învinuesc că nu suntem localnici, lucru ce iar nu e ade­­­­vărat, de­oarece atât d. general Râșcanu cât și toți ceilalți can­didați suntem din orașul și jude­țul Vaslui. Tot în acelaș scop de confu­zii, d-lor au prezentat ultima listă, în frunte cu d. Virgil Mironescu pentru Cameră și Senat (confu­zie de nume). Suntem convinși însă că alegătorii nu se­ vor lăsa induși în eroare și vor vota sem­nul steaua, plină în 6 colțuri. .......... Revoluția la Moscova și Petrograd Un radio Turn-Eifel anunță că de 10 zile nu s’a mai înregistrat nimic de la Stația radiografica Moscova. Se bănuiește că s’a iscat la Moscova și Petrograd o nouă revoluție. i D-t Neculai Iorga a sărit pe fereastră ca să scape de un glonte sau chiar de bătae. Re­gretăm foarte mult ceia ce i s’a întâmplat la Brăila șefului Federației Dar nu ne putem îm­piedeca ca să manifestăm și oar pecari mulțumiri. Ne aducem a­­m­inte de vremea când oamenii felul lorga, amenințau în numele raționalismului, cu pumnii și cu bâta pe agitatorii adversari. Pe atunci probabil d. Iorga nu aproba asemenea mijloc de propagandă, dar desigur, îl to­lera. Sistemul a făcut scoală, împrejurările s’au schimbat. Bă­tăușii au rămas în slujba ace­lora care au nevoe de dânșii,­și d. Iorga de partea celorlalți cari prop­aga o idele. Vin se găsește suficient și d. lorga a devenit un bun obiectiv. Im Brăila sau Craiova sau aiurea Apostolul este huiduit, bătut și barba a­­menințatâ sa fie scărmănată. E sălbatic, e odios.­­Dar pentru d. lorga care era obișnuit numai cu flori și cu en­tuziaste ovații, de pe vremea când vorbea de Mihai Viteazu, Ștefan cel Mare, Regele Ferdi­nand I și alte idealuri naționale, această experiență este necesa­ră, și întru câtva bine venită. D. Iorga va crește și chiar dacă va scade în anumite gra­ții, va avea mulțumirea că a ți­nut să servească mai mult po­porul român decât pe stăpânii și capriciile lor trecătoare. UII« Iffifil1 S1 SIMREANUI Sun» Remușcările postume ale d-lui Mârzescu De câtva timp aflasem, că d. Mârzescu în convorbiri particu­lare cu Noii cetățeni pe cari caută să-i ademenească, aruncă vina asasinării blajinului și admi­rabilului caracter, Max Wexler, pe sama generalului Averescu. După 3 ani­ de la asasinarea lui Wexler, n­u ne poate spune, ni­meni, că este prea de­vreme des­coperirea criminalului. Dar ne surprinde întârziatele remușcări de conștiință ale fostului minis­tru de interne liberal! Dacă în calitate de fost minis­tru, d. Mârzescu, a putut afla din timp, cine este vinovat de o­­m­orârea lui Max Wexler, de ce n’a procedat imediat la urmări­rea și pedepsirea celui vinovat ? Din contra, la toate protestările de atunci ale familiei, și la toate cererile de a se găsi vinovatul cel mare, guvernele liberale din 1917, și cele de camuflaj din 1918 și 1919 au răspuns prin­­tr’un MUTISM ELOCVENT! Nu numai că nu s’a ordonat căutarea vinovatului moral, dar cunoscându-se persoana locote­nentului care a ordonat împuș­carea — Romalo — nu s’a luat nici o măsură contra lui ! Această cocofoșire a vinovați­lor din partea guvernului liberal, din care facea parte d. Mârzes­cu, este o complicitate la asasi­nat, cu atât mai gravă, cu cât, acum în urmă manifestează sen­timente de regret față de Max Wexler! Se presupune deci, că atunci, ca și acum, guvernul liberal știa că s’a asasinat un om pe ne­drept, un om nevinovat, fară să fie judecat, și cu bună știință a tolerat asasinatul, căutând să scape de pedeapsă pe vinovați ! Că generalul Averescu n’a e­­xecutat ordinele guvernului­, sâ admitem! Dar care guvern poa­te tolera, chiar unui generalisim, 3ă ordone asasinarea unui om nevinovat, fară a lua măsuri con­tra lui ? In fața consiliu­lului de refor­mă din Paris se judecă procesul generalului Fournier. A depus ca martor, între alții, și fostul mi­nistru de război, generalul Mes­­simy, care la primirea telegra­mei generalului Fournier, în ziua de Q August 1914, prin care a­­cesta anunță că nu poate rezista în cetatea Maubeuge, ar fi dat ordin generalului Pau să cerce­teze situația cetăței, și să împuș­te pe general. Faptul a produs senzație în ședință, și președintele consiliu­lui, generalul Maistre, nu s-a putut reține a observa că dea­supra tuturor este LEGEA, care nu dă nimănui dreptul a omorâ pe un om fără judecată, încât, dacă generalul Averes­cu a trecut peste ordinele gu­vernului și a tolerat asasinarea lui Max Wexler, guvernul n’avea de ce să acopere pe vinovat, ci tre­buia să dovedească prin acte, că se desolidarizează de el! Nefâcând-o, guvernul liberal de atunci s’a făcut vinovat de complicitate la crimă, și nu poa­te acum postum, arunca vina a­­supra generalului Averescu! Acesta, desigur, a tolerat un asasinat. Dar guvernul liberal, care cu toate că avea cunoștință de nevinovăția lui Wexler, a a­­coperit pe vinovați, a făcut o pri­mă la fel. Ambele vine se complectează, pentru a arăta țarei, care a fost sistemul introdus de guvern și comandamente în perioada de groază și de asasinat din cursul anului 1917! S’a asasinat un om nevinovat , spune d. G. Mârzescu. Dar câte alte zeci și sute de alți Wexleri n’au fost omorâți din acelaș ob­scur ordin, fără judecată și fără apărare ? Memoria lui Max Wexler o va proslăvi un partid întreg! Dar cum poate mângâia, orfanii, so­țiile sau părinții celorlalți, umili asasinați ? J. H. Campania electorală la Șaman Candidații tuturor fracțiunilor și partidelor ce se prezintă în a­­ceste alegeri, fac o vie agitație la țară prin manifeste și intru­­su­ri ront.TKIP. Chemați și nechemați, riscă a candida, închipuindu-și că țăra­nul nu știe să judece de ajuns de matur, oamenii și acțiunile lor. Partidul Poporului se prezintă în aceste alegeri cu cele mai multe șanse de reușită, fiindcă el a fost primul care s-a conso­lidat prin multiple secțiuni în ju­deț și fiind primul care a cău­tat să educe puțin politicește pe țăranul român. Candidează pentru Cameră d- ni­ General Averescu, avocat Ion Lungu, inginer agricol p. Enes­t.. I —I­I— CU ȘI ISdUCIU» ucmau cu a I­o­n Cantacuzino-Pașcanu. Deși contra ultimului au fost unele nemulțumiri, prin creditul asigurat,d-sa poate fi sigur de izbândă. Liberală luptă pentru a asigu­ra măcar scaunul d-lui I. Mano­­lescu-Strunga și e cert că vor reuși, grație întinsei lor propa­gande. Țărăniștii oficiali având afară de d-l Em. Fior, elemente nu prea cunoscute, își au voturile numărate. Țărăniștii Independenți în frun­te cu popularul. I. N. Ciocan au pe listă și pe d-l profesor Const. Dascălu, care se bucură de mul­te simpatii—mai ales în oraș — așa că nu este exclusă posibili­tatea câștigării unui joc. Invalizii au o listă cu d-nii General C. Iliescu, maiorul Cur­­tescu, căpitan Climescu și Gher­­ghel. Toți sunt oameni noui, cu­noscuți ca cinste și putere de muncă, dar nu bazează totuși pe multe voturi, și e păcat! Socialiștii, de curând formați, fac o primă încercare, în nici un caz nu bănuiesc că ar putea a­­vea vre-o șansă. Blocul evreesc are oameni ca d-nii Heinrich Haimovici, Isidor Schiffer, A. Rosenberg și Leon Friedmann, cari sunt o chezășie a muncii și a corectitudinei, pen­tru binele fe­ștesc. In urma deselor întruniri la care au participat și fruntași ro­mâni, aceștia și-au dat seama de lupta cinstită spre folosul Româ­niei Mari și mai ales a celei Noui, așa că vor putea căpăta în mod cert multe, atari voturi, candi­dații blocului. Progresiștii nu prezintă nici-o listă, deși având elemente admi­rabile, le lipsesc însă popula­ritatea. La Senat sunt depuse 4 liste. Reușita e asigurată pentru lista averescană, care cuprinde pe d-nii General I. P lopovici și C. Ionescu, pl­ugar ., București ora 12 a. m. Organizația țărăniști din Gorj și Partidul Poporului „îndreptare­a“ anunță că­­ dl. Pleșoianu a trecut ne­in­reaga organizație fără­ condiționat la Partidul Po­­nisiă din Gorj în frunte cu­­ porului. Dim­obilisarea cănile 191? și 1918 informațiuni din sursă sî­­giră ne arată că demobili­zar­ea urmează în mod nor­mal. La 1 Iunie va începe demobilizarea conting. 1917 și la 1 Iulie­­ urmează con­tingentul 1918. Comisiuai­a da control ala Pre­ședinției Consiliului de miniștri Monitorul Oficial publică instrucțiunile privitoare la corpul controlorilor preșe­dinției consiliului de miniș­tri, înființat pentru supra­vegherea și controlarea vân­zării și luptei contra spe­culei. Țara este împărțită în 10 ÎNTRUnIRI Mercuri seara s’a ținut la clu­bul democrat o întrunire sub președinția d-lui Tache Ionescu. * Blocul evreesc din Capitală a ținut Mercuri sara două în­truniri la care au vorbit candi­dații blocului din Capitală. întrunirile au fost bine populate. In timpul întrunirilor câțiva so­cialiști au provocat întreruperi, care puteau să degenereze în scandal, dar incidentele s-au a­­planat repede­­­ regiuni, fiecare regiune este dirijată de un ofițer supe­rior. Regiunea 4 are reședința la Iași având ca șef pe Ma­iorul Negrei Vasile. Basarabia formează regi­unea 5 a condusă de locot. colonel Polihroniade. Delegați americani ai Ligei Națiunilor în Capitală Doi delegați americani ai Li­gei Națiunilor au sosit în Capi­tală fiind primiți de Generalul Averescu. TIPĂRIREA NOILOR BANCNOTE La Predeal au sosit­ două va­goane cu hârtie pentru Banca Națională, necesară tipărirea noi­lor bancnote, Suspendarea Consiliilor de miniștrii Consiliile de miniștrii au fost suspendate până Vineri, din cau­za deplasării miniștrilor pentru campania electorală. Modificarea legei secheștrilor judiciari Monitorul Oficial publică de­­­­cretul privitor la funcționarea administratorilor sechestri, prin care se introduce disposițiunea că gestiunea secheștrilor­­ va fi controlată in afară de ministerul de Justiție și Domenii, și de o comisiune specială. Formarea consiliului Ligei Națiunilor Consiliul Ligei Națiunilor va cuprinde câte 2 delegați francezi, englezi, italieni, japonezi, even­tual și americani. România, Grecia și Serbia vor avea câte un reprezentant în Consiliu, de asemenea și Bulga­ria, după intrarea ei în Societa­tea Națiunilor. Intrarea Bulgariei se interpretează la o contraba­­l lansare a blocului românesc. Informații listete de candidați din Iași La Tribunal s’a încheiat depu­nerile de liste, așa că în lupta deschisă, Iașul are în fața sa ur­mătoarele liste : Liberalii în frunte cu d. G. G. Mârzescu, averescanii în frunte cu d. P. Dragomirescu, progre­siștii în frunte cu d. Lascar An­toni«, socialiștii în frunte cu d. . dr. Ghelerter, blocul evreesc în frunte cu d. dr. Stern. Lista independentă Clopotul în­­ frunte cu d. Oswald Teodoreanu. Lista independentă Soarele cu j . d- Florin Sion. Lista dizidentă naționaliste­­­mocrată, în frunte cu d. A. C. Cuza. Lista sindicaliștilor naționali d­. i . d. Berea. Și în fine lista Federația d­e­­­mocrată, în frunte cu d. Neculai , . Iorga. In total zece liste, dintre care alegătorii ieșeni vor avea ce a­­­ I lege. + Universitare. — Sg. ,ac . pregătiri pentru marele congres­­ al tuturor studenților care va a­­vea loc la Cluj, la începutul lu­ I­ieî Iulie. — Vineri are loc consiliul la­­­­cultățeî de litere pentru a rezolvi­­ chestiunile la ordinea zilei.­­ D- Vasile Dascalu a fost numit mecanic instalator pe lângă­­ , uzina Universităței. X Numărul alegătorilor îns­­­criși în listele electorale se ri­­­­dică in orașul Iași la 12687 pentru o Cameră, la care trebuesc ad­ău­­gate și înscrierele recente pe la­­ judecătorii care se ridică iarăși , la o cifră destul de importantă. + Prețul făinei de popușoi a fost ridicată la 1.40 kilogr. Comuna, a admis această ur­care de§j­>re­.­­ Cu toate intervențiile co­■ r­unei. .pavajul străzei Spor»i» ■ care se reface acum, se lucrează­­ într'un mod defectuos, lucrătorii ne­voind să asculte de indica­țiile comunei. Comuna este pe punctul de a întrerupe lucrarea, pentru a an­gaja lucrători străini specialiști. . + Prețul cașului a fost fixat­­ la 8 lei kilogr.­­f- Intr’un cerc de avocați, d. Matei Cantacuzino, ministrul jus­tiției, a declarat că prima lege care o va depune pe biroul par­lamentului, va fi acea prin care femeile vor avea dreptul de a pleda ’«• a se­ înscrie în barou. -­- In comuna­­ Goarnele­ Ca­­prei, a avut loc cu ocazia zorii­i de 10 Mai o înălțătoare festivi­tate la care au luat parte toate autoritățile. S’a ținut cu această ocazie întruniri, arătându-se im­portanța acestei zile.­­ Actualminte se reface pa­vajul următoarelor străzi : șo­seaua Abatorului, strada Uzinei și Socola.­­­­ Cu începere de la 1 August Ministerul de Războiu va înființa pe lângă Corpul IV de armată o­ școală­ de aplicație a ofițerilor de infanterie. Cursurile acestor școli vor du­ra 6 luni. Cursurile vor fi predate de că­tre ofițeri superiori de artilerie și geniu și profesori universitari.­­ La Penitenciarul­ Central au fost eliberați un mare număr de deținuți în urma noului deci de grațiere. Intre eliberați se a­­­flâ și d-i Henenvogel, care se află deținut de 4 ani. =La ziarul care a avut loc nu s’a putut ajunge la nici o înțe­legere în privința stabilirea pre­țului cărnei. Carnea de vacă a fost fixată provizoriu la 11 lei kg. și car­nea de miel la 10 lei. Comuna va face mari cumpă­rături de vite pe care le va îm­părți detailiștilor.­­ Primăria a fost anunțată că i s'a repartizat 4 vagoane și jumătate de zahăr de la Chitila și 2 vagoane cu orez dela Galați. S’a trimis un delegat pentru recepționarea și transportarea a­­limentelor, așa ca pană în zece zile Iașul va avea zahăr. X D. Mihai Negrutzi, prima­rul comunei, însoțit de d. ioct.­­colonel Schipor, dela comendui­­rea pieței, au vizitat cimitirul E­­ternitatea pentru a lua dispozi­țiile pentru amenajarea cimitiru­lui in vederea soiel­mitatei care va avea loc la 20 a lunei când se va serba comemorarea eroilor.

Next