Lumea, iulie-septembrie 1925 (Anul 8, nr. 2050-2125)

1925-07-03 / nr. 2050

din tară i$V> MA om De eri până azi București 1 (Telefonate) fi o soluție pentru Iași D. Dr. Slătineanu, unul din pre­ședinții organizației ieșene a par­tidului national, și-a înaintat de­misia din aceasta demnitate. Ast­­fel organizația din Iași va fi con­dusă da un singur președinte, d. Cananău, un vicepreședinte, d. Ifrim și dintr’un comitet care se compune din d­nii P. Dragomi­­rescu, părintele Țincoca, Mihai Negruzzi, H. Suțu și P. Bogdan. Ruptura de la Galați Dacă această formulă soluțio­­neaza fericit chestiunea fuziunei din localitate, la Galați pare im­posibil a se ajunge la o conci­liere. Intre d-nii Caramfil și Toni s’a deschis o prăpastie. Lupta s’a încins pe viață și pe moarte între acești doi pretendenți la condu­cerea partidului fuzionat. D. Țoni a pus d-lui Iorga che­stiunea de încredere. Acelaș lu­­cru l’a făcut și d. Caramfil. D. Maniu a fost azizat. Discuțiile în această chestiune au conti­nuat ori la comitetul executiv. D. Iorga a anunțat ca de obi­cei că, dacă nu se ia decizia pe care o preconizează d-sa, „își ia pălăria și pleacă“. D. Maniu a încunoștiințat că dacă d. Caramfil va rămâne ne­satisfăcut pe această chestiune, d-sa va face din acest refuz chestiune personală. Amănuntele acestea sunt rigu­ros autentice. Pe cât de exacte pe atât sunt de caracteristici, din păcate. Chestiunea dentiștilor Există o chestiune a dentiști­lor. Diplomele acordate acestora cu atâta generozitate a dat foc (se putea altfel ?) și la un șantaj. Un fabricant de diplome a fost amenințat cu o campanie, de către cineva, care nu e în presă. Fabricantul care are rude la Ie­rusalim nu s’a lăsat intimidat. A chemat poliția și acel ce a vroit să cijmuiască pe acel care a furat, a fost prins. Morala se cunoaște. Achitarea d-lui Livescu Afacerea de la Teatrul Națio­nal din București, ce a produs un scandal și o sinucidere, s’a terminat. După ce toți eroii au fost a­­restați, tribunalul s-a achitat. Ce s’a întâmplat ? Dl. Valjean, care din nu știm ce motive a deschis acțiunea și a provocat arestarea,—din nu știm ce alte motive, a revenit și a provocat achitarea. Misterele culiselor sunt mari. Au fost a­­chitați și d. Pădure și to­i cei­lalți implicați. Păcat că nu mai poate fi în­viat bietul croitor, care s’a si­­cis cu această ocazie. El era desigur cinstit. S’a condamnat, sărmanul, singur și fără drept de apel. Declarațiile de la Brăila Dr. I. I. Brătianu a spus: «Desigur că­­ iala guvernelor e ca și a oamenilor. Nimeni nu poate spune: „am să trăesc 3, 10 ani, 6 luni sau două săptămâni". Aceasta spun numai oamenii cari nu știu­­ ce e vința ca și oamenii de stat ce nu știu ce e politica“. O altă declarație : gr . „Mi s’a pus o întrebare de câtre d. Leonte Moldovanu. La aceasta nu voi răspunde. Ceia ce pot declara e că opera întreprin­să de guvernarea noastră nu-i opera unei zile. Știm că și în politică, ca și în viticultură, sunt oameni ne­pricepuți care își închipue că dacă pui vinn bei și vin. O veche zicătoare româneas­că râde de acești­ nepricepuț. Guvernul nu pleacă In continuare, primul ministru a spus în legătură cu plecarea guvernului : " — „Pănă când alț ii nu vor a­­răta că știu să muncească mai cu temei sau măcar să respecte ce au făcut uliii, până atunci nu urez acestei țări să-și dea capul pe mâinele unor bărbieri nedes­­toinici“. După cum se vede, d. I. Bră­­tianu are o abundentă fantezie literară. Imaginea cu câinii, de la Ba­cău, cea cu­ „pui viță bei vin“ și cea cu bărbierii, îl consacră definitiv. O acțiune gravă, „Amicii Basarabiei“ Organizația sovietică de la Vie­­na a câștigat de partea ei pe Blasco Ibanez, Sinclair, Romain Rolland și o seri­e de elf; profe­sori universitari de la Praga. Ei au constituit o societate sub nu­mele de „Amicii Basarabiei“. Re­clamă în numele celor mai uma­nitare (!?) principii, plebiscitul în Basarabia. Curios e că această acțiune e sprijin­iă de toți reprezentanții vechiului regim rus. Din această societate fac parte și basarabenii renegați Krupenski și Schmidt­ in Catastrofa din America Cutremurul din Statele Mon­tana, Washington și Woning a luat proporții de cataclism. S’au semnalat pănă acum 100 de morți. Pagubele se cifrează la sute de mii de dolari. S’au distrus clădiri, poduri ceferiste care reprezentau sume fabu­loase. S’au succedat 41 de cu­tremure, care de care mai lungi. Câteva stațiuni climaterice din această regiune au fost distruse. Din Santa Barbara au mai ră­mas și doar dărâmături informe. Populația, cuprinsă de panică, a luat-o la fugă pe câmpuri a­­șa cum a fost surprinsa de ca­­­tastrdfă. Un trust franco-germ­an S’a pus bazele unui mare sin­dicat al otelului, din care fac parte cele mai mari industrii fran­ceze și germane. „Daily Telegraph“ vede în­ or­ganizarea acestui trust începutul unei noui orientări a politicei e­­conom­ice franceze. Ziarul italian „B­oca” se a­­rată îngrijorat peste măsură de forța mare de­­ care va dispune acest sindicat. El va ajunge în cel mai scut timp să dicteze tu­turor marilor industrii europene. Conflict ruso-german imMmri b—— Ziarele din Praga cred a ști că atitudinea pe care a adoptat-o consiliul Reichului prezidat de Hindenburg, față de nota fran­ceză cu privire la pactul de si­guranță—atitudinea aceasta a im­presionat neplăcut cercurile mo­scovite. Dacă ace­astă notă va servi de bază viitoarelor discuții interna­­ț­onale s’ar putea asigura pacea Europei. Ori o pace europeană asigurată, ar închide toate pers­pectivele ideologiei comuniste. „Izvestia“ comentează nervos această atitudine a Germaniei și conchide că dacă Reichul va a­­dera la Societatea Națiunilor, Uniunea Sovietelor va rupe re­lațiile politice și economica cu republica vecină. O înfrângere a reacționarismului german echi­valează pentru ziarul sovietist cu un eșec al regimului comunist. Pangalos, fîn fața Camerei Guvernul grec Pangalos s’a prezentat ori In fața Adunărei fac«#. #­­fstfentdai erau înțesate de sume între care și câțiva membri de ai Corpuri­lor diplomatice. Se dă ca sigur în cercurile politice că înainte de a se în­cepe dezbaterile, în­re Pangalos și Il Papanastasiu de slăbise un acord deplin asupra rezoluțiilor ce urmau să fie propuse Adună­­rei Naționale. Entuziasmul a fost mare. Soția lui Pangalos a fost viu aplaudată. Pangalos a cetit această scur­tă declarație. Conștient de ma­rile dificultăți interne și de răs­punderea asumată, guvernul va lucra din toate puterile pentru a introduce o adiție cinstită, pen­tru a asigura funcționarea regu­lată a serviciilor publice, pentru apărarea finanțelor și pentru re­­zolvarea fericită a litigiilor ex­terne pendinte. Guvernul speră să reconstitue forțele națiunei, de mare și us­cat, făcând astfel din s­atul grec un prețios amic ai aliaților. Pargalos solicită încrederea par­lamentului, depun­ând procctul moțiunei de încredere. Papanastesiu, Concilis și alții cer să se acorde încredere nou­lui guvern. Moțiunea a fost ime­­diat adoptată. Reluarea relațiilor cu Sovietele D. Vandervelde a declarat în Cameră că, după opinia sa, Bel­gia ar trebui să negocieze cu Rusia pentru reluarea relațiilor între ambele state, deși această chesi­une nu figurează în pro­gramul guvernului. Vandervelde a declarat apoi că Franța și Belgia vor suspecta continuu Germania atâta vreme cât nu-și va îndeplini toate angajamentele Un examen original La examenul de bacalauriat dea Tighina au fost înscriși 64. Din aceștia la teză au fost res­pinși 58. Din cei 6 prezentati ia oral a re­ușit unul­ Riguros autentic. [si străinătate -------CtKXOQ-—^ Congresul­­ Internațional pacifist din Varșovia Varșovia 1.— De la 3 pănă la 8 iulie, va avea loc aici con­gresul internațional al uniunii pentru Liga Națiunilor. Acea­­ uniune reprezintă o asociație cu scopul de a sprijini și consolida ideea Ligii Națiunilor în toate ță­rile. Societăți din lumea întreagă fac parte din această uniune. An­­ 1 trecut a fost inaugurat secretariatul general al acestui congres cu sediul în Bruxelles. Cu conducerea sa au fost însărcinați profesorul francez Boyssen și englezul Moîon. In direcțiunea uniunii sunt reprezentate Anglia, Suedia, Elveția, Franța, Statele Unite, Germania, Japonia și Chi­na ; Germania prin fontele Bern­stoff, Polonia prn profesorul Dembski. Secretarul general al Uniunii este senatorul din țările baltice la Fontaine. Congresul încep la 3 Iulie, in Varșovia ,se va întruni și co­­misiunea permanentă pentru mi­norități, apoi comisiu­ea juridică și comisiunea de propagandă. Chesi­unea pri­ncipală, de ca­z se va ocupa congresul, va fi protocolul de la Geneva și ches­tiunea minorităților,­­apoi ches­tiunea emigrărilor și imigră­rilor. Bursa București Paris 9.95; Londra 1067; New- York 218 50; Zurich 42.70 ; Mi­lano 7.81; Bruxelles 9.85; Praga 6,51, Belgrad 3.30; Vieu«Or3{L95 Prințul Carol despre administrația țărei Buc. 2.— La inaugurarea ins­­titutulu­i de științe administrative, după d. C. Dimitriu, Niculescu, Berșipi și Mihai Popovici a luat cuvântul prințul Carol. intre altele moștenitorul tro­nului a spus: — „S’a criticat și ise critică mereu administrația noastră. Nu vom pretinde că-i cea mai bună dintre cele posibile. Și dacă-i bună din punct de vedere legis­lativ, sub raportul executărei lasă mult de dorit. Am impresia că la noi s’a am creditat părerea că publicul tre­­bue să fie la dispoziția organe­lor administrative, și nu aceste din urmă la discreția publicului solicita'or*. Declarațiile sincere ale Alte­ței Sale au fost acoperite de vii aplauze. Un formidabil succes­­ al lui Cailiaux Paris 1.—Intr’un interview, a­­cordat ziarului „Le Malin“, d. Cailiaux subliniază succesul pe care l’au obținut procctele pro­puse de d-sa pănă acum, pentru asanarea finanțelor franceze. Relevă succesul împrumutului liderii propus, indicând între alte simptome elocvente pe acela că, imediat după cunoașterea proet­ului, s’a subscris ,pentru nouile bonuri, în câtev­ ujutasuri, depozite de sute de mi­i • fr.i­ Cju ’ Condamnări la moarte Constantinopole 1.—Tribunalul din Carpecit a terminat azi pro­cesul rebelilor curzi.­­Tribunalul a adus un verdict prin care con­damnă la moarte pe șeicul Said și pe alți 40 partizani de ai săi. Accidentul din P. Unire! Bri după amiază, tânărul Fren­­chel din str. Unirei, pe când con­ducea cu viteză o trăsură, a dat peste un copil Igg de 10 ani, ce vroia să traverseze strada. Copilul alegându-se cu răni, a fost dus la spansat. Autoritățile polițienești au des­chis o anchetă. Serbătorirea d-lui Matei Cantacuzino Primul președinte al Curței de Apel, se raliază la serbătorire Dl. Volanschi, primul­­ preșe­dinte al Curței de Apel, s’a ra­liat cu mare d­ragoste la serbă­­torirea d-lui Matei Cantecuzino. S’a convenit, că în dimineața zilei de 8 Iulie, magistrații și a­­vocații se vor întruni la palatul de­­­ stație. De aci, se vor duce în cor­pore la locuința d-lui Matei Can­tacuzino și vor felicita pe dis­tinsul profesor, care în această zi­­ împlinește vrâsta de 70 de ani. O victorie în aviație Buc. 2. — Căpitanul Pelltier d’Orsi a câștigat cupa Michelin, parcurgând 2133 k­m cu cele 15 aterizări obligatorii și cu viteza de 230 k­m. pe o.­ă. Subdirector ceferist pedepsit Buc. 2.—D. Inginer șef Ma­­teescu, sub­director C. F. R., a primit pedeapsa disponibililăței pe timp nelimitat.­ ­—COX’XOO—-1 Leul la Paris Leul la Paris a cotat 10.25, ia gotica 2,37 1|2- Locuințl pentru funcționarii — — f­e­g -------------------­ii­a Prca -------------------­ Buc. 3.— in urma interven­­țiunei d-iuî ministru Vâitoianu s’a procedat la modificarea re­gimului Casei Muncel C. F. R. Această instituție va întreține și înființa pentru funcționarii căi­lor ferate române, de ori­ce ca­tegorie, locuințe higienice, pre­­văzându-le cu toate accesoriile necesare. Aceste locuințe se vor con­strui în grupe, const­ruind ade­vărate cartiere, prevăzute cu o bună edilitate. Unde nu va fi posibilă con­strucția în mare, în formă de cartiere, se vor construi și lo­cuințe izolate. Toate in­stafa’i­ Ie de ori­ce natură, creeate de Casa muncei, cât și cele deja existente, se vor administra și conduce direct de Direcțiunea Cassei, conform ho­­tărărei Consiliului de Administra­­ție, care va decide asupra or­­ganizărei interne și asupra nu­­m­irei personalului, recrutat după formele direcției C. F. R. . Toate ins­ituțiile de asistență medicală se vor înființa de Casa Muncei­­ C. F. R., luându-se în prealabil avizul direcției medi­cale C. F. R. Se vor înzestra, conduce și întreține exclusiv de Casa M­uncei. Numirile, permutările persona­lului medical se vor­­ face după recomandarea direcției în con­formitate cu dispozițiile legei Mi­nisterului public. I­n moroi produsă eri Intr’o distinsă familie eșani Pelerinajul de la spitalul Sf. Spiridon.—Consul­tul profesorilor Facultăței de Medicină.—Scene impresionante în fața spitalului Aflăm, dureros impresionați, că o groaznică nenorocire a lo­vit familia distinsului institutor eșan Boiu, domiciliat în strada Lascar Catargiu. Era pe la orele 8 dimineață, d-na Laura Roiu, pe când sco­­bora scările epartamentului, in subsol, unde se află spfrageria, lunecându-i pantoful de pe o treaptă a scării, perzăndu-și e­­chilibrul a căzut, lovindu-se greu cu capul de muchea scării. Lovitura i-a fost atât de pu­ternică, în­cât victima a rămas în nesimțire aproape zece mi­nute. Imediat s'a produs și o vio­­len­ă emoragie de gură, nas și urechi. Soțul îngrozit s’a repezit s’o ridice. Victima era în letargie. Fiul, doctorand al Facultăți de Medicină, î­mpreună cu tatăl au ridicat-o pe brațe transport­­d-o în etajul de sus. D. Institutor Nae Iomscu di­rectorul școalei M. Cogălniceanu coleg și vecin cu soții Roiu, a anunțat imediat Salvarea. Transportarea victimei a spitalul Sf. Spiridon Viotima în nesi­m­țire a fost transportată la spitalul Sf. Spi­ridon.* D. Prof. dr. N. Hortolomei,­ care se afla în saloanele bolna­vilor, i-a dat toate ajutoarele prescrise în asemenea înprejurări. D-sa a consistat că victima are baza craniului sfărmată. * La ora 11 dimineață a avut loc un consult medical la care au participat d­in­ d-in profesori: N. Hortolomei, I. Tănăsescu, P. Anghel și C. Bacaioglu. Starea alarmantă a pacientei Sia ei pacientei e incontesta­bil foarte grava și alarmantă. Totuși, se speră că datorită vigoarei și perfectei sănătăți a organismului pacientei,—sforță­rile medicilor-profesori vor fi încununate de succesul, atât de dorit de întreg Iașul. Impresiunea dureroasă produsă în public Știrea acestei nenorociri a pro­dus o dureroasă impresiune în toate cercurile locate. La spitalul Sf. Spiridon în tot timpul zilei și aseară, a fost un adevărat pelerinaj. La poarta spitalului au fost câteva scene de o atingătoare înduioșare. Pe lângă numeroase colege, șafegi­ și părinți 4$ ai elevelor s’au perindat în tot cursul zilei, grupuri de elevi și eleve, micuți care se interesau de starea d-nei institutoare Roiu. Două copile, modest îmbră­cate —eleve din cursul primar— după ce au întrebat portarul, cum îi mai merge „doamnei“, au în­tins un mănunchi de flori, ru­gând portarul să-i ducă „doam­nei*, că-s flori de care s-4 plac „doamnei noastre", — a îngânat una din ele, emoț­onată, cu la­crimi în glas. Naivitatea duioasă a unui elev Un băețel, elev la școala M. Cogălniceanu, spunea într’un grup de elevi, cari staționau tăcuți, în fața turnului bisericei sf. Spiri­don : — „Are sa se facă bine doam­na domnului nostru. A dat ma­ma în cărți și a eșit „bucurie". La ora 1, după miezul nopții când scrim aceste rânduri, sta­­rea victimei, continuă a fi gravă. Medicii speră în posibilitatea salvărei. PCXXXÍH3 ■ [UNK] [UNK] [UNK] " Informații — Alegerile pentru Camera agricolă au fost fixate pentru 25 August. — Președintele cons­liului ad­­ministrativ permanent a fost pus în retragere din oficiu. — Se telefonează din Goruni, că preotul Veniamin Roșca, a fost victima unei bande de hoți. Necunoscuții, după ce au deslo­­cat o fereastră s’au introdus în casă, furându-i suma de 5000 lei și mai multe scoarțe, precum și diferite ustensile de gospodărie. Reducerea de lei 6, 5 și 4 la cinema Seleci unde se repre­zintă „Aventuriera modernă“ (Fe­­liane L’espionne) cu France Che­­lia și la cinema Sidoli unde se reprezintă „Contele Charolais" cu Eva May și „Prăpastia țel„ cu Sajîlu­m, BON No 62

Next