Lumea, iulie-septembrie 1925 (Anul 8, nr. 2050-2125)
1925-07-03 / nr. 2050
din tară i$V> MA om De eri până azi București 1 (Telefonate) fi o soluție pentru Iași D. Dr. Slătineanu, unul din președinții organizației ieșene a partidului national, și-a înaintat demisia din aceasta demnitate. Astfel organizația din Iași va fi condusă da un singur președinte, d. Cananău, un vicepreședinte, d. Ifrim și dintr’un comitet care se compune din dnii P. Dragomirescu, părintele Țincoca, Mihai Negruzzi, H. Suțu și P. Bogdan. Ruptura de la Galați Dacă această formulă soluționeaza fericit chestiunea fuziunei din localitate, la Galați pare imposibil a se ajunge la o conciliere. Intre d-nii Caramfil și Toni s’a deschis o prăpastie. Lupta s’a încins pe viață și pe moarte între acești doi pretendenți la conducerea partidului fuzionat. D. Țoni a pus d-lui Iorga chestiunea de încredere. Acelaș lucru l’a făcut și d. Caramfil. D. Maniu a fost azizat. Discuțiile în această chestiune au continuat ori la comitetul executiv. D. Iorga a anunțat ca de obicei că, dacă nu se ia decizia pe care o preconizează d-sa, „își ia pălăria și pleacă“. D. Maniu a încunoștiințat că dacă d. Caramfil va rămâne nesatisfăcut pe această chestiune, d-sa va face din acest refuz chestiune personală. Amănuntele acestea sunt riguros autentice. Pe cât de exacte pe atât sunt de caracteristici, din păcate. Chestiunea dentiștilor Există o chestiune a dentiștilor. Diplomele acordate acestora cu atâta generozitate a dat foc (se putea altfel ?) și la un șantaj. Un fabricant de diplome a fost amenințat cu o campanie, de către cineva, care nu e în presă. Fabricantul care are rude la Ierusalim nu s’a lăsat intimidat. A chemat poliția și acel ce a vroit să cijmuiască pe acel care a furat, a fost prins. Morala se cunoaște. Achitarea d-lui Livescu Afacerea de la Teatrul Național din București, ce a produs un scandal și o sinucidere, s’a terminat. După ce toți eroii au fost arestați, tribunalul s-a achitat. Ce s’a întâmplat ? Dl. Valjean, care din nu știm ce motive a deschis acțiunea și a provocat arestarea,—din nu știm ce alte motive, a revenit și a provocat achitarea. Misterele culiselor sunt mari. Au fost achitați și d. Pădure și toi ceilalți implicați. Păcat că nu mai poate fi înviat bietul croitor, care s’a sicis cu această ocazie. El era desigur cinstit. S’a condamnat, sărmanul, singur și fără drept de apel. Declarațiile de la Brăila Dr. I. I. Brătianu a spus: «Desigur că iala guvernelor e ca și a oamenilor. Nimeni nu poate spune: „am să trăesc 3, 10 ani, 6 luni sau două săptămâni". Aceasta spun numai oamenii cari nu știu ce e vința ca și oamenii de stat ce nu știu ce e politica“. O altă declarație : gr . „Mi s’a pus o întrebare de câtre d. Leonte Moldovanu. La aceasta nu voi răspunde. Ceia ce pot declara e că opera întreprinsă de guvernarea noastră nu-i opera unei zile. Știm că și în politică, ca și în viticultură, sunt oameni nepricepuți care își închipue că dacă pui vinn bei și vin. O veche zicătoare românească râde de acești nepricepuț. Guvernul nu pleacă In continuare, primul ministru a spus în legătură cu plecarea guvernului : " — „Pănă când alț ii nu vor arăta că știu să muncească mai cu temei sau măcar să respecte ce au făcut uliii, până atunci nu urez acestei țări să-și dea capul pe mâinele unor bărbieri nedestoinici“. După cum se vede, d. I. Brătianu are o abundentă fantezie literară. Imaginea cu câinii, de la Bacău, cea cu „pui viță bei vin“ și cea cu bărbierii, îl consacră definitiv. O acțiune gravă, „Amicii Basarabiei“ Organizația sovietică de la Viena a câștigat de partea ei pe Blasco Ibanez, Sinclair, Romain Rolland și o serie de elf; profesori universitari de la Praga. Ei au constituit o societate sub numele de „Amicii Basarabiei“. Reclamă în numele celor mai umanitare (!?) principii, plebiscitul în Basarabia. Curios e că această acțiune e sprijiniă de toți reprezentanții vechiului regim rus. Din această societate fac parte și basarabenii renegați Krupenski și Schmidt in Catastrofa din America Cutremurul din Statele Montana, Washington și Woning a luat proporții de cataclism. S’au semnalat pănă acum 100 de morți. Pagubele se cifrează la sute de mii de dolari. S’au distrus clădiri, poduri ceferiste care reprezentau sume fabuloase. S’au succedat 41 de cutremure, care de care mai lungi. Câteva stațiuni climaterice din această regiune au fost distruse. Din Santa Barbara au mai rămas și doar dărâmături informe. Populația, cuprinsă de panică, a luat-o la fugă pe câmpuri așa cum a fost surprinsa de catastrdfă. Un trust franco-german S’a pus bazele unui mare sindicat al otelului, din care fac parte cele mai mari industrii franceze și germane. „Daily Telegraph“ vede în organizarea acestui trust începutul unei noui orientări a politicei economice franceze. Ziarul italian „Boca” se arată îngrijorat peste măsură de forța mare de care va dispune acest sindicat. El va ajunge în cel mai scut timp să dicteze tuturor marilor industrii europene. Conflict ruso-german imMmri b—— Ziarele din Praga cred a ști că atitudinea pe care a adoptat-o consiliul Reichului prezidat de Hindenburg, față de nota franceză cu privire la pactul de siguranță—atitudinea aceasta a impresionat neplăcut cercurile moscovite. Dacă această notă va servi de bază viitoarelor discuții internațonale s’ar putea asigura pacea Europei. Ori o pace europeană asigurată, ar închide toate perspectivele ideologiei comuniste. „Izvestia“ comentează nervos această atitudine a Germaniei și conchide că dacă Reichul va adera la Societatea Națiunilor, Uniunea Sovietelor va rupe relațiile politice și economica cu republica vecină. O înfrângere a reacționarismului german echivalează pentru ziarul sovietist cu un eșec al regimului comunist. Pangalos, fîn fața Camerei Guvernul grec Pangalos s’a prezentat ori In fața Adunărei fac«#. #fstfentdai erau înțesate de sume între care și câțiva membri de ai Corpurilor diplomatice. Se dă ca sigur în cercurile politice că înainte de a se începe dezbaterile, înre Pangalos și Il Papanastasiu de slăbise un acord deplin asupra rezoluțiilor ce urmau să fie propuse Adunărei Naționale. Entuziasmul a fost mare. Soția lui Pangalos a fost viu aplaudată. Pangalos a cetit această scurtă declarație. Conștient de marile dificultăți interne și de răspunderea asumată, guvernul va lucra din toate puterile pentru a introduce o adiție cinstită, pentru a asigura funcționarea regulată a serviciilor publice, pentru apărarea finanțelor și pentru rezolvarea fericită a litigiilor externe pendinte. Guvernul speră să reconstitue forțele națiunei, de mare și uscat, făcând astfel din satul grec un prețios amic ai aliaților. Pargalos solicită încrederea parlamentului, depunând procctul moțiunei de încredere. Papanastesiu, Concilis și alții cer să se acorde încredere noului guvern. Moțiunea a fost imediat adoptată. Reluarea relațiilor cu Sovietele D. Vandervelde a declarat în Cameră că, după opinia sa, Belgia ar trebui să negocieze cu Rusia pentru reluarea relațiilor între ambele state, deși această chesiune nu figurează în programul guvernului. Vandervelde a declarat apoi că Franța și Belgia vor suspecta continuu Germania atâta vreme cât nu-și va îndeplini toate angajamentele Un examen original La examenul de bacalauriat dea Tighina au fost înscriși 64. Din aceștia la teză au fost respinși 58. Din cei 6 prezentati ia oral a reușit unul Riguros autentic. [si străinătate -------CtKXOQ-—^ Congresul Internațional pacifist din Varșovia Varșovia 1.— De la 3 pănă la 8 iulie, va avea loc aici congresul internațional al uniunii pentru Liga Națiunilor. Acea uniune reprezintă o asociație cu scopul de a sprijini și consolida ideea Ligii Națiunilor în toate țările. Societăți din lumea întreagă fac parte din această uniune. An 1 trecut a fost inaugurat secretariatul general al acestui congres cu sediul în Bruxelles. Cu conducerea sa au fost însărcinați profesorul francez Boyssen și englezul Moîon. In direcțiunea uniunii sunt reprezentate Anglia, Suedia, Elveția, Franța, Statele Unite, Germania, Japonia și China ; Germania prin fontele Bernstoff, Polonia prn profesorul Dembski. Secretarul general al Uniunii este senatorul din țările baltice la Fontaine. Congresul încep la 3 Iulie, in Varșovia ,se va întruni și comisiunea permanentă pentru minorități, apoi comisiuea juridică și comisiunea de propagandă. Chesiunea principală, de caz se va ocupa congresul, va fi protocolul de la Geneva și chestiunea minorităților,apoi chestiunea emigrărilor și imigrărilor. Bursa București Paris 9.95; Londra 1067; New- York 218 50; Zurich 42.70 ; Milano 7.81; Bruxelles 9.85; Praga 6,51, Belgrad 3.30; Vieu«Or3{L95 Prințul Carol despre administrația țărei Buc. 2.— La inaugurarea institutului de științe administrative, după d. C. Dimitriu, Niculescu, Berșipi și Mihai Popovici a luat cuvântul prințul Carol. intre altele moștenitorul tronului a spus: — „S’a criticat și ise critică mereu administrația noastră. Nu vom pretinde că-i cea mai bună dintre cele posibile. Și dacă-i bună din punct de vedere legislativ, sub raportul executărei lasă mult de dorit. Am impresia că la noi s’a am creditat părerea că publicul trebue să fie la dispoziția organelor administrative, și nu aceste din urmă la discreția publicului solicita'or*. Declarațiile sincere ale Alteței Sale au fost acoperite de vii aplauze. Un formidabil succes al lui Cailiaux Paris 1.—Intr’un interview, acordat ziarului „Le Malin“, d. Cailiaux subliniază succesul pe care l’au obținut procctele propuse de d-sa pănă acum, pentru asanarea finanțelor franceze. Relevă succesul împrumutului liderii propus, indicând între alte simptome elocvente pe acela că, imediat după cunoașterea proetului, s’a subscris ,pentru nouile bonuri, în câtev ujutasuri, depozite de sute de mii • fr.i Cju ’ Condamnări la moarte Constantinopole 1.—Tribunalul din Carpecit a terminat azi procesul rebelilor curzi.Tribunalul a adus un verdict prin care condamnă la moarte pe șeicul Said și pe alți 40 partizani de ai săi. Accidentul din P. Unire! Bri după amiază, tânărul Frenchel din str. Unirei, pe când conducea cu viteză o trăsură, a dat peste un copil Igg de 10 ani, ce vroia să traverseze strada. Copilul alegându-se cu răni, a fost dus la spansat. Autoritățile polițienești au deschis o anchetă. Serbătorirea d-lui Matei Cantacuzino Primul președinte al Curței de Apel, se raliază la serbătorire Dl. Volanschi, primul președinte al Curței de Apel, s’a raliat cu mare dragoste la serbătorirea d-lui Matei Cantecuzino. S’a convenit, că în dimineața zilei de 8 Iulie, magistrații și avocații se vor întruni la palatul de stație. De aci, se vor duce în corpore la locuința d-lui Matei Cantacuzino și vor felicita pe distinsul profesor, care în această zi împlinește vrâsta de 70 de ani. O victorie în aviație Buc. 2. — Căpitanul Pelltier d’Orsi a câștigat cupa Michelin, parcurgând 2133 km cu cele 15 aterizări obligatorii și cu viteza de 230 km. pe o.ă. Subdirector ceferist pedepsit Buc. 2.—D. Inginer șef Mateescu, subdirector C. F. R., a primit pedeapsa disponibililăței pe timp nelimitat. —COX’XOO—-1 Leul la Paris Leul la Paris a cotat 10.25, ia gotica 2,37 1|2- Locuințl pentru funcționarii — — feg -------------------iia Prca ------------------- Buc. 3.— in urma intervențiunei d-iuî ministru Vâitoianu s’a procedat la modificarea regimului Casei Muncel C. F. R. Această instituție va întreține și înființa pentru funcționarii căilor ferate române, de orice categorie, locuințe higienice, prevăzându-le cu toate accesoriile necesare. Aceste locuințe se vor construi în grupe, construind adevărate cartiere, prevăzute cu o bună edilitate. Unde nu va fi posibilă construcția în mare, în formă de cartiere, se vor construi și locuințe izolate. Toate instafa’i Ie de orice natură, creeate de Casa muncei, cât și cele deja existente, se vor administra și conduce direct de Direcțiunea Cassei, conform hotărărei Consiliului de Administrație, care va decide asupra organizărei interne și asupra numirei personalului, recrutat după formele direcției C. F. R. . Toate insituțiile de asistență medicală se vor înființa de Casa Muncei C. F. R., luându-se în prealabil avizul direcției medicale C. F. R. Se vor înzestra, conduce și întreține exclusiv de Casa Muncei. Numirile, permutările personalului medical se vor face după recomandarea direcției în conformitate cu dispozițiile legei Ministerului public. In moroi produsă eri Intr’o distinsă familie eșani Pelerinajul de la spitalul Sf. Spiridon.—Consultul profesorilor Facultăței de Medicină.—Scene impresionante în fața spitalului Aflăm, dureros impresionați, că o groaznică nenorocire a lovit familia distinsului institutor eșan Boiu, domiciliat în strada Lascar Catargiu. Era pe la orele 8 dimineață, d-na Laura Roiu, pe când scobora scările epartamentului, in subsol, unde se află spfrageria, lunecându-i pantoful de pe o treaptă a scării, perzăndu-și echilibrul a căzut, lovindu-se greu cu capul de muchea scării. Lovitura i-a fost atât de puternică, încât victima a rămas în nesimțire aproape zece minute. Imediat s'a produs și o violenă emoragie de gură, nas și urechi. Soțul îngrozit s’a repezit s’o ridice. Victima era în letargie. Fiul, doctorand al Facultăți de Medicină, împreună cu tatăl au ridicat-o pe brațe transportd-o în etajul de sus. D. Institutor Nae Iomscu directorul școalei M. Cogălniceanu coleg și vecin cu soții Roiu, a anunțat imediat Salvarea. Transportarea victimei a spitalul Sf. Spiridon Viotima în nesimțire a fost transportată la spitalul Sf. Spiridon.* D. Prof. dr. N. Hortolomei, care se afla în saloanele bolnavilor, i-a dat toate ajutoarele prescrise în asemenea înprejurări. D-sa a consistat că victima are baza craniului sfărmată. * La ora 11 dimineață a avut loc un consult medical la care au participat din d-in profesori: N. Hortolomei, I. Tănăsescu, P. Anghel și C. Bacaioglu. Starea alarmantă a pacientei Sia ei pacientei e incontestabil foarte grava și alarmantă. Totuși, se speră că datorită vigoarei și perfectei sănătăți a organismului pacientei,—sforțările medicilor-profesori vor fi încununate de succesul, atât de dorit de întreg Iașul. Impresiunea dureroasă produsă în public Știrea acestei nenorociri a produs o dureroasă impresiune în toate cercurile locate. La spitalul Sf. Spiridon în tot timpul zilei și aseară, a fost un adevărat pelerinaj. La poarta spitalului au fost câteva scene de o atingătoare înduioșare. Pe lângă numeroase colege, șafegi și părinți 4$ ai elevelor s’au perindat în tot cursul zilei, grupuri de elevi și eleve, micuți care se interesau de starea d-nei institutoare Roiu. Două copile, modest îmbrăcate —eleve din cursul primar— după ce au întrebat portarul, cum îi mai merge „doamnei“, au întins un mănunchi de flori, rugând portarul să-i ducă „doamnei*, că-s flori de care s-4 plac „doamnei noastre", — a îngânat una din ele, emoțonată, cu lacrimi în glas. Naivitatea duioasă a unui elev Un băețel, elev la școala M. Cogălniceanu, spunea într’un grup de elevi, cari staționau tăcuți, în fața turnului bisericei sf. Spiridon : — „Are sa se facă bine doamna domnului nostru. A dat mama în cărți și a eșit „bucurie". La ora 1, după miezul nopții când scrim aceste rânduri, starea victimei, continuă a fi gravă. Medicii speră în posibilitatea salvărei. PCXXXÍH3 ■ [UNK] [UNK] [UNK] " Informații — Alegerile pentru Camera agricolă au fost fixate pentru 25 August. — Președintele consliului administrativ permanent a fost pus în retragere din oficiu. — Se telefonează din Goruni, că preotul Veniamin Roșca, a fost victima unei bande de hoți. Necunoscuții, după ce au deslocat o fereastră s’au introdus în casă, furându-i suma de 5000 lei și mai multe scoarțe, precum și diferite ustensile de gospodărie. Reducerea de lei 6, 5 și 4 la cinema Seleci unde se reprezintă „Aventuriera modernă“ (Feliane L’espionne) cu France Chelia și la cinema Sidoli unde se reprezintă „Contele Charolais" cu Eva May și „Prăpastia țel„ cu Sajîlum, BON No 62