Lumea, decembrie 1921 (Anul 4, nr. 949)

1921-12-15 / nr. 949

Anul IV No 949 npfmveK»»»>*'***■*■•■ [UNK] [UNK]) IfQASp S! AOtólSiSíaATNI S*tf. Stef«^ cei Mare 6 ØASS­tei,EFON 310 r, 1 * * v­aBWKB ™»<*»w JÎEllEREiS TiP3 £ AAFîC £ ■? Mr Uzinei No» 13 fff Stefan eel Mare No» < —-------- IA§ ® Î*Ț!JRî 8! PUBLIC««! se ÄTMESC LA BIRQüHILI aDMJ MISTRAT1EI QÂT Șl AjJC tiAoorafisi L Inger nevinovat tar­ea slbă a ex­balienului Wil­­helm al 2-lea­.­ Cum se spiră «I de dezlănțuirea războiului -!...^-----.­mondial - '■ [UNK] — SxrKíiíeruI Wüheím aí íí-iea a­­ sfădit cu C­le.si g £»'bar*f<«'.''f»e calea puWfcfrtflJ. In eb«ura Iu» K'hier „din Lipsea, pribi'ua un interesant docum ^ mantelor, ce s>*ai­ perindat din tTó pătur­­a deslânțuirea celei per nefast m­azb >iu, P« care I «. tâ?ut­lum«a, ] uiî om bonbastic al politi­­cei sau erlutinde, pe care nu art nici mâcs» curajul cavaleresc ăi a și-o asuma, lata în Írm­a­­a sbn­te generale cuprinsul operei re ent« a ex-hdztrului. ,Din anul 1876, marea împă­răție germană» după îngenun­cherea Franței, nu se gândia la aim­e altceva, decât la consoli­darea sa internă. Vedea în Rusia un rival, gata uindea una de a-i sta în cale,­­mai ales în urma convenției d­e«vis,va fi defensiva încheiată s­tre Imperil­us răsărit și franța. ■ Prin aceasta convenție, Ger­­f­ania era pusă intre Seîla ș Cearbida, având doi dușmani puternici în dreapta,și în stânga Trecând însă peste aceste «oosidera­ții, guvernul berlinez nu se îngrijește de altceva, de* .cât să ridice patria din punct d*' ved­ere industrial și comercial La ordinea unei era chestii­ ’volianților. După prăbușirea can* •ssplarului Bismark, toate aspira­te* noului suvern se dind­sa­ptă numai sprin apĕrarea flotei co­merciale din oceanul Atlantic. P­ri­ țtsi «* lucrul acesta se a vea puternic de rival­tatea stă­inei mărilor de până atunci Anglia. Patria lui John Bull nu »utei privi cu ochi buni ridica ta Ga­ maniei pe terenul econo­­mic, deoarece faptul acesta îi ducea prejudicii. N­atural era, să caute un nod in pipură, spre a o umili. Pret­extul însă nu-l dă niciodată do­­frica germani. D'plimații din Berlin, nu vo­­isc să se amestece nici în râz­­boiul algerian, nici în acel raid jelesc atac anglos împotriva Surilor, nici în războiul ruso- j­aponez. Nu se ameste­a pentru n t­otd­, că doreau sincer pacea în vopsi cu toate că știau inten­­­­ție dușmănoase și învictoise­le vecinilor. Strâctuințele popor­­ului german nu au f­ost însă n­ci apreciate, nici luate în con­siderație. Intervine asasinstul prințului n­­ștenitor al Austro Ungariei la Sirajeva Rusia găsește pril­ejul de a îngenunh­ia Germanii. M­e lisează, știind« că mândri naționali a poporului german nu se va lăsa sfidată. Și apoi... faptele au dovedit îndeajuns și cu prisosință cum iuș­manii sau repezit împotriva unui stat, care nu dorea decât bera sa dezvoltare și pacea urnei! ! !... O convenția da credit Qrim&fio­rusi Secretau­ general dela am» teisada comercia sovietică din Berlin d­i A. P­eper, reateși­ că silele acestea a­ a semnat o importanta convenție între coo­perativele socialiste din Rusia » vstică și bm­a de credt ger fr­ank. „Deu­tsch Osteuropäischen Kredit­bank Numita banca acordă marilor comercianții ruși un credit d­e âod de mi t j­uni mârci în măr­ind. Plata se va face în chipul «rmiter» La comandă firma va plăti fabricea de unde cumpără un procent» Restul­­ J creditează banca In «schimbul unor polii. Aceste hârtii de valoare, cu scadența pe 12 luni, vor trebu­i luate și garantate de com­­sim­­­e finanțe sovietic. In cazul îm­bucnirei unui conflict armat sau­­ cononc între Rusia și Ger­mania se prevede, ca firmele d­e floare își retrag obligațiunea lor. Această convenție dă cu sigu­ranță Rusiei un avânt puternic de refacere economică și corner» «teii. iMssmM** f'­ .. / BliEllIIItliniIlfllîililfT Deoarece zilele acestea urmea­ză să se închidă navigația pe Dunărea la G­lați și Brăila se observă o s mțitoare schimbare in prețurile martor lor. Măr­turile au fost astfel cotate pe zia .de #ri in Galați ,și Brsito. Articole de băcănie : orezul rang n. glace și j­ sport-grase 14— 18 și 19 lei. Ceaiul prage pecoe, ceylon și mandarin 18, 66 și 70, liu inferior 37, santos superior 42, măsline trilia, urle,trilia, Inf. 8—23—8­0­ tdelemn grecesc și conget 42—80, sarde­e 8,80, pi­perul 28, ser­­beată 20, t pip­­a 24, cu­ișoare 70, scorțișoară 30 amânări 28 și piatră acră !4. Articole de manufa­tură : zefiruri 17—19, bar­set 18—20 stofe S6—1­0, gab­ordin 60—64, tufe lâna 22—28, satin dublu »40 —50 pichet­­ 35—40, sodă ca­­snică 10—1­ lei, colofon grecesc,­merican și dand 8,50—9,50— 75­, ultramarin 33—38, xinkretțs 8—20, ocnuri 5­5 —50 borax 14, ambe 26—30 și grafit 50 lei. Diverse: Saci calcula 15 lei bucată, tablă galvanizată, neagră de­ graina, neagra engleză, plum­buită și albă pachetul 1 750, 61000 și booo lei, cuib­ 8 lei kg, fei cercuri și șină 6 lei kg. v ? 50 BOT NUMĂROR Politica ’i sociala — Ziar I independent CA! costS mărfurile in Chișinău Cerealele Prețul «.«realelor calculat pe puduri este următorul : 55—58 *f.pudul grâu, 45 — 48 pudur­i“cară, 32 —35 pud*»1 * * °‘4* 33— ta .Kfv.ait 32­—55 porumb, 22— 6 cartofi, 50—90 fasole. Făina aibă lux pudul 105—110, itegrală 65 —70, 60—65 făină 1« sfca­ â, 35—40 făină porumb și 35—38 tărâțe. Fânul costă 25—26 lei pudul, î iele 12—14 lei și 15—1# I­u­­leava. Lemnele verzi 8—8,50 și lem­­nele uscate 9—10 lei. Cărbunii de lemn 30—32 tei pudul. Pudul de petrol 45—50 lei. Pudul de sare 18—30 lei. (Pudul are greutatea tradus In kgr. 16 kgr. și 400 gr.). Zarzavaturile Pătrunjel bucata 1—1,60 lei, morcovi 1—1.50; sfecla 1—3 leg ceapă 9—12 lei kgr., cartofi 2 — 2,50 kgr., pătlăgele roșii con­serve :9—10 lei kgr., fasolea 6— 8, varza 2,50—5 kgr. și bucata 6 — 10 lei, varza roșie 3—7 le bucata, prij 10 bucăți 8—14 lei, țetina bucata 2—3 lei. Coloniale Zidăru­l ros kgr. 20—22 lei, bucăți 25— 27 lei, miere kgr. 30—35 lei, mlei kgr. 25—28, o­rez 12—18 lei, mac­roane 12— 15 lei, săpun de rufe 10—18 lei Produse Petrolifere Petrol raf­nat kgr. 2.50, ben­zină g­ea denaturată 2­50—3 lei tirul, motorina 10 12 lei kgr., unsoare galbenă 12—14 lei kgr., unsoare neagră 10—12 lei Ferarhi Tablă galvanizata foaia 35— 40 lei, neagră belgiană 30—32 el foaia, eng­eza 30 —32, plum­­ouita 35 —38, albă 22—25 lei Lune de fier kgr. 20—25 lei,­­ercuri de fier 10— 2 lei kgr, șină asortiment 8—10 lei kgr Stofe, manufactură și blănării Ghete bărbătești 160—500 lei, b­­ii de dame 200—800, cizme bărbătești 600—1000 lei. Un costum bărbătesc 603— 830 lei, un cost­um de dame dOO—6000, un palton bărbătesc 200—3000 lei, un palton pen­tru femei 3000—15000 lei Zefir­metru 15—30 lei, bar­­lift 25—50 lei, mătase 40—300 l, fular 30— 50 lei metrul, stofe de"lâna"150—600 lei m., satin­ie­­a ‘8 30—70 lei m., pichet alb 30—36 lei m. Vată 123- 200 lei kgr., vată de lână 201—300 kgr., blană de vulpe 251—300 lei bucata, blană de epure 30—40 Iți bu­cata, chip 100 153 lei bucata, inel pentru căciula 100 — 500 lei bucata. Un mosor de ață 10—12 lei.­­9 Covoare mold­oven­ești 1000— 3000 lei bucata, pânză albă ță­rănească 20—25 lei bucata. Un cojoc țărănesc din blană de oaie 500—1500 lei bucata 1 Cu telefonul prin România fi­zbustare criminala Artistul V. Gher?»o,­ din G­­­lan­­ j>ru­ta ca de iu­lt si ceartă cu niște Indivizi pericu­și. Aceștia au plănuit o răzbu­nare m­ielească. Eri seara pe când nefericitul artist se ducea spre casa, mai mulți Indivizi înarmați cu pum­nale i-au ieșit înainte. Fără a sta mult pe gânduri, unul din ei scoate pumnalul și-l înfige In Inima adversarului. Victima in nesimțire cade in­­tr’u­n sac de sânge. Cadavrul nefericitului a fost transportat la morgă. Criminalii răzbunători au dispă­­ut însă. upturi vacan­­­ m fi [rld­DO Secretariatul general al ins­­trucțiunei din Ardeal, a diispus ca școlile de acolo să nu mai aibă vacanță pentru Crăciun­­ul acesta. S'a motivat această măsură cu întârzierea deschiderei cursurilor rari s-au făcut o lună după termen și au fost reînchise tem­porar din cauza epidemiilor. un secretar de stat evreu in Italia titlul de secretar de stat e mult mai mare ca cel de ministru. Sunt actualmente in­ acea țară cinci secretari de stat, dintre cari doi sunt evrei. Actalmente senatorul Ludvigo M triero, fost ministru de in­st nu­ție, a fost desemnat in pos­tul de secretar de stat, alăturea de­ Luzati, care e tot evreu, Mișcarea sionistă La Chișin­ău a reapărut vechiul organ evreesc sionist. Populațiunea evreească din a­­cel oraș ține în fie­care Sim- Pâtă întruniri propagând sio­nismul. S-au înființat și o sumă de gm­­nazii în stilul vechilor gimna­­zii grecești cari trebue să pre­­gătiască pe lăngă spirit și fizicul după lozinca romană ,mens ba­na în corpore sano’. Guvernul austriac a ’promis federației sioniste din Viena des­­chiderea unei bănci sioniste. INDUSTRIALE Fabrica „Vulcan a luat în an­trepriză fabricarea motoarelor necesare uzinelor statului de la Petroșani. Uzinele statului de la Moara, au extras o mare punc­­­tate de fier din care numai canti­In­ginerului Eduard Rid­ger din Timișoara i s-au vândut 15 va­goane pentru prețul de 2.850 tona, vmmtUU»­ uta fi­li­t. In capitala Basarabiei viața ar­tistică devine d'n zi în zi mai v­e. La „Teatrul Național am Chișinău“ odinioară „Blagorod­­ai Sobranie“, (clubul nobilimei) stagiunea teatrului rupe zilnic­­ auri. Joi seara cu mult succes s-a jucat „Dom­nul Ministru" o piesă originala a d-ndor V- Leonescu și Duțescu Duțu. Felul cum a fost jucată și nontată numita piesă,­­ a asigu­­at un desăvârșit succes. In zilele următoare s'a jucat destul de bine premiera „Bataille des dames“. Dar, dacă teatrul e în floare, muzica nu lâncezește câtuși de puțin. Compania de operă Nista — Ilinsk-M­isini — Duminică stagiunea și-a început cu „R­go­­letto“. Un public numeros a apreciat justa valoare a ansam­blului de operă. GERUL Frigul general este foarte pu­ternic pe întreg teritoriul R­omâ­niei. Astfel în Moldova termom­etrul a scăzut la maximum 20 ° sub zero, în Dobrogea până la 23 °, în regiunile muntoase­­ din Transilvania până la 28 ° sub ze­ro, în Muntenia de m­jloc până la 13 ° Ș­ pe valea Dunărei pâ­nă la 18 °. Călătoria lui Hansen in teri­toriile înfometare Dr. Nansen, care în ultimul timp a întreprins o călătorie de la Stratow spre Samara, tele­­grafiat­ă comisarului suprem ru­­sesc ur­matoar­e : „Tocmai a­­cum imi termin călătoria din Laput­ow. Situația este din cele mai precare, din pricina com­­plectei lipse de mijloace. Cu toate acestea asociația interna­țională pentru ajutorarea copii­lor de sub conducerea lui Mr. W­erbster a avut un rezultat eficace. Cu câteva zile mai înainte se înregistrau în Saratow de la 30— 4­00 de cazuri mortale infantile". Grație trudnicei munci depuse și bucătăriilor recent impromi­se, aceste cazuri sunt în des­­­creștere simțitoare. Actualmente nu avem decât vre-o două trei cazuri mortale. In E­aterinoslav situația este mai disperată. Străzile și mai cu seamă gările sunt tixite de nefericiți flămânzi. Transportul pe căile ferate e febril, dar du­cerea alimentelor de la gară la locurile de destinație e aproape imposibil de efectuat din pricina­­ mâțului, care a acoperit șoselele caii mor cu nemiluita. , intr'una din plimbările mele, am găsit pe stradă 14 cai morți. M’am îngrijit de procurarea a­­n­ualelor de transport. Și din partea D voastra e o d­torie de conștiință de a da tot concursul, in această privință“. Politica liberală a HUȘI Partidul cu doi șefi.—Răz­boiul contra țărăniștilor.­Care va fi rezultatul Huși. 13 Dec.—Cu ocazia con­gresului l­beral la Huși, sosind­­ ICS mentor­ii liberalismului, fostii miniștri Duca și Mârzescu, s'a dat un banchet în cinstea lor. Aceasta însă nu prezintă im­­portanța fost la fel deoarece banchetul a cu toate banchetele de până acum. Interes­­ nl este faptul că s’a servit comesenilor, celor ne­­nuțiați în tainele zeilor, o nepre­­vazută surpriză, un șef nou, sau mai exact unu' în plus. Pe lângă d. G. Vâitu, actual conducător, a mai fost dăruit în aceeași calitate, plus titlul ono­­rfic, și d. Giorges Mârzescu. Acesta, după ezitarea de­­ con­veniență, a primit demnitatea u o declarație care prin auto­­itatea ei prevestea totuși un­âm­e: apropiata venire la putere a partizanilor. A decretat cu gravitate mobi­lizarea tuturor celor prezenți, a­uturor fraților liberali Indiferent de vărsta cerând un concurs ne­condiționat și i­del pentru a duce opta cu succes. Războiul a fost declarat ave­­rescanilor și în special luriștilor ieși aceștia nu m­ai există ca organizație, cum i-a plăcut să spue fără s’o probeze, același ost și viitor ministru. Cu toate cele petrecute In­ urmă in politica general­ă a partidului liberal, ordinul­­ nu a fost contra­mandat, iar fagaduiala a fost ținută. Campania a fost începută deo­camdată timid dar are toate șan­sele de a căpăta caracterul un­ui război de exterminare și de dis­­rugere—dacii s’n puiea—­a ță­răniștilor. Aceștia nu prea pun preț pe am­enințările liberalilor și își văd restingheriți de treabă. O consfătuire Intre membrii țărăniști a avut loc Joia trecută in sala­ teatrului Panaitescu, când s'au luat o serie de hotărâri me­­nite a pune organizația țărănistă pe un câmp de luptă foarte prielnic: trânta dreaptă. Pentru moment lupta încă nu e desfășurată serios. Dacă însă profeția d-lui Mâr­­zescu se va realiza— și vom a­­vea în iarna asta noi alegeri — atunc vom asista în adevăr la o bătălie crâncenă și al cărei re­zultat nu s'ar putea sconta cu dreptate. Cert este că mirajele puterii atrag, iar numărul liberalilor proaspeți crește în raport direct cu demnitățile ce sunt de îm­­­părțit. Kosmos X „Miercuri 14 Decembrie orele 4 30 va avea loc în saloa­nele Cercului Militar o șezătoare artistică, urmată de dans, orga­nizată de către Dl. General Ad­jutant Gherculescu cu concursul D-rei Sorana Țona, D-nei Lucie Braborescu de la Teatrul Național și a Maeștrilor Zadii (violino), Emil M­iail (pian­») precum și a D-ior Radu Constantinescu și I. Nosek artist al teatrului Naț - Vii 15 Decembre * *921 «K­î SE PRIMESC ABOHA­MENTE Io provincie te » pfizWterB­r. " ’ ’ * un an iLu­iss Pe șease ?gn 80 Pe treí 40 GN HG MAU VECHIO 1 LEU DIN EDITIA SPECIALA Uni­fimmifi im Azi la ora 12 luni. Generalul Averescu a prezen­tat Regelui demisia guvernului care a fost acceptată. D­l Take Ionescu a fost însărcinat cu formarea guvernului. D. Take Ionescu a cerut 3 zile consulta­rea amicilor politici. Regele acceptat propunerea. Prorogarea Camerelor și e­­ventuala dizolvare a Parla­ 1—..­ ■ meniului­­—... D-l Take Ionescu a fost însărcinat cu formarea guvernului dându-i 3 zile pentru constituirea cabinetului după aceste 3­0 zile va primi decretul de prorogare a cernerilor pentru 30 zile pentru a reuși să câștige o majoritate parlamentară contrar va dizolva parlamentul-Cercurile bine inițiate spun că d. Tavi Ionescu nu va putea forma cabinetul și va fi însârcinat Brisi­anu cu forr­rea guvernului. ——————— — * •» —— ■ Din Basarabia Un fioros bandit nu de mult arestat fiind condus de la fîbich?­­loarea de la Ismail la poliția­ din Bolgrad în disperare a încercat să fugă.­­Fi Sergentul care-1 excorta, du, ob­șnuia somare ti trimete un glonț care va oprit a se mai nișca necum de a mai fugi. Banditul se numește Gheorge Carapascal zis Guga. • Tie Din Soroca se telegrafiază că după multe cercetări postice de j­andarmi Caniera din acel județ după multă trudă a reușit să aresteze pe Dumitru Georgescu un fioros criminal care terori­za populația încă de acum o lună. Odată cu el au căzut în mâi­­nile jandarmilor și mai mulți complici. Asupra lor s-a găs­i o armă rusească cu cartușele respective și câteva mii de lei. In Orhei a fost arestat de că­tre agenții siguranței subcomi­­sarul H. Gilaș care făcea ser­viciu la poliția orașului Orheiu. Numitul lua mită de la refu­giați pe care­-i scutea de con­trolul polițienesc îngăduindu-le tot felul de comploturi și ope­rațiuni puțin onorabile. Conferința d-lui Ștefănescu < Duminică 25 Decembrie încep, în aula,Universității,, con­ferințele d- ui prof. I. D. Ștefă­­nescu din Bucurrești. D-sa va trata despre „Sufle­tul romantic în artele plast­c­e ș i­in muzica secolului al XIX-lea‘d­in patru prelegeri deosebite și despre „Un purtător de­ cu­vânt al românismului și al păcii, pic­torul N. Grigorescu“ în două prelegeri: „ " . . . Conferințele vor fi făcute dela orele 6—7 p. m. și vor fi ilus­trate . informați mm,­**' . f'iL -j- Con­Kiniöjim­eutu­l istorial Bir­­ uț Rp'* anunță că Mirele > jor/cu t,< linul ,vo /i­­ i apricrăli ^relung­ir ♦­­erma­­nului pentr'* ,viza certifica­telor Model D până la 15­anuarie 1922. Viza se va face numai în re­ședința cercurilor de recru­tare respective. X Parchetul a dispus elibr­­area celor 3 mecanici Alois­englul, Paul Super și W. Brebitt înaintați de către Siguranța, bă­nuiți In furtul de la W­ichtel. Tot eri Siguranța a arestat pe vestitul spărgător C-tin Râteanu dezertor din Reg 1o Fălticeni urmărit de toate polițiile din țară, ăst pripășit pe la Silvestru Șerbăr­escu tot spărgător. Asu­­pra lor s’au găsit un revolver ncărcat și 1075 lei. Ei sunt loa­­uiți în diferite spargeri din lo­­calitate între care și cel de la­­ Wachtel. /V . D. Cfi­ grca Jura din Sfr Bârâriei s'a plăns ag Corni0»*» >■ :â d­n cam­i.ra un»Uvd ouzunarul i­­n Mi­hai»' in portaion ,evl cu carnet Bam­­a 57oo, acte e student de chere :e cerci meu­ pe mea î". o M­irea Iț­ natineu an., la care își vor «i ț ?ars următorii artiș Braborescu, d-șoara So»at;­­­i d-nii N. Zidic, prof. fin- Michail, R. Constantinescu ,­ I. Nosek O importanta problems fedilitari lașul trebue extins,% sau mfrginif Isi fnlintierea Itci! —• ... — DssoSdurire» sonet lasllav ....... Una din importantele chestiuni edilitare este a se șt­i dacă e bine sau nu de a se extinde prea mult razza lașului. Această chestiune a fost dis­cutată k comisia intersinara și «nul din consilieri dl. Scrutării, * susținut ti pentru buna ingri­­jire î­n IașiiKe impune redu­­cerei­ razei ■ lui da întindere» In a reia § ehrst.una și alta cu Pivire I­ :?nașul comun..!, un oîLr superior din lo­alitate, cu­­accut­­ și «predat org­nizator— /înaintat Cemiiitei »un memoriu JerîsaiH, care urmează a a fi i­­șurat de cortisia interîmura. Pentru u­n­ cunoscut de m­areie uuaîie, publicâ­s aci ewprisul scelui memoriu.­­ Ds jur împrejurul lașului &>■ ‘ î .f­.dtaOrfi pâ­inri iaa>i­ș d '­­jre intre* § popule,­­­îi« SU itPîneL de construcție cât­­ și cu cele de foc. Cu câți­va ani Înainte de răz­boi, incepuse a se aduce prin transportul pe c. f. r. semne de c­onstrucție și de foc, duri numai pentru instituții, în timp ce cele­] lalte cerinți ale populației se sa­tisfăceau tot din codrii Iașului. In timpul razboiului, cu oca­zia refu­z­ului mai ales, nevoile mperioase ale acelor timpuri au făcut ca multe din aceste păduri sa fie devastate. Din această cauză e nevoe ca acum­­ să se aducă lemne pentru eroile lașului din alte părți. In ultimul timp a survenit legea islazurilor pr­e care spgtul și totul în mod cu totul excepție* n­u­ a prevăzut m pentru creș­terea vitelor să defrișese și » junese porțiuni din păduri, fi* aplicares « estei legi, pe­n­tru o excepțională interpretare a ei, urmează a se despădurii cod­rii din jurul lașului pe o întin­dere de pe­ste 1000 hectare. Dacă procedeul se aplică se traduce in fapt, lașul ale că­ro­rui păduri au suferit atât in timpul campaniei, va fi complet lipsit de lemne pe de o parte iar pe altă parte se vor despaduri pozițiunile frumoase care impo­dobesc orașul nostru, in ide Să căutăm să impodo­­bim lipsurile provocate in tim­­pul refugiului, am întregime terenurile descoperi în care voi rămâne sterpe. Trebue să ținem seamă că dacă lasă în despăduririle se accentu­­schimb o­pulațiunea c­­rește și în prezent este aproape îndoită ca înainte de râzb­iu, dar fără pădurile ce le avea atunci. Datoria mea .de cetățean acestui oraș mă obligă să se m­ai nalez această anomalie care se cre­ază ieșenilor prin apl­ia­­­rea regei islazurilor în preajma orașului și­ socotesc o impruden­ță .să se distrugă frumoasele îm­prejurimi care de atât timp fac i­a­rașului. Pigonn următoarea soluție­ . "tSfiarii vitelor"iss *ad facă pe terenurile de peste zar­a dealurilor dincolo de 15—20 de k­m. și ca atare terenurile din imediata vecinătate a orașului să nu mai fie despădurite, ci t­in contra să se planteze și răpile descoperite urmând ca apot țfi­­drile să fie exploatate sistema­tic ca și înainte de război. La nevoe să se dea populați­­iei, numai Islazurile strict re­­esare vacilor de lapte și Vite­lor de tracțiune dincolo de a­­ceste înălțimi, iar creșterea vite­­lor să se facă mai departe la vatra lașului unde se poate sace fără a se creea astfel de prejudicii. Chiar populațiunea rurală n'ar vea de­cât să câștige căci păs­­tăndu-se pădurile vor putea contin­ua și pe viitor a se Înd­­­etnici cu exploatarea și frans­­portul lemnelor pentru aprovi­­zonatei lașului. Apoi dacă această populațiune uralâ va crește mai puține vite in schimb deosebit­ă, avantaje­le de mai­ sus, este favorizată de apropierea lașului unde își desc­­ace toate produsele în condiți­­uni m­i avantajoase de cât ce depărtați, de lași. IT. Se spune că Primăria să «f«r* soint 4» casă în împrejurimele lașului și ch­ar pe platoul Copou pe tere­nul de lângă Parcul Sportiv și Observatorul Astronomic. In calitate de cetățean al Ia­șului cunosc prea bine greută­țile cu care se luptă acest oraș pentru întreținerea străzilor exis­tente. Deși întinderea orașului este prea mare față de numărul lo­cuitorilor și e extrem de greu pentru a se asigura o sistema­tică și continuă curățire in în­treținerea străzii­o­. In toate orașele civilizate din lume, periferiile su­n circum­scrise pe un anumit itinerar în interiorul căruia se dezvoltă o­­rașul cu toate cerințele lui și numai când,în acest interior viața a ajuns excesiv de scumpă din cauza lipsei de teren, se permite excepțional creearea unui nou cartier. Nu este însă cazul la Iași unde în­­ interior avem atât de multe locuri virane pentru construc­­țiuni (de ex. locul A- Guza,din colțul străzei­­ Păcurari cu strada Carol, locul d-nei Valențe de iond fS T afli strada Vasile Conta iQț și Ghicgi de "P* Vodă Carol ■ și "*­*■« autist Este foarte greu ca în orașul nostru să se asigure curățenia străzilor existente, din cauza in­­stinderei orașului și ne putem ur­șor înch­pui cu căt va fi­ mai dificilă această chestiune când prin creearea altor noi cartiere, serviciul edilitar al Comunei va avea un număr și mai mare de străzi pentru întreținut. In atari condiții cred că se supune să utilizăm în prealabil toate locurile virane care se vor preta admirabil pentru construc­­ții mai ales prin deschiderea de noi străzi. De exemplu prelungirea stră­zei Lățescu până în Piața Stur* zonei. Legarea stradei Asache cu strada Lațescu. Se poate deschide o stradela între strada Lascar Catargiu­ și strada Carol în fața Universi­tății. Am observat că se inten­ționează a se deschide această stradelă în fundătura 40 de Sfinți Ar fi o mare impietate per­tru așezământul cultural cel mai înalt al lașului și pentru statuia na­­relul Kogâlniceanu ca si nu se facă această deschidere în str­ada Laza! și In dreptul statuei.. Se poate prelungi strada Las- Carsigi, pai» tai» #»mm­­ d-nei Xenopol (Direcția Regio­nală c. f. r.), făcându-se un ad­mirabil bulevard din piața Stur­­zoaiei­ și până în Piața Unirei. I S-ar putea uni strada Cod­­­rescu cu strada Nicolae Gane­ , punân­du-se astfel în valoare a­­­­­­âtea locuri virane. Toate acestea se pot face cu ușurință astăzi când nu s-au ri­­­­dicat încă construcțiile și nici­« o clădire mai însemnată nu le stă in cale, dar nu va fi același lu­cru mai târziu. • Toate deschiderele ar nece­sita prea puține cheltueli­­ fă­­cându-le de utilitate publică — ■ cum realmente este și dacă a» I trebui să se plătească expropie­­rea pentru stradă, se va suporta d­e taxele ce se pot pune pe lo­­t­urile virane. Prin această taxă, p­e lângă că se va despăgubi comuna de lexpropiere, s-flr estenf­­ virane și s-ar impulsiona locurile sprietarii si ridice costrucții.pro­­! Arh enumerat num­ai ceva din cea ce se poate face și toate a­cestea fac parte dintr'un plan de sistematizare al orașului. Astăzi în epoca refacerei a­ Ce­ste chestiuni sunt mai mult ca w scati t$ «îAtre sil*» «­ semnatul cetățean al acestu oraș mă simt obligat a îeiarăti. Avem cu toții datori, ca :*■« prevedem și viitorul așa că ma­surile ce se iau trebuesc făcute cu multă chibzuință pentru a ri­dica orașul la înălțimea poziție și situației sale extrem de fa­vorabile. ·Ten­s­i­u­n­i­le Hriva îFfiTerr Văduvelor și Orfanilor de Război.— Cercul de Recrutare Ștefan cel Mare Iași, Biurcnil t. O. V. Cazarma Regimentului 4 Vânători, aduce din nou­­ cunoștința Invalizilor de R­­sboi, Ofițeri și grade inferioare cuir. și văduvelor și orfanilor de R­ăboi din orașul Iași (acel* i care nu s'au presentat incă]' pen­­tru a se înscrie pe țâb,eleje de recensământ conform Ord­in­­ui Ministerului de Râsboi No. 973?! că li se mai acorda pentru în­scrierea in tabele—un ultim ter­men, pana la data de 20 De­cembrie a. c. Cei ce nu se vor prăsene pănâ la acea dată, li se va re­trage 'sto . -mod definite ':>eRL*m­­­ea, eu­­­ și toate a­ntin­v As Loges L $>. V. m

Next