Lumea, iulie-septembrie 1924 (Anul 7, nr. 1741-1817)

1924-07-04 / nr. 1741

*i* { i A­C- ” " " din tari Uimita zvârcoliri ale fuziunei țărăniste­ ardelene Buc. 3. — Ziarul „România“, oficiosul partidului național prin comunicatul său de ori arată că până la ora 12 jum. nu s’a prii­mit dela partidul țărănesc nici un răspuns. DL Meniu a declarat presei că n‘a primit scrisoarea de răspuns dela Mihalache — așa că de­nunțarea fuziunei n’o cunoaște de­cât din gazete. Răspunsul partidului țărănesc a fost nimănat d-lui Maniu la ora 2 d­­amează. In acelaș timp s’a redactat o notă prin care se a­­duce la cunoștiință întreruperea tratativelor.* Perfidul national convocând comitetul executiv a notificat ță­răniștilor că rămân răspunzători de rupt­ura tratativelor. Dl. Maniu declară că nu știe motivele renunțării partidului țărănist la tratativele în curs. —„ La scrisoarea partidului ță­rănesc partidul nostru — spune d-l Maniu — a dat un răspuns care nu putea avea alt rezultat de­cât proclamarea fuziunei. Regret că acest act politic nu s’a putut face din motive necu­noscute mie, dar în tot cazul nu­mai prin s^hP^ba^y. atitudinea partidului țarahTsi“. Ca să pue probabil la pVrtid­ toate declaraftețille d-lui * *Manisr, partidul țărănist Intenționează să dea o largă publicitate scrisori­lor schimbate în ultimile zile, între ambele partide. Cu acest chip—ne declară un fruntaș țărănist—se va vedea cum partidul național cearcă să se ascundă după degetele care au refuzat să ratifice fuziunea, ULTIN­­ OUĂ Isi străinătate Amil VII. No. 1741 Prl­ Biblioteca Un­versitații ^ i­jingiane Zincografie Politică și sociali —Ziar incoependant *» UI NU 'hd. ți Ad>f»Inîau i' J rtr. ^iitac cei Marc o -• tsS'erelfijtlpografice î FctO'ZiriCogrsfice v.i. Uaiaci Ne. 3îs Abonamentul pe un șa 650 lai „ pe i§2 350 lei »V . —OOXXOO“--* i»?esa opoziției toitfinuâ si-l als«® frC ÜWSSOIÍSS2 Roma 2. Presa opoziției con­tinuă să ceară cu toată insisten­ța plecarea de la guvern a lui Mussolini. In cercurile politice se fi cre­ditează zvonul că premierul nu va participa la conferința de Londra. Conferința ® sff§i ©­ F$isi l­a Lon­dra Buc. 3.—O telegramă din Mos­cova spune că Ioffe a fost în­sa­cinat să continue mai de­parte tratativele conferinței an­­glo-ruse de la Londra. Scena sem­afională divilm & iudecif@ri © din localitate — îndrăzneață Incerfața de evadare a unor — ------—-—­ condamnați. -— — O evadar­e într’adevăr îndrăz­neață a fost încercată ori dim­i­nețță, de unul din cei mai pe­riculoși spărgători din Iași, adus spre a­­ fi priviso ră splPta faptelor sale, la judecator la Ocol­­ul Ur­ban. Să relatăm faptele. Am publicat la timp că poliția locală a reușit să pue mâna pe vestitul spărgător Nathan Cohn, tocmai când se pregătea să pă­trundă în magazinul Cristian din str. Lăpușneanu. Dus la secție și luat la cer­cetare, el a mărturisit că face parte dintr’o bandă de spărgă­tori care a comis numeroase spargeri în oraș. Din bandă fă­ceau parte Michel Cohn, Natan Cohn, Maer Herșc­ovici, Haim Pânzariu, Moise Cahan și Sura Ca­han. Intre spargerile comise sunt și acelea de la magazinul Elite!, de la d. Finchelștein etc. Trimisă la Panchet, ea a fost deferită cab. 1 Instrucția spre continuarea cercetărilor, după cere banda a fost dată în jude­cată pentru cumul de spargeri la ocolul II Urban. In timpul cercetărilor de la Instrucție, d-l Jude Eșeanu, pri­mește o cerere din partea lui Natan Cohn, în care roagă să fie din nou ascultat, având a fa­ce mărtusiri senzaționale. Che­mat, el n’a adăugat nimic la ce­se declara­« înainte, dar s’a sta­bilit că n’a fost decât un truc, ca să încerce evadarea. Planul însă nu l-a reușit «aci a fost demascat și pus în­tr’o mai strictă supraveghere. » Vinerea trecută procesul spăr­gătorilor a venit spre judecată în fața ocolului I Urban. Spărgătorii au fost apărați de d-nii Omer Popovici, C. Sion și Gărcineanu. Tribunalul a amânat pronunța­rea pe eri. Eri. Tribunalul s'a pronunțat în procesul bandei de spărgători care operau în localitate. Au fost condamnați Michel Cohn la 2 ani, Nathan Cohn un an, Haim I Pânzaru la un an, Meer Herșcovici la 6 luni. Cei­lalți au fost achitați. După pronunțarea sentinței pe când condamnații erau scoși afară spre a fi duși la Gagaia, unul din ei, Michel Cohn, a rupt-o la fugă, căutând să eva­deze. Santinela și o parte din pub­lic s’a luat după fugar și a re­ușit să-l prindă tocmai când în­cerca să se urce într’un vagon și tramvai. Publicul a vroit să-l linșeze dar intervenind jandarmul care l-a pus cătușe, spărgătorul a scăpat cu viață. In urmă, încadrat împreună cu ceilalți tovarăși, bntre o patrnia de jandarmi, a fost duși la Pen­­tenciar spre a-și face osânda. SFLYON —ooxxoo— Nota dermanfei in­ legătură cu ridica­rea controlului militar Buc. 3. Răspunsul german la nota de la Chequers a produs în genere o impresie favorabilă la Londra. Guvernul german și a expri­mat nădejdea că Aliații nu vor întârzia să proceadă la ridica­rea controlului militar. întrunirea prefecților din­ Basarabia la Chișinău Buc. 3. Toți prefecții din Ba­sarabia, au fost convocați la o mare întrunire la Chișinău unde d. Tătărescu, subsecretar de stat, se va explica principiile unei re­forme editive și necesitatea de a se aplica uniform toate preve­derile le­gale în ceia ce privește administrația și gospodăria jude­­țiană. Dispariția fără urmă a trei miniștri Buc. 3.—Din Atena se anunță că cu prilejul răscoalelor, care au avut loc în ultimul timp, au dispărut fără urmă 3 miniștri. Poliția și siguranța au deschis ancheta de rigoare. întrunirea consiliului economic Buc. 3. — Consiliul economic va ține ședință azi la ora 9 ju­mătate. La această ședință se va pu­ne în discute exportul făinei, în legătură cu regimul viitor al pâinei. D­ease­menea se va proceda și la modificarea regimului de ex­port a puilor și alte chestiuni la ordinea zilei. Du Poincare In comisia afacerilor externe Paris 2. Fostul președinte de consiliu a intrat în Senat, în co­­m­isiunea afacerilor externe. lipii în­ ti|­lipul pi |piș|p|| la nota ambasadorilor și la scrisoarea lui Harriet Berlin 2.—Nota germana de răspuns la note Conferinței Am­basadorilor privitore la conicu­lui interaliat și la scrisoarea­­ de la Chequers, declară că guv­e­­nul Reichului înțelege foarte b­­e dorința de a nu agrava rituala internațională în momentul în care perspectiva executării ur­gente a raportului Dawes, na­ 3e speranța în o tranșare definitivă a chestiunei reparațiilor și a res­­tabilirei adevărate a păcei ge­nerale. Guvernul Reichului adaugă că atitudinea sa va fi totdeauna tot așa de loială ca și scrisoarea lui Herriot către Cancelarul ge­­­­men. După o expunere amănunțită, guvernul Reichului respinge deja că starea lucrurilor in Ger­­­­mania e susceptibilă de a pro­voca un conflict în Europa. Răspunsul constată apoi că guvernul german menține para­­tele sale de vedere dezvoltate în notele anterioare. Declară ca admite inspecțiunea generală,își crede că se va putea stabili un acord asupra modalitate­ în c ce se vor executa inspecțiunile. In ceia ce concerne sfârșitl controlului militar, guvernul ger­man își exprimă convingerea acest control va fi Jn­ qf'­­ ! l­­a spiritul necesar ameliorării re­lațiilor dintre ambele state. Nota respinge orice idee a unui război viitor. Toate fracțiunile politice uer­mane sunt de acord ca întrivi­rile secrete sunt imposibile, Germania nu poate provoca r­­e­fflict armat. Mijloacele teh­nice și mater aie ale Statului german sunt «­ mult mai inferioare cantitativ și calitativ—celor ale statelor chiar mai mici. Germanii nu și-a mai construit nici un tun și nu posedă nici măcar cantitatea de marațiuni pe care i o ÎRcuviințează tratatul de la Verssallies. Un act de rebeliune la Popricani SIfenii intră în imașul Sf­ iei Mitropolii și co­sesc samavolnic fânul. Decizia parchetului de Iași. Am anunțat încă de astă pri­măvară că un conflict s’a ivit între Mitropolia de Iași și o parte din locuitorii satului Popricani- Rediu-Mitropoliei. Cauza conflictului ar fi urmă­toarea : Prin expropiere, Catedralei Mitropolitane i s’a dat spre so­­lo>3intă un teren ca de 100 ha, aparținând de Popricani pus la dispoziție de Ministerul de Do­menii. Sătenii din Popricani, neavând imaș, au căutat încă asta primă­vară să-și apropie acest pământ pentru ca vitele lor să aibă unde pășuna. Făcându-se o reclamație, sec­ția de jandarmi a fost însărcina­tă să ancheteze și s’a stabilit drepturile catedralei. Sătenii enervați de seceta ce domnește acum din care cauză vitele lor n’au unde pășuna, căl­cau mereu hotărârea jandarmi­lor, pătrunzând cu vitele în pă­mântul Catedralei, care a fost lăsat pentru fânaț. Acum câteva zile, părintele Ar­­chimandrit Trifan Sturdza, dele­gat de Mitropolie cu adminis­trarea celor 100 ha. pământ, fă­­cându-și privighierea obișnuită a observat că un mare număr de locuitori au pătruns în Sf. Mitropolii, cu coasele, fânațul co­sind fânul, pe care vroiau să-l ducă acasă. Prevenind locuitorii să pără­sească locul Catedralei, sătenii au început să-l apostrofeze. Față de aceasta și pentru că a avut și un conflict cu alți să­teni din sat, care nu­-i lasau să ridice o casă pe câmp, Sfinția Sa, a trimis o telegramă Sf. Mi­tropolit cerând să se intervină la autorități să se ia măsuri con­tra locuitorilor care caută să îm­piedice exercitarea drepturilor asupra celor 100 ha. pământ. Directorul Mitropoliei a făcut reclamație la Parchet, adăugând și telegrama arh­imandritului Tri­fan Striza. Jandarmii au fost din nou de­legați a face cercetări, întrucât se crede că locuitor­i sunt insti­gați de niște săteni în conflict cu părintele administrator. Im L * —OOXXOO—­înmormântarea tnfractorului f«tibri £&i Ioc Piatra Neamțz 3. — Eli a avut înmormântarea directorului Bergher. Coșciugul a fost însoț­t de o foarte multă lume de toate con­dițiile sociale. Au relevat munca și meritele decedatului: deputatul Cristea și Directorul fabricei Goetz, Lu­­binski. Sirenele fabricilor au flueral continu și munca s-a întreruit complect. în Berghef lasă unanime regrete cercurile care-l cunoșteau și-n cele care auzise de bunăta­tea și destoinicia sa. Ce­ E cu fynetul pe sus­ ca»alul Sctarie­tei 1 Londra 2.— Eri s’a întrunit d. Mac­Donald cu cei 4 foști primi miniștri : Balfour, Asquith, Lloyd George și Baldwin, spre a exa­mina propunerea construirei u­­nui tunel pe sub canalul Monî­­cei. Până la ora când telegra­fiez, nu s’a primit încă rezulta­­tul dezbaterilor. Demisi­a guvermj-ul Chinei Paris 2.— Din Peking sa a­ nunță că guvernul chinez șî-a inaintat demisia. • ^rnmsf Flota aliată se exercitează In menevre Lauer­a 2. Flotă aliata se află în Komentul când telegrafiez la Portemull., unde au loc manevre importante. Aceste manevre vor dura 11 zile. Se vor da lupte însemnate, fă­­cându-se exerciții cu vase de război „Agamemnon“, un tip nou de conab­arație. Ce state și-eu trimis adeziunea La conferința interaliată din Imn« Lafayette 3.—In afară de Ha­ga și Biigia a trimis adeziunea la conferințe de la Londra și Sta­­tele­ Unite. Se prevede că delegatul lor va ma prifa ca tilu­ de observa­tor. Polonia și Ceho-Slovacia nu’s deiSrâte încă să participe. De asemenea nici dominourile bri­tanice. î srsal dssv??sî ©? d. Incul«} .­hlijnSu 3.— In cereștii!« po- L :e­d­u­s­icalitate se confează o apropri­ta demisie a ut-lus­culeț dl­: guvern. Aceasta în legătură cu le»«i­­diea dintre d-sa și d-l msnstru Iâizescu. DL Inculeț socotește că rai­­u­rile d-lui Mârzecei» e@nU­ a gla­­­is­raților din Basarabia ar con*­ibid o scădere a autoritaței sa­le politice din Basarabia. Se susține chiar de utii că ministrul Basarabiei ar­ fi cerut reabilitarea magistraților iovig, amenințând în cazul unuii refuz, cu demisie­ din guvern. Se afirmă că guvernul, în ce­le din urmă, se va vedea silit sa accept« acessta demisie. De pe ecuri s’tu ivit dații pentru prexumsivul scaun ministerial. Unele cercări nuanță «aurii de­­turile d-kH1 Bârcă și Pâclea. Acesta din urmă, cică tur M hotărât sa pă răs«Eu«ii paradai în fața eventualului refuz. înregistrăm toate aceste «ve­­nuri deși nu credem în temeini­cia lor. Le relatăm numai sub titlu­ informativ. Răpitori d­e fete și femei Prinderea bandei care a­veu ral­tificații in toata Europa Odessa 2. S’a descoperit zi­lele acestea o bandă de chinezi care obișnuia s ă răpească fete și femei europene, expediindu de apoi la țara lor. Banda este compusă din 809 de membri—­impreșliați în toate țările europene. La Odessa s fost prins șeful bandei și 26 din percenii răi. Cum crede guvernul american că Rusia Sovietică ar pu­tea intra în relații cor­diale cu celelalte state. Para 2.—Din Wasington vine știrea că guvernul em­erican a declarat că nu și-a schimbat puncul de vedere privitor la Ru­sia Sovietică. Guvernul American cere Ru­siei Sovietice să renunțe de a mai ridica chestiunile definitiv tranșate în tratatele de după război. Numai în aceste ța­te Rusia Sovietică putea intra imediat în relațiuni cordiale cu toate slutele participante la marele război…. O tânără se spânzură Amn­ist €»spusă intr-un furt Peatra eamtz 3. Eri, la orele 4 p. m., tânăra Harfa Cojocari«, în vrâstă de 1S ani, din satul Negrești, a fost găsită spânz ura­­tă in bufetul din grădina de peste vale din localitate. Cauza acestui act disperat­e că sinucigașa era inculpată în­­tr-un furt. Un nou Inci­dent la Pr © sitl e sra­fitolo-Ju­goslava B­elgrad 2.—Se semnalează un nou incident la frontiera Ralo-Jugoslava. Un grup de fasciști înarmați au înăvalit în stația da cale fe­rată Poslavia și s’a în­cSîerat cu funer o*srii și domini de ser­viciu. Lupta a fost sân^feroasă și au fost răniți mulți din funționarii de serviciu. Vameșul a căpătat de ase­menea o gravi leziune. Misiunea diplomatică rusă făgemută din gara, bândită că propagi bolșevișu­lui Buc. 3.— Guvernul Otoman a izgonit misiunea diplomatică ru­să din Angora. Această măsură a fost socotită ca singura capa­bilă de a stârpi propaganda bol­șevică pe care această misiune nu renunță să o alimenteze de atâta vreme. Bursa București Buc. 3.­— in Capitala francul francez 13, Lira sterlină 1165, Dolarul 248, Elveția 44, Italia 10.60, Ceho­slovace 7.25, Aus­triece 0.35 juni. Devizele au fost mai slabe ca ele, totuși alarmarea continuă. Scăderea simțitoare a leului este cu totul neexplicabilă. Tendința slabă a devizelor a neliniștit piața. Informații — Membrii organiza­ției Partidului țărănesc din orașul și județul Iași Se întrunesc azi 3 Iulie ora L, la Casa de stat Sf­ Andrei, spre a se consfîiSui asupra chest­i­unelor însemnate la or­dinea zilei. —Londra 2. Guvernul a publicat o „Carte Albastră“ în legătură cu pactul care s’a încheiat, în ultimul timp, între Anglia și Franța. *"—0054X00­4 Repunerea în activitate a generalului Saraill Bue. 3.—O telegramă sosită din Paris arată că Consiliul de Minștr­i francez, examinând me­­ritele militare ale generalului Sa­nt­a del Sfâ' să-l repun în «<— evi­ta­re. Ia locul generalului Noile , a fost numit președinte al Comisi­­unei a­derafîate d­in Berlin, gene­­rul Vulch. Demisia cabinetului Pasici Buc. 3. — O telegramă sosită din Belgrad, anunță că Pasici a înaintat regelui demisia cabinetu­lui. Cu această ocazie, premie­rul sârb a făcut regelui un ex­pozeu asupra cauzelor care au determinat și mențin criza poli­tică care durează de multă vreme.

Next