Lumea, octombrie-decembrie 1924 (Anul 7, nr. 1818-1895)

1924-10-01 / nr. 1818

— tar^J u 193 «till PM3MÍ Hilt ——: In Balcani Internaționala 111 amenință pacea sumei Geneva 30. Biroul permanent al Antantei Internaționale, comu­nică rezultatele anchetei pe care a deschis-o spre a preciza în mod obiectiv pericolul ce ame­nință acțiunea Internaționalei III în statele balcanice. In acest ra­port se spune : Internaționala In­ a ajuns la concluzia că țările balcanice au fost punctul cel mai bun pentru o revoluție bolșevică în Europa centrală. De aceea ea se serveș­te în fiecare stat balcanic de e­­lemente­­ revoluționare,­pentru a ridica un stat contra celuilalt spre a profita astfel de conflict sui­produs. Abuzând de ospitali­tatea guvernului austriac Interna­ționala III a organizat la Viena un centru extrem de important La Viena funcționează : 1) Comitetul balcanic, 2) co­mitetele centrale ale partidelor comuniste iugoslave, bulgare, un­gare și române, 3) anumite ra­muri ale secretariatului de pro­pagandă pentru Europa occiden­tală, 4) anumite trupe revoluțio­nare macedonene. La Viena apare oficiosul In­ternaționalei 111, corespondențe de presă internaționale precum și o bogată literatură de propa­gandă, destinate pentru Ungaria, Germania și Anglia. La Viena a avut loc în cursul ultimelor luni conferințe speciale a partidelor comuniste și agrare din țările balcanice, conferințele agenților militari bolșevici pentru Europa centrală și vestică. Internaționala III reprezintă cea mai periculoasă amenințare a primi lume­. Din Balcani a pornit războiul mondial. Interna­ționala III încearcă să exercite ura și cearta pentru a pune din nou foc Europei. Raportul conchide ca trebue să se ia urgente măsuri pentru a se evita războaele care se pregătesc de internaționala III. In acest scop trebue suprimată activitatea periculoasă a comite­tului bolșevic din Viena. Conflictul cu America pe deantregul confirmat Buc. 30. „Gorriere de la Serra” publică următoarea informare din Viena : Statele­ Unite pun în aplicare amenințarea adresată a­­cum două luni guvernului din București. Călătoria la Washing­ton a mini­strului Statelor­ Unite la Bucureștii a adus decizia din partea Casei Albe că diplo­matul în chestiune să nu se mai întoarcă la postul său decă gu­vernul român nu se va gândi se­rios să plătească datoria de răz­boia pe care o are față de Sta­­tele­ Unite și să renunțe la poli­tica xenofobă în chestia minelor și a petrolului. Se retras liberalii 1 Buc. 30. In cercurile bune în­ Sarmale se asigură că imediat după votarea bugetului și a re­formei electorale, guvernul se va retrage și se va constitui un minister compus din personali­tăți de sumă, cu d. Titulescu la externe și Oromolu la finanțe, cu misiunea de a soluționa criza financiară prin realizarea împru­mutului în străinătate și de a fa­ce alegeri libere, care să dea putința formării unui guvern par­ împrumut cu orice preț Galați 30. Eri a avut loc o mare întrunire a Camerei de co­merț din Galați. S’a votat o mo­țiune prin care se cere necesi­­tatea absolută a contractării u­­nui împrumut extern, cu orice sacrificii. Suma obținută ar ur­ma să fie pusă la dispoziția Băn­­cii Naționale pentru a acoperi garantarea unei noui emisiuni. gBggaw?iP,',,[y rojvrgwsswssHCTaw Se știa că atacurile bolșevice erau de mult pregătite Buc» 30.—­Dintr’o­ relație ofici­ală sosită era autorităților supe­rioare militare, cu privire la cele petrecute la Tatar Bunar reese că unii pescari din Vâlcov a­­veau cunoștință de mai mult timp de atacurile proectate de bolșe­vici în sudul Basarabiei. Un număr din acești pescari erau de mult suspectați de au­torități. Toți acei cari vor fi do­vediți că au avut relațiuni cu bandele bolșevice, vor fi arestați și expulzați. O nouă îndrumare a politicei liberale ba­­sarabene Tighina 29­—Eri a avut loc în localitate, congresul județean al organizației liberale din Tighina. Congresul se deschide sub președinția d-lui Gh. Pântea, vice­președinte al camerei. Dl. Pântea dă în primul loc citire telegramelor primita de la d. ministru G. Mârzescu, Inculeț, care fuseseră invitați, dar care n’au putut lua parte, în urmă, d-sa propue alegerea ca[președinte­ de onoare al or­ganizației pe d. G. G. Mârzescu și Ion Inculeț, ceea ce se ad­mite cu vii urale. Iau apoi cuvântul d-nii P. Er­­han, deputat, Beamovici, Vălea­­nu, Vidrașcu, Untu, Draganu, Bragalin și senator Sucitu. Se alege comitetul județean și în urmă, delegația permanentă. A urmat apoi un banchet. O impresie deosebită au făcut asupra congresiștilor anumite pasagii din telegrama d-lui Mi­nistru Mârzescu, a cărui alegere ținând in seamă unele situațiuni, și deciziunile Ministrului de jus­tiție însemnează primul pas pen­tru înlăturarea d-lui Inculeț din fruntea organizației liberale ba­­sarabene. De altfel, telegrama d-lui Mâr­zescu, dovedește cu prisosință întensiunile d-lui ministru al jus­tiției, care e ferm decis să pre­ceadă cu toată energia la reor­ganizarea sau mai bine zis or­ganizarea partidului liberal din provincia de dincolo de Prut» —ooxxoo— Col. Bursa București Buc. 30, Francul francez 10.355 Lira sterlings 872, Dolarul 194.50 Francul elvețian 37.25, Urs îng­­liană 82>§, Coroana ««hi ».87 • ■ Coroana ® astriaei 0.2 S, LTIMA ORA Expunerea d-lui­­ L Mârzescu la adunarea generală a organizației oriși­­nești a partidului liberal din localitate La ora 4 a avut loc adunarea generală a organizației orășe­nești a partidului liberal din lo­calitate. D. G. G. Mârzescu, primit cu aplauze, deschide ședința zicând: Scopul adunare! »— V’am convocat în adunare generală orășenească, în confor­mitate cu cerințele statutelor. Au expirat mandatele comite­tului comunal și urmează a se face alegerea unui comitet pe 4 ani de zile. In al doilea rând urmează a se complecta locurile de con­ducători de sectoare precum și comitetele pentru redactarea zia­rului nostru și de adiție a clubului. Apreciind activitatea fiecăruia dintre membrii diferitelor dele­gații, veți chibzui, pe care îi rea­­legeți și cărora le veți retrage eventual mandatul Eu nu am decât o singuă re­comandare : să dați comitetului putința de a asigura echilibrul forțelor, fără de care nu se poate menține unitatea partidului. A­­ceastă unitate face puterea par­tidului național liberal, care lip­sește celorlalte partide. Am de adăugat un deziderat. Voesc ca organizația noastră din Iași, să fie puternică prin cordi­alitate și bunele raporturi perso­nale. Fără această calitate nu putem îndeplini obligațiunile noa­stre față de interesele generale ale țărei,—această unire și cor­dialitate trebue să fie o stâncă de granit în interesul neamului nostru. Astfel organizația noas­tră, va fi nu numai în fruntea organizațiilor altor partide, dar chiar în i­­­intea organizațiilor noastre. Administrația și ort­­ lași Continuând d. Mârzescu spu­ne : „—Nu vomu face o expunere a politicei generale, rezerv acea­sta pentru congresul nostru dela 5 Octombrie. Or fiindcă ne găsim într’o adu­nare locală, nu pot lăsa prilejul fără a exprima mulțumirile melo d-lor Prefect de județ, Prefectu­­lui de poliție, administrației co­munale și epitropiei Sf. Spiri­don, pentru modul cum își înde­plinește îndatoririle exclusiv în­chinată interesului obștesc. D. Mârzescu găsește elogii pentru activitatea prefectului de județ, a celui de poliție, a Co­­misiunei Interimare și a Epitro­­pilor de la Sf. Spiridon. La această operă am contri­buit și eu cu un mic ajutor: ter­minarea palatului administrativ, și fac toate sforțările, pentru ca inaugurarea să aibă loc la înce­putul anului 1925. Proectele ministrului fi justiție întreaga muncă ce o depun la sânul guvernului — continuă d. Mârzescu — sunt fericit a o pu­tea reîncepe pentru unificarea sanitară, pentru legea unificărei judecătorești și legea pentru do­bândirea­­ și pierderea naționali­­tatei române. M Acum în apropiata seziune, vom­ prezenta legea pentru unifi­carea codului penal și proceda­ră ei, legea de organizare jude­cătorească, legea presei, și în fine legea atât de umană a im­­pre­viziune!. Fiind la Galați, mi s’a atribuit o declarație, după care eu a-și fi spus, că activitatea partidului liberal abia începe. II Partidul liberal consideră ac­tivitatea sa de pană acuma, și are a se îngriji de acum ine spte tot pentru binele și viitorul țărei. aŭ est ^punct de­ vedere, ac­ti­vitatea noastră abia începe. Lift gate șî voi, ca și mas­­sete populare, cred ca și noi, ca opera ce avem de complec­tat abia începe. Guvernul liberal și străină­­tate.­ ’ S’a insinuat într’un ziar—con­tinuă d. Mârzescu — de un de­mers al unor instituțiuni finan­ciare, prin care s’ar cere înlătu­rarea guvernului liberal, care a perdut încrederea țărei. Nu vrea să arăt falsitatea a­­cestei insinuări, prin a acoperi guvernul, cu frumoasa primire tăcută Suveranilor în călătoria lor prin țările străine. Și nu vreau să pun în legătu­­­­r această încredere cu vizita de azi a Patriarhului din Ierusalim, care a venit să ceară ocrotirea Coroanei române, pentru lumea ortodoxă de pretutindeni. Dar re­­ferindu-mă la acțiunea politică a partidului nostru, nu vreau să re­lev decât un singur succes, acel al îndoitei alegeri a bunului meu amic Duca, In Liga Națiunilor și Liga pentru dezarmare. Și la alegerea aceasta, au luat parte toate Statele, cu care doc­torul Lupu spunea, că nu suntem in bune legături. U­n singur stat a lipsit despre c­are doctorul Lupu spunea că recuoașterea Basarabiei depinde de pl­oarea noastră de la gu­vern. După Tatar-Bunar, nimenea nu mei poate spune așa ceva și în jurul Basarabiei, de dorit este ca toate partidele să fie unite. Capitalul strein Venind la călătoria d-lui Vin­tilă Brătianu în străinătate. d‘ Mârzescu spune: Ministerul de finanțe nu s’a dus in străinătate, să solicite un împrumut. In mod statornic, ministrul de finanțe a spus, că nu se duce să solicite un împrumut, care nu se poate obține în bune con­­dițiuni. S’a dovedit că nu este nici un stat, care să poată să-l acorde. Nici Belgia n’a făcut un împrumut în Statele Unite ci și-a consolidat numai datoriile, în condițiuni »oale mai grele ca noi.Pretutindeni, ministrul nostru de finanțe a fost întâmpinat cu cea mai mare încredere. Azi încă nu avem nici o cheșie de aranjat cu străinătatea. După o atare operă, nu se poate spune că guvernul liberal este discreditat în străinătate, căci a făcut opera sănătoasă, și nu de discuțiuni prin cafenele cu alte partide. Pretutindeni, dt. Vintilă Bră­tianu a expus cadrul nouei le­giferări de comercializare. Față de legile noastre, străină­tatea nu poate cere de­cât res­pectarea drepturilor câștigate și nimeni nu poate ridica un pro­test în potriva felului nostru de a legifera. Capitalul strein putea fi în colaborare, ori cu o condiție, că ceia ce extrage din sub-solul țerei, să nu­­ fie îndreptat în po­triva intereselor statului.­­Aceasta suveranitate predomină pentru stat. Continuand, d. Mârzescu spu­ne că In protestul Băncilor, de care se înfinuiaza, nu poate fi nimic serios. Se însinuiază chiar că ar fi semnat de Bănci, des­pre care se tot spune, că ar fi anexe politice liberale. Ori a­­tunci dacă este adevărat că sunt anexe ori nu, în tot căzui se dovedește lipsa­ de realitate a­ acestui protest. De astfel, toate Băncile de stat, își exprimă deplină incre­­der« In poüü«« fu­macism­ a gu­­vernului, care este politică în interesul țărei.* _Dr. Mârzescu terminând zice, că de­sigur sunt greutăți. Ori în curând se vor vedea rezultatele bune ale acestei politici, și toată lumea se­­ va convinge pe de­plin de acțiunea rodnică a par­tidului liberal pentru țară și neam. (Vii și lungi aplauze). Se intră în ordinea zilei, ale­gerea noilor delegațiuni ale clu­bului orășenesc.­­ «• Se procedează la alegerea șe­filor de sectoare. ^ Sunt aleși d-nii Ch. Vasiliu- Voina, șeful sectorului I; Nicu Dobrovici, sect. 11; Ceaicovski, sect. iii; I. Popovici, sect. IV; Autonom Georgescu, sect. V. Se realege vechiul comitet de redacție al ziarului „Mișcarea“ compus din d-nii: Victor Iamandi, deputat; Valeriu Bulgaru, C. Săteanu. Se alege comitelui de adminis­trație al clubului, co­mpus din d-nii P. Fântânaru, D. Dimitriu, Osvald Racoviță. Comitelui comunal, compus din 35 membri, este astfel con­stituit : Gh. Mârzescu, C. Crupensky, P. Fântânaru, O. Tatian­, Chiți­­moglu,­­­d­. Liciu, Ath. Gheor­­ghiu, Th. Grigoriu, Iliescu, Dr. Lebell, C. B. Pennescu, Dr. N. Racoviță, M. Tormda, Căpățină, Pr. Gotcu, Eugen Herovanu, Dr. Pușcaru, prof. Minea, V. Apo­­leker, V. Frâliță, Gh. Scobar, V. Popea, T. Zaharia, I. Dafin, Grünspan, Șerban, Deleanu, I. Constantinescu, Em. Diacon­escu Th. Zippa, C. I. Petrescu, Fin­­keblein, I. Frühling, I. Ulchric, M. Popovici. Mărirea salariilor funcț. publici Buc. 30. Se afirmă că d. V. Brătianu, ar fi dispus ca pentru îmbunătățirea salariilor funcțio­narilor publici să se acorde toa­te economiile rezultate din su­primările de posturi, din locurile vacante neocupate precum și din excedentele din încasări a­­supra păților. Suma pănă la ca­re ar fi dispus d. V. Brătianu să acorde mărirea salariilor fun­cționarilor este un miliard lei. Achitarea datoriilor interne ale statului român­ ­­ Buc. 30.—Am anunțat că la ministerul de finanțe s’a numit o comisiune pentru regularea datoriilor flotante interne ale sta­tului Aflăm că acestea se urcă peste 3 milioane lei. Ministerul de finanțe fiind sesizat de un mare număr de industrii care su­feră din cauza neachitării fur­niturilor, a luat hotărârea de a achita parte din aceste datorii. D. Vintilă Brătianu a dat or­din să se deschidă un credit ex­traordinar de câteva sute de mi­lioane, din care să se facă a­­ceste plăți. Plățile se vor face prin jurnale ale Consiliului de miniștri. Se anunță că plata se va face în a doua jumătate a lunei Oc­tombrie, împrumut pentru căile ferate Buc. So,—­0 consfătuire a a­­vut loc dri dimineață la orele 4 jum. în cabinetul d-lui Văitoianu. La această consfătuire au asis­tat d-nii Vintilă Brătianu și Pre­torian. S’a discutat aranjarea cre­ditelor necesare persica să fle fem I și străinătate Decapitarea din Po­­eni în fața juraților Condamnarea crimina­lului Ședința de ori a Curței cu furi, a fost cea mai animată din actuala sesiune. S’au judecat 2 crime : Crima din Poeni și crim­a de la bariera Albineț. Cetitorii își mai amintesc de vâlva produsă și de crima din Poeni din primăvara aceasta, când un sătean Gh. Gavril, în urma unei certe cu un consătean, Gh. O­­prică, care i-a încălcat ogorul cu o brazdă și apoi i-a smuls și gardul ce disparte ambele o­­goare, i-a aplicat o lovitură cu o bardă ce o ținea în mână, lo­vitura bătu cu o așa putere în­cât i-a dispăru­t capul lui Oprică de trup Curtea a fost compusă din d-nii Râșcanu, președinte, Ger­­vescu și Scheletti. g Representant ai ministerului public d. procuror Panu, iar a­­părarea prin d. Petrea. Din ascultarea martorilor a reeșit că acuzatul a fost pro­vocat de victimă­­ și că i-a apli­cat­­"lovitura fără a fi vrut să-i provoace moartea. Apărarea a cerut circumstanțe atenuante, iar jurații prin răs­punsurile date au schimbat re­chizitoriul Parchetului General din crimă cu voință în omor fără premeditare, pentru care a fost condamnat la 7 ani muncă silnică și 15.000 lei despăgubiri civile. Al doilea proces,—tâlhăria de pe Șoseaua Tg.­Frumos-Cotnari, în care era învinuiți jlătenii Gr. Moraru și Gh. Matei zis Ciuntu, din lipsa martorilor principali, a fost amânat. Al treilea proces, e crima din toamna trecută, de pe Șoseaua Allineț. C. Ceasnog, funcționar și pro­prietar al unei bucăți de pământ pe moșia Aron Vodă, pe când culegea anul trecut. împreună cu mama și sora sa popușoiul de pe câmp, s’a iscat între el și un vecin de pe moșia aceasta, în urma căreia, Ceasnog, cu o pușcă în mănă fugărește pe ve­cinul său și-l împușcă cu două gloanțe în picior. Curtea, după rechizitoriul d-lui procuror Panu, al pledoariei păr­­ței civile, d. Bărgăoanu, și a a­­părărei, d. N. Petrea, în urma verdictului negativ al juraților, Ta achitat. tncăerări sângeroase în Germania Berlin 29. In cursul adunarea populiștilor germani din Weiden­­wec­e, s’a produs o încăerare sângeroasă, în cursul căreia s’a făcut uz de revolvere și granate de mână. La un moment dat, un comunist cerând cuvântul, s’a produs o mare tulburare care a degenerat­ în tumult general. Un deputat a primit un glonte în ab­domen. Fiind transportat la spi­­tal a încetat din viață. Multe alte persoane se află grav rănite. Al­ții eu fost arestați, s’a găsit asu­pra lor revolvere,­­ gripale de mână și au­« Explozibilit. &QXXQQ— Informații — Buc. 30.—La fabrica de zahăr Chitilă au fost descope­rite cadavrele lucrătorilor Al. Pin­­cu și D­ tru Muscalu din servi­ciul fabricei. Cadavrele au fost transportate la morgă. —Eri a fost oaspetele orașului nostru Sancitatea Sa Damianos Patriahul Erusalimului. Prea Fericitul Părinte a fost primit ca un adevărat Prinț al bisericei ortodoxe. După oficiarea unui Te-Dem­ la Mitropolie, Patriarhul a vizitat bisericile Trei-Erarhi,­­Sf. Necu­­lai, Bărboi, Sf. Spiridon, iar în urmă Seminarul Veniamin. La ora 12 jum. a avut loc de­junul la Palatul Mitropolitan, la, care au participat 35 persoane. Sanctitatea Sa a părăsit Iașul cu acceleratul de 1.40. £ —Boc 30. Direcția cailor fe­­rate a fost informată că 3 nopți da rândul gara Ghiuverlia, dintre Medgidia și Bazargic a fost a­­tacată cu­ granate de bandiți Cefe­riștii au răspuns cu focuri de re­volver la atacurile lor. Fiind în­­științați jandarmii, bandiții au fost siliți să se retragă.­­ Leul la Paris 1 Paris 29.—Leul a cotat la Pa­ris 9.80c __

Next