Lumea, ianuarie-martie 1925 (Anul 8, nr. 1896-1970)

1925-01-01 / nr. 1896

iiiiii Ilit Ü5UMÜ!­M ULTIMA ORA /si străinătate CONSILIUL DE MINIȘTRI din­anium cu Fixarea de prețuri maximale la f­rou București 31.—Ori după amia­ză la orele 4, membrii guvernului s’au întrunit în consiliu, acasă la d. Al. Constantinescu. S’a luat în discuție chestiunea grâului. După lungi discuțiuni, consiliul a hotărât prohibirea ex­portului grâului și­ derivatele sale precum și maximalizarea vânzării la 95.000 lei vagonul. In cazul când în unele orașe, autoritățile nu­­ vor putea obține prin bună în­voială grâu cu 95.000 lei vago­nul, se autoriză rechiziția cu 90.000 lei loco producător. Au­torizația de rechiziție se dă o­­dată pentru totdeauna de minis­terele de interne și războiu. Cu începere din data aplică­­rei noului regim, morarii vor fi obligați să macine făina integra­lă, din care urmează sa se fab­rice pâinea integrală cu prețul de 10.50 lei kgr. Organele de control ale mini­­sterelor de industrie și interne vor veghia ca dispozițiunile lua­te să fie respactete. Se vor re­pune în vigoare dispozițiile legei Sassu pentru înfrânarea speculai ilicite, lege care prevede sancți­­uni severe pentru morari. Noul regim al fainei va fi unitar pentru toată și pane i­­ara și va intra în vigoare probabil pe ziua de 2 Ianuarie, data până la care se va întocmi jurnalul con­siliului de miniștrii. Consiliul a luat apoi în discu­ție chestiunea plecărei la Paris a d-lui Vintilă Brătianu. S-a ho­tărât ca ministrul de finanțe să plece în ziua de 2 Ianuarie, în cazul când punctul de vedere al României va fi primit de aliați, adică România să fie admisă la di­mutarea tuturor chestiunilor, atât cele care o privesc direct, cât și a celorlalte de ordin ge­neral. Consiliul a luat sfârșit la o­­rele 7 seara. Mari furtuni p­ a Marea Neagră Nauon 30. — Furtuni­­ violente au bântuit coastele Atlanticului, in Marea Mediterană și Marea Neagră, cauzând mari pagube materiale și pierderi de oameni. Pe Marea Neagră s’a scufundat un vas în care se aflau 20 per­soane, toate s’au înecat, in Transcaucazia baniite viscole și zăpezi mari. Traficul pe căile ferele între Tiflis și Bakum e în­trerupt. Lucrările pe terenurile petro­liere sunt deasemenea în­trerupt. Acord deplin, intre guvernele iugoslav $1 bulgar Viena 30,­„Neue Freie Presse“ publică o lungă telegramă a co­respondentului din Belgrad, în care arată că, cu toată atitu­dinea ostilă a opiniei publice din Iugoslavia față­­ de vizta d-lui Trancoff, este cert că între gu­vernele iugoslav și bulgar s’a ajuns la un acord deplin și că s’au încheiat tratate secrete în această privință. Toate dificultă­țile care se opuneau încheerei alianței anti-sovietice, au fost înlăturate. »Neue Freie Presse“ anunță că d. Tzancoff va încheia și la București, un tratat identic, astfel că blocul anti­bolșevic poate fi socotit ca fapt­ în­deplinit. Manifestații ostile făcute d«lui Tzankoff la Belgrad . Belgrad 30.—Ziarele iugoslave povestesc lucruri interesante cu privire la modul cum a fost pri­mit primul ministru bulgar Tzan­­koff, la Belgrad. In afară de faptul că i s'ai făcut manifes­tații ostile pe stradă, toate l­e­fele din Belgrad au decis să nu ia contact cu d. Tzancoff. Aflând despre aceasta secretarul par­ticular al primului -ministru, Ar­­tinoff, s’a dus la clubul ziariști­lor, încercând a convinge pe reprezentanții presei sa vină la legația bulgară, unde sunt aș­­teptați de d. Tzancoff. Ziariștii au refuzat însă, astfel că nici un ziarist iugoslav n’a luat contact cu primul ministrul bulgar. Nu­mai reprezentanții ziarelor străine la Belgrad au vizitat pe d. Tran­coff. Corespondențele apărute în ziarele străine, transmise și presei din București, n’au apărut în nici un ziar din Iugoslavia, ci au fost telegrafiate de corespon­­denții strane­ din Belgrad ai ziarelor ^ Leul la Paris Leul le Paris 9,55: Mit 1« Zurich Organizația bârlădeana a partidului nationalist al poporului cere, colabo­­rarea cu partidul na­ț­onal y‘ Organizațiile Partidului Națio­nalist al Poporului din Jud. Tu­­tova, întrunite azi 29 Decembrie 1924, examinând situația politica a țarei constată: 1) Că partidul liberal, din cau­za fărâmițărei opoziției în mai multe partide, a ajuns într’o stare de ai­­ puternicie, desființând­­e­­chilibrul normal dintre partide astfel că o opoziție reală nu e­­xistă. 2) Făcându-ne ecoul masselor și în­sușindu­-ne îndemnurile plinte de bun simț­eșite din suferințele ce le îndură zilnic aceste masse, îndemnuri care se repetă în fie­care împrejurare, rugăm și cerem conducătorilor noștri, fără a ne socoti că facem acte de indisci­plină, să acționeze și să realizeze unirea într’un mănunchi a celor trei forțe democratice : Partidul Naționalist al Poporului, Partidul Național român și a Partidului Țărănesc. 3) Organizațiile din provincie, în contact imediat cu massele cetățenești își dau mai bine sea­te d­­es abuzurile, samavolniciile, nevoile și suferințele ce îndură zilnic populația de la acest re­­gim și de aceia simte imboldul unirei într’un mănunchi a acestor forțe democratice, pentru a al­cătui un puternic organism de control și guvernământ, care să reziste tiraniei politice și econo­mice a partidului liberal. 4) De aceia, îndemnăm cu toaia căldura sufletească gene­rației actuală, care deși răzle­țită în trei partide, este însu­flețită de aceleași sentimente democratice, să înceapă o ac­țiune de la periferie f spre cen­tru, în scop de a grăbi înțelege­rea și unirea conducătorilor noș­tri, altfel fiind primejduită a-și vedea irosite și zădărnicite, as­pirațiile și puterea, iară nici un folos pentru țară. 5) Moldova de unde a pornit și a­stă dată ideia de unire amin­­t­ște tuturor că dacă, pentru unirea cea mare s'eu cerut jertfă a 800.000 de oameni, să facem cu toții jertfe pentru u­­nirea de azi, timpul o va face și fara voia noastră, iar a nu răspunde acestei chemări în îm­prejurările actuale, însemnează a nu ne iubi țara și neamul. Bursa București Paris 10.55; Londra 9.20; N. York 4.93 1­4 ; Praga 5.88 ; Bru­xelles 9.85; Zurich 37.85 ; Mila­no 8,28; Viena 0,27,40. D-l Vintilă Bratului pleacă la Paris J . Buc. 31.—Irvufriia un­ei^­cons­afäfuiri, care au avut loc mineeră, la care au luat­­ sprij d-nii Ionel Brătianu, Vintilă­ Scă ,• Jianu și Duca, s’a hotărât în mod­ definitiv ca ministrul de finanțe sa plece Joi l l s Paris spre a participa la Conferința repa­rațiilor. Se afirmă că această hotărâre a fost luată în urma unei co­municări favorabile, care ar fi sosit de la Paris. Ruperea relațiilor diplomatice între Rusia și Turcia Constantinopol. Se comunică din Angora, că reprezentantul diplomatic al Sovietelor, Suru­z, a părăsit Turcia în condițiuni ce echivalează cu ruperea relați­uni­­lor diplomatice dintre Turcia și Rusia. Inainte de a părăsi Angora, reprezentantul diplomatic al so­vietelor, a fost chemat de pri­mul ministru, Fethy Bey, care i-a comunicat că Turcia nu mai poate tolera amestecul soviete­lor în afacerile interne ale repu­­blicei otomane. In urma acestei întrevederi, Suru­z, fără a da vreun răspuns primului ministru turc, a părăsit Angora cu automobilul, plecând la Moscova, via Erzerumv Caucaz, balcanici­i Roma 30 »Tribuna­* nun.?* că d. Nincici ar fi tratat cu succes cu d-nii Venizelos și Politis asu­pra unei noui convenții între Iu­goslavia și Grecia. Romania este și ea dispusă să adere la acea­stă convenție, astfel că este îmi­­nentă constituirea unei triple a­­lianțe balcanice. La Belgrad se așteaptă o întâlnire între d-nii Pasici, Venizelos și Bratianu. Frontul balcanic impotiriva bolșevis­mului Pr­aga 30. „Boemia“ scrie că nu este exclus că, în cazul când tratativele actuale între Iugosla­via, România și Bulgaria asupra alcâtuirei unui front comun îm­potriva bolșevismului vor avea succes, ele vor duce la noi n­e­­gocieri, având de scop intrarea Bulgariei în Mica Antantă. Cehoslovacia nu este în nici o prvință direct interesată în ne­gocierile neîuate, dar ea le ur­mărește cu cea mai mare atenție. Convenție turco-iugoslavă Constantinopol 30.—D. Jifco­­vici reprezentantul diplomatic al Iugoslaviei în Turcia, va pleca săptămâna viitoare la Angora pen­tru a trata cu guvernul otoman, încheerea unei convensiuni refe­ritoare la protecția minorităților mahomedane în Serbia și a ace­lei iugosave în Turcia. Iar chestia pîniei Buc. 30.—Eri dimineață a avut loc acasă la primul ministru o conferință în chestia crizei de pîine. Au luat parte la această consfătuire d-nii Tancred Con­­stantinescu, Tatarăscu, Crăsnaru și Radu Portocală, primarul Bră­ilei, un bun cunoscător al pro­blemei grâului. D-l TATARASCU a arătat, că după rapoartele primite, în mai multe orașe ale țarei lipsește pânea. S’a studiat toate posibilitățile în vederea unei mai bune apri­vizionări a orașelor cu pîine. Deasemenea s’au studiat lucră­rile pregătitoare pentru rechizi­ționarea grâului. Declarațiile d-lui Tzancoff făcute ■?, reprezentanților presei la auc. 31.—Aseara la ofere o jj.m.­ d-l Tzancoff a primit la Atenee Palace pe reprezentanții presei. Primul ministru bulgar a declarat că este mulțumit de modul cum a fos primit da Rege și membrii guvernului. A arătat că scopul vizitei sale este strân­gerea relațiilor de prietenie între România și Bulgaria, care au interese comune, cum este de o pildă apărarea contra primejdiei bolșevice și alte chestiuni de ordin general. Guvernul bulgar este însuflețit de ideia de pa ce și dorește strângerea reporturilor cu toate statele înconjurătoare. Este inexact — a declarat­­ Trancoff — că s-ar fi încheiat un tratat formal între Bulgaria și Iugoslavia sau Bulgaria și Ro­­mânia, de­oarece primejdia bol­șevică nu e atât de mare, încât să fie nevoe de un tratat for­mal. Este nevoe numai de o în­țelegere mutuală, care să se pu­nă în practică la nevoe. In ce privește litigiile cu Ro­mânia, d. Trancoff a declarat că ele me­r spre soluționare. Pri­mul ministru bulgar a încheiat expunerea mulțumind din nou pentru frumoasa plamire făcută.­­..«.­uoxxxaf»­ Fabrică aruncată In fael Cospoli 31.­­ O rafinerie de petrol, situată lângă Smyrna, a fost aruncată în aer de o ex­plozie. 7 lucrători au fost o­­morâți, alți 15 răniți. Noi amănunte în legătură cu mișcarea din partidul național român din localitate Domnule Director. Față de mișcarea pornită în sânul partidului național­ român din Iași, în vederea organizării forțelor chemate șă răspundă împrejurărilor actuale, ziarele .„Mișcarea“ și „Opinia” se gă­sesc într’un acord deplin. Nu mă surprinde atitudinea ziarului „Mișcarea”. Ea este lo­gică și în conformitate cu vine* iresele subsidiare ale partidului liberal. Recunosc că nu facem parte nici eu și nici prietenii cari al­­cătuesc curentul nou din organi­zația clubului național, din nici una din instituțiile financiare li­berale. Deasemenea nu am pri­mit și nu primim misiuni pentru a facilita vinderi de case diferite­lor instituții publice și nici nu acceptăm funcții de la d. Mâr­­zescu sau alți fruntași liberali. De altfel, din această cauză, între altele, am prices la acțiu­nea, care indispune și cu drept cuvânt, oficiosul liberal din lo­calitate. Firește, noi nu am pu­tut îngădui prea mult ca organi­zația partidului național român să devină și să rămână o simplă filială a clubului liberal local. Cât privește ziarul „Opinia" trebue să recunosc că aproape zilnic citesc atacuri violente îm­potriva reprezentanților fruntași ai partidului liberal din Iași. Mă surprinde însă că în acelaș ziar, pe alta pagină, redacția se aso­ciaza la campania dusa de zia­rul „Mișcarea“ împotriva noastră. Dar și acest mister poate fi ușor lămurit. D. Bădărău are o firească afi­nitate cu anumite personagii cari nu mai figurează de mult în viața politică și se găsesc doar în re­gistrele vechi ale cluburilor. De aceia d-sa a primit cu mare bu­curie matricola foștilor săi par­tizani (matricola fără început și fără de sfârșit) care i-a fost în­credințată ad-hoc, spre a dovedi că „majoritatea* clubului națio­nal este tot cu cei din trecut. Astfel am putut cert că între membrii clubului se găsesc per­soane de mult plecate din loca­litate și că „împotriva* noastră se găsesc elemente care (ca d­­j avocat Coman, căpitan Ianclo­­vici) sunt și rămân alături de noi, hotărâți să lupte împotriva acelora care vor să-și justifice meritele, sprijiniți de arhive și părăsiți de partizani,­­ Dar pentru orice om de bun simț, lupta nu se duce între scripte, mumii, ci intre forțe vii. La întrunirea din 28 Decem­brie nu au asistat oamenii care călătoresc prin scripte și prin partide, ci 70 membrii statornici reali ai partidului. Dintre a­­ceștia, marea majoritate a acla­mat­ propunerea de a se con­­tui un nou comitet, acceptân­­d­u-se de îndată o comisie inte­rimară destinata să pregătească alegerea comitetului definitiv- Daci d-l Canină# crede că această propunere n’a fost acla­mată, de ce n’a pus la vot pro­punerea d-sa­le, care susținea păstrarea vechei formațiuni ? Or nici d-l Canăn nu nu și-a luat in serios p­opunerea ? Nu vrem să afirmăm că simțindu se prea slab a recurs la o abilitate, așteptând ca întrunirea odată terminată, să facă prin ziare a ceea ce nu a pu­tut face la club, transportând registrele la redacția ziarului „Opinia“, pentru a se transcrie un pomelnic, de care nu se poa­te folosi de­cât teoretic sau anonim. Luând hotărârea de a schimba menta­litatea unui comitet căzut în anchiloză, știam că vom avea de întâmpinat oarecari greutăți, determinate de ambiția­­ firească a unora, de a păstra situații, in­diferent de drepturile și puterile lor. Am purces totuși la acțiune fiindcă mai presus de orice am­­b­iie și vanitate, ne-a călăuzit dorința de a organiza forțele vii ale part­dului, și a se pregăti p­ntru menirea impusă nouă tu­nu­r­or, de împrejurările speciale prin care trece țara.­ Pătrunși de această convinge­re nu ne vom lăsa împiedicați de mici incidente și nici de pa­­rantezele lor între care socotim campania începută de oficioasele liber­­e. Primiți asigurarea stimei mele. MIHAI NEGRUZZI Președintele clubului naț­onal­ român «— "U&X WU"—■ Logodna princesei Ileana ? Buc. 31.—In cercurile diploma­tice se dă cu precisă știrea că Regele Boris al Bulgariei va vi­zita România în cursul lunei Fe­bruarie, când va mai vizita și ma­­­rile capitale din apus. Vizita d-lui Trancoff la Sinaia­­ și audiența la Suveran are de­­ scop solicitarea agrementului , Curții noastre pentru primirea Re­­­­gelui Boris ca oaspe al Suvera­­­­nilor. In aceleași cercuri se vorbește și de un proect matrimonial, a cărei realizare n’ar întârzia mult după proectata călătorie a Rege­lui Boris la București. *­­ — Viena 30. — „Neue Freie I Prasse“ anunță după informații din Belgrad că vizita d-lui Tran­coff la București ar avea de scop cererea mânei prințesei Ileana pentru Regele Boris. Anarhiștii bulgari urmăreau asasinarea mi­nistrului de interne Sofia 50.—Zilele trecute a fos rănit grav de trupe, aproape de orașul Burgas, anarhistul Aței Mavroff. Transportat la spital și interogat, Mavroff a declarat, că împreună cu anarhistul Krimeioff —omorât și el de trupe la Fili­­popol— hotărâse să asasineze pe generalul Ruseff, ministrul de in­terne al Bulgariei. Ceremonia instalăre­­a lui Dia­­mandy la legația ro­­­mână la Paris Paris 30. — Dl. Doumergue, președintele republicei franceze, a primit eri, in mod oficial pe d. Diamandy, ministrul României la Paris, care i-a remis scrisorile de acreditare. DOUMERGUE Șeful protocolului, d. Fou­­guière l-a condus pe d. Dia­mandy la Blysée în trăsura pre­ședinției republicei, escortat de regimentul 12 cuiraseri. O com­panie din­ garda republic­­ă a dat onorurile.­­ După terminarea audienței la președintele republicei, d. Dia­mandy a fost condus cu acela­ș ceremonial, la legația română. La recepția de la Elyse, d. Dia­mandy a ținut un discurs, în care a expus politica României și mai ales dragostea pe care o păstrează România față de Fran­ța. A răspuns d. Doumergue. D-sa a mulțumit [pentru frumoa­sele sentimente pe care le are pentru ]republica franceză și a subliniat modul cum d. Diamandy a știut să se achite de nume­roasele misiuni pe care l-a avut din partea guvernului român în cursul lungei sale cariere di­plomatice. Partidul lui Rădici n’a fost încă dizolvat Belgrad 30.­El­ a avut loc o mare conferință politică la care au luat parte, toți șefii partidelor de opoziție. S’a decis care va fi pe viitor atitudinea partidelor po­litice față de măsurile luate de guvern contra partidului țărănist­­croat de sub conducerea lui Ră­dici-Guvernul n’a pus în prezent în aplicare planul cu privire la măsurile contra partidelor turbu­rătoare a ordinei. In cercurile po­­litce se afirmă că această întâr­ziere se datorește­ că intervenției unei puteri străine. O gravă ciocnire­­­ 5 răniți — Buc. 31.—Eri pe­ când o loco­­motivă condusă de mecanicul Diaconu manevra în stația Cra­iova, venea pe aceiași linie cu viteză trenul de marfă No. 1301. Cum nu mai era timp de frânat, s'a produs o ciocnire destul de gravă. Ambele locomotive au fost avariate, 6 vagoane au fost sfă­râmate, iar alte 6 au suferit stri­căciuni mai mici. Au fost răniți mecanicul, fo­­chistul, șeful trenului, un frânar și un manevrant din stație. Expulzarea patriarh­ului din Con­­stantinopol Cospoli 30.—Guvernul turc a hotărât expulzarea noului Pa­triarh­­ ecumenic, a Mitropolitului din insulele Prinkipo, precum și a altor doi membri de seamă ai efort’5,1­­^­ortodox din» Cas­sia­m

Next