Lumea, ianuarie-martie 1924 (Anul 7, nr. 1587-1663)

1924-01-14 / nr. 1593

* rp g--:\ ' liCi I iÜD rr^mlirarea profesorilor și a laworatorilor^~ Senzaționalele declarații ale d-lui ministru Mărzescu făcute ------------i—— ori la clubul liberal din Iași —---------— IVEri între orele 5 — 3 seara a avut loc la Clubul liberal adunarea generală a organizației partidului din localitate și județ. Au asistat toți fruntașii și urimare parlamentarii, număr de membrii din localitate și județ. Sosirea d-lui ministru Mârzescu în sală a fost primită cu ovații. D. Minustru al Justiției, deschide ședința exprimând bună venire d-lui ministru urări denculeț aducârdu-i și selicitările organizații mei ieșane pentru marele succes obținut în alegerile sale de la Bălți, care se știe parcă era considerată ca o cetate inexpugnabilă a partidului țărănesc. — in mijlocul nostru,— spune d-sa, adresăndu-se d-lui Inculeț,— vei constata temeinicia legăturilor care există între moldovenii de aici și cei de pe te Prut. Apoi dă cuvântul dlui C. Toma președintele comisiei interimare pentru a face darea de seamă asupra activităței edilitare desfășurată în cursul anului expirat. D. Toma face o expunere amanunfila asupra operei înfăptuită de actuala comisiuni intei frrmra, enmorând dificultățile întâmpinate ca și sprijinul ce i N s’a acordat de d. ministru Mârzescu, ceilalți membri ai guvernului, pe parlamentari, Banca Naționala și colegii săi din comisiunea interimara. Enumăra îmbunătățirile aduse bisericilor, școalelor, cimitirelor, serviciului pompelor funebre. Face apoi un istoric amănunțit al operei întreprinse pentru pavarea lașului, expune situația actuală a uzinelor și schițează programul întocmit pentru punerea în valoare a acestor instalațiuni, când se va putea realiza marea înlesnire pentru ieșeni, înjumătățirea actualelor prețuri la lumină și tramvaiu, D-sa asigură că pânâ în 5 ani îeși î cu toalte suburbiile lui va fi în întregime luminat cu electricitate. Din programul de activitate pe care și-l propune să-l realizeze In cursul anului curent enumera : Consolidarea conductei de la Timișești, reorganizarea serviciului de curățire a străzilor. S’a decis cumpărarea cailor necesari, introducerea vehiculelor cu tracțiune mecanică pentru maturatul, stropitul și spălatul străzilor. Pentru asigurarea păstrărei igienei curtelor ca și a străzilor de la comuniă că un grup de parlamentari au luat inițiativa de a propune o lege pentru aplicare de sancțiuni imediate tuturor acelora care vor călca depozițiunile regulamentului comunei pentru respectarea curățire! ogrăzilor și a străzilor. Anunță că pentru școala de la Socola, Cerina a mai prevăzut în buget încă 2 milioane. Școala va fi terminată până la sfârșitul primăverei. Lisa închee aducând mulțumiri d-lui Mărzescu, pentru sprijinul pe care îl dă refacerea lașului, precum și parlamentarilor și colegilor din consiliul ar. D. Prefect Fânf Erarw, după ce continuitatea de mtmoreare caracterizează guvernele ca și administrațiile comunale libe ale schițeaz si p logic, cir încuie in cursul anului expirat, în Mișcarea culturala ca ți ln cea economică. ^ D. ministru Mârzescu spune că dările de scaune anuale sunt : datori!re cere trebue să se abe șefi, politici față de osganutațiite căror aparțin. Verbef» despre activitățiân desfășurată In cursul acestui an ca ministru al Sănătăței și Justiției. să Ca ministru de justiție a reușit asigure fondurile financiare pentru complectarea restaurării și mobilării Palatului Administrativ. Palatul ad-tiv și-a asigurat fonduri integrale. In expunerea de motive al bugetului e prevăzut un fond de 10 milioane destinat pentru construcții și reparațiuni. Ministerul de comunicații deasemenea a acordat 5 milioane în schimbul mansardelor din cuprinsul palatului. D. architect Berindei a și fost anunțat prin adresă că ind stă după sărbători să-și deschidă șantierul de la Iași în vederea începerei lucrărilor. Indiferent de sumă — spune d. ministru Mărzescu, — palatul va trebui să fie reparat cel mai târziu pânâ în ziua de 1 ianuarie 1925, când vom salva autoritățile judecătorești de mizer-a exasperantă a actualelor localuri. După expunerea tăcută asupra activității în legătură cu nevoile Iașului,—d. minitru de justiție a făcut un voluminos expozeu asupra progreselor făcute de țară, în cursul anuli expirat în domeniul financiar, industrial, economic, cultural etc., progrese,care marchează, pentru prima oară dela război și, consolidarea noastră. Vorbind de datoria publică arată cum s’a reușit a fi redusă la jumătate, din aceea pe care o lăsase guvernul trecut. Vorbind despre situațiunea funcționarilor și punerea în aplicare statului funcționarilor,—d. Ministru Mărzescu a abordat chestiunea de actualitate a agitașițiunea corpului didactic. D-sa a declarat că profesorii își vor avea cât de curând satisfacerea legitimelor lor cereri. Soluționarea acestei chestii preocupă serios atât pe d. Ministru al Instrucției cât și al Finanțelor. Nemulțumirea pe care o manifesta o parte din corpul didactic în contra acestor colegi e nedreaptă. Acțiunea colectiva, cu sistemul demisiunilor individuale ne duce la desagregarea învățâmântului nostru. Îndemnul la demisionare in corpore, pe cale plăturalnicâ, a demisiunilor individuale pierde caracterul unei manifestări demonstrative. Acțiunea, în cazul acesta îmbracă toate condițiunile pentru a fi calificată de greve. Și e știut că greva e supusă la toate sau lunile legei, după cum a fost supusă când ea s’a produs pentru muncitori și a încercat să se producă printre funcționari. Sistemul demisiunilor individe ale a fost inaugurat de mvncitorii de la uzina de gaz din Capitală. Ceea ce nu s’a îngăduit lucrătorilor și funcționarilor, cu atât mai mult nu se va permite profesorilor. Despre Legea chiriilor,—d-sa asigură că la sfârșitul lunii va supune-o în discuțiuniea unei comisiuni, compuse din specialiști? și reprezentanți ai chiriașilor și proprietarilor. Asupra soluțiunilor, ce îi am în problema chiriilor, nu le pot da b discuțiune,—spune d-sa,— decât după ce te voi expune cadin guvern. Vă asigur ea nu va fi adusă „ în pasignuffitte EAT RiMISI — dialogilor mei lasă că legea potrivă va fi adusă din timp penrtru a îl lasarâ celei mai largi d discuțiuni.] Au luat[cuvântul d-nii. Mln. ? Inculeț și deputatul V, îamandir despre care d. Inculeț s’a expriimat că e figura cea mai luminoasă a talentelor din actualul Parllament. < Fruntașii au fost ovaționați. « Din lipssă de spațiu »intern ni siliți să ne oprim aci. i Declarații senzaționale’. assupra Rusîia Sovietice Belgrad 12. — Ministrul Jugslaviei la Paris a făcut unui ziar importante declarații cu privire la chestiunea restabilirei raporturilor cu Rusia Sovietică El a spus: „Restabilirea raporturilor cu Rusia nu va aduce nici un avantaj Rusiei adevărate ci îi va pricinui din punct de vedere politic și social cel mai mare rău, S, din probă de naivitate, când se vorbește de credința evoluțiii șevicilor în politica externă, bolșevicii tind sa distrugă regimurile existente. Deciarația ministrului iugooslav a produs senzaț:« in cercuții* »Qlitice franceze. * Formarea. . noului cabinet grec Athena 12. Noul guvern grec . ■, a fost definitiv constituit în se*! 1 I Iul următor : Venizelon, președinte de consiliu fără portofolliu; Sofuis interne; Rusos, ex‘ierne; Cenandaris justiție Goniiias, războiu; Kanaroa, marină; ; igonatopulos, finanțe. Noul guvern va depune jură* ’ mântul în asta seară. Formarea cabinetului sub pre- * șîdenția d-lui Venizelos a produs cea mai bună impresie în toate cercurile politice. "l Botoșani.—Din cauza lipsei de combustibil, uzina efectrică nu va putea furniza curent decât numai până Marți. 1 Dacă până atunci nu va sosi motorina, orașul va rămânea în complact întuneric. Petrol Iimpant nu se găsește de toc. Oamenii din străzile lă*turi mici luminează casele cu copalie. Este o mare consternare. !t Primăria a dat o ordonanța prin care invită publicul a face ‘ cea mai mare economie de curtr.! căci altfel orașul este ameenînțat a rămânea în latinerii e, chiar de sărbători, 1lotoșnenl In întuneric •»***'—OOXXXOÜ-—>*«■ , aeglianataea resporinSji prodiuselor N* petrolifers ;a 4-a- Buc.12.—in legătură cu dispta pozițiile ministerului de industri și comerț cu privire la Inoaviit ■sa țarea libertatei comerțului prevaduselor petrolifere, direcția gemorală a căilor ferate precizează mini serile luate în vederea exportului și de produse petrolifere. Exporti țițeiului este prohibit, am produselor de petrol este export Ube pot cu plata taxelor de export, însă fară de exportul păcurei,care es o- și rămâne prohibit: la benzina ?■ zboară ști că te va percepe taxă de nu 80 bani.iar: Bazarul cu imagini I p Rawelüamil Nata iiel Natalia a adus în ajunul Anului Nou, rochia strălucitoare cu paete doamnei frumoase cu rochi verzi de la hotel. Când a scos coi rochia din cutie, a sut ăs, cuprinsă boc de o vagă fericire. Odaia pare Mii famată cu mosc, plină de scoarțe Mi și de perine înveli pe Natalia in ce valuri de căldură ca în blănuri su» moi. * ti* Foilia de 17 ani își dezveli găini și sub buclele negre, obrajii cal < ca doi trandafiri aprinși, strălan fer ceau de tinerețe ca două frumoase fructe de iarnă. mi Un bătrân așezat In fundul de unui jilț zâmbi Natatiel, care titla aruncă de sub genele lungi, are dirculte, două scăniceri ferbinți. m Când doamna, încântată de mi frumusețea toarelei, întinse Nape taliei niște hărții albastre, bătrânul din jilț zîmbi, ademenit de mi di obrajii tari ai lucrătoarei, pe care luând banii, se rășină, pri- Șicând genele ca un abat-jour bleu an până la jumătatea nasului subt în fire și „obraznic*. ca ■ Natalia plecă, , înfâși trăndu-și mijlocul într’un „bălo* de lână Ai și peste o oră se găsi în mans sania ei, un domiciliu rece și asupru. în locul mesei copioase de 0 • Revelion, Natalia conțăia niște bomboane acre, colorate. Ea se va privi în oglindă. Era mai fruns ■ moașă ca oricând. i Intre lumânările aprinse, Natalia văzu in oglindă un pom r ' bogat și plin de fructe fragede . ■ două prime brumate se mișcau sub genele bradului ca ochii ei; 1 de sub spuma de vată se desemnau două mandarine, ca sânii ei j-i . . și două banane minimale atârnau L ' j ca umerii ei, iar sub nasul unei t1i păpuși de ceară, o vișină aco- 'i perca de fildeș, ca dinții ei. l' *! Natalia își fixa toate părțile & ’ trupului ca pe niște daruri rare, r • atârnate de un pom străin. F încântată, ea nu mai putu răs ’ mânca în odae, își învăți podea. ’ bele în haina de lână, stinse lumănările și porni în căutarea ta* l* talidei, care trebue să fi întâr o ziar în vre-o cârciumă din apropiere. ^ Înainte însă de a cerceta forcaturile de mâna treia, pentru a găsi pe tatăl ei, Natalia mai cutreeră strada spre a admira interiorurile luminate de Revelion. Pe stradă lume puțină. Trotil** arul scânteia licurici și briliante ,e : himerice. Pan geamurile mari se îu restrângeau acorduri de ordeal, stră. Natalia, nevinovată, barnască, explaia de sărbătoarea aion, își strângea hainele tot mai strâmt de trup. In fața hotelului în care a pris mit o mulțumire în aceiași zi, i Nat Pia zări doamna elegantă în °* Í tovărășia bătrânului ei prieten, urcând într’o limuzină închisă. Ea urmări cu privirea mașina, un care se opri în fața unui cabace vei, înfrigurată de fantezie și de a~gr. Natalia numără hârtiile prili” mite ca dar. r.C — „Ascultă, ce cauți pe aici ?" Era sergentul. — „Ce să caut* — răspunse 3 buimacă Natalia. .? — * Condicnța*. — „?“ — „De astea-mi ești. Hai cu s- mine“. trie Natalia, care-și pierdu glasul fin. de emoție fu dusă la poliție. ro- Ir ii o cameră rece, pe rogojinină un bărbat o ciupea de obrajină* și de brațe. Copila plângea. dt ! Și când bătu ora 12 din noaprtul te, era Revelionului, sergentul rtul trecu cu o lumânare în,, mână î aer, prinți e arestați, i Natalia scoase , strigăt des?fie ! perul. Alături de dânsa ea recurs u* noscu pe tatăl ei, beat. eks ° I ^ ALFRED HEFTER 4' și străinulcițe Discuțiile de la Belgrad — Ziua «ierna — Examinarea situației interne și externe a datelor Micei Antante Belgrad 13. A doua ședința a conferinței Micei Antante a avut loc ori dimineață lă orele 10. Miniștrii de exerne ai statelor Micei înțelegeri au făcut fiecare câte o expunere asupra și a tusjii interne e țărilor respective. Acest schimb de vederi și permis constatarea unui acord perfect România, Cehoslovacia și Iugoslavia sunt decise să urmenieze același politică de pace, de respectare și consolidare a tratatelor. Statele care fac parte din Mica înțelegere vor deseamenea să strângă raporturile amicale cu celelalte state europene. Danîl Duca și Eenes au examinat apoi încrederea ce domnește între cabinetele iugoslav și Kalian pe chestia Fiume; ei au constatat că dificultățile ivite între Italia și Iugoslavia sunt pe cale de a fi înlăturate. Miniștrii de externe al Antante au constat unitatea Micei lor de vedere în ce privește problemele bigară și greacă. Fără a se amesteca în afacerile interne ale Greciei, reprezentanții statelor • Micei Antante doresc consolidarea acestei țâri.v • Belgrad 33. — Regele a oferit un dineu la care au dat parte minștrii Micei Antante și reprezentanții diplomatici ai țărilor respective. După amiază miniștrii au terminat discuția relativ la situația externă a statelor Micei și Antanta. A început apoi exuriuarea chestiune a împrumutului ungar. Seara a avut loc o reprezentație de gală. Eri, Sâmbătă, miniștrii s'au întrunit din nou in conferință având ultima ședința. D. Duca părăsește azi Duminică Belgrad plecând spre București, iar d. Beneș pleacă la Londra! ooxxoo BOALA LUI ANATOLE FRANCE Paris 12 — Marele romancier Anatole France, suferă de o boală nervoasă care inspiră serioase îngrijorări. Răspunsul Franței la memoriul german Paris 12— Eri a fost remis răspunsul francez la nota germană. Dl. Poincare fiind reținut la Cameră reprezentantul german a fost primit de către d. Toretti de la Rossa, care i-a expus delegatului german punctele principale ale răspunsului francez ,dănd și explicațiile complimentare. Dizolvarea Parlamentului italian Roma 12 — Regele a semnat decretul pentru dizolvarea Parlamentului. Bursa București Buc. 13— Au cotat: Franci francezi 9,73 Franci elvețieni 35,25 Lira Italiană 8,92 Coroane austriace (suta) 0,28 Coroane ungare (suta) 1,00. Coroana cehă 5,87 Dolarul 202,25 Lira sterling 871,50 Mărci poloneze (suta) 0,050. «— Direcția și colaboratorii ziarului LUMEA, urează numeroșilor cititori, un an după dorința ,fiecăruia» ..L—,.,^.1 . I ................. 1-r.M-T^wrOTa. Leul la 10,30 Paris 12.— La închiderea Bursei Leul a cotat 10,20 (la 49 centimetreizeci). O luptă Intra soldați și contrabandiști în Ardeal — Un ofițer rănit — Buc. 13. Se anunță din Sighetul Marmației că un grup de grăniceri sub comanda locotenentului Alexandrescu a descoperit o bandă de contrabandiști ,care se refugiase în halta G. F. R- S’a încins o luptă între bandiți și soldați. In urma unui schimb violent de focuri de armă, loc<?i. Alexandrescu a fost rănit. 4 contrabandiști au fost prinrN. >OOXXOO— 0 — Buc. 12.—Cu începere de Joi 17 ort. membrii guvernului se vor întruni în mai multe rânduri în Consiliu de miniștrii, unde vor examina proiectele de lege ce se vor depune pe birourile Corpurilor Legi Mi toate ia radeschiderea — Buc. 12. — Legația turcă din București desmintu telegramele sosite din străinătate cu vrea un atentat împotriva prințui Mustafa Kemal. Președintele republicei se află reflect sănătos la Smyrna. H— D. Panaite Fiore din Sos. Națională 89 a fost numit agent special cl. 11-a și detașat la Cetatea Albă. In urma concursului ce a avut loc la Prefectura Poliției pentru recomandarea unui sergent ajutor pentru sergent Major in locul d-lui ț Harega, numit ofițer și mutat la Pașcani, răspunzând cel mai bine sergentul ajutor Ilia Sticlăreanu, el a fost recomandat ministerului. Da notat că Sticlăreanu servește în poliția Iași de 23 ani fără s treaspere. In locul lui a fost recomandat sergentul ajutor V. Hubaci. — In „Sala Funcționarilor“ din str. Stroescu s'a ținut aseară o întrunire a funcționarilor comerciali, de protestare împotriva nerespectărei legei repauzului Duminical, prin acea că prăvăliile sunt deschise în Duminicile din ajunul Crăciunului și Anului Nou. In urma cuvântărilor ținute s’a votat următoarea moțiune : „Funcționarii comerciali grupați în jurul Sumîtării Generala secția Iași, ascultând cuvântările oratorilor, protestează energic contra deciziei ra ste de a se călca singura lege protectoare a repauzului duminical și cere ca această decizie care o considera ca o deliniare acestei legi să fie revocată și să dea ordin în consecință că sigura zi de odihnă după o săptămână sune a stricat din magaz’m» să nu devie literă mobilă. Deci vă rugăm ca pentru Duminică 13 Ianuarie s. n. 1924 să fie din nou zi legală de repauz". Di. ajutor de primar V. Frătiță a plecat la Cernăuți pentru a accelera formele de expediare a celor 5 vagoane cu zahăr, pe care Ministerul industriei le a repartizat pentru aprovizionarea orașului nostru. Un vagon de zahăr se află la Pașcani și a fost expediat astăzi în localitate. •OQXXQQ^I