Lumea, ianuarie-martie 1926 (Anul 9, nr. 2205-2279)

1926-01-01 / nr. 2205

bucure, r­edacția, Admit­­ia, Biuroul de mațiuni și Conte Est. Victoria Etaj II Telel. 5 Politică și socială — Ziar independent IAȘI Red. și Administrația str. Stefan cel Mare 6 Atelierele tipografice str. Uzinei No. 33 - IAȘI -ABONAMENTUL pe un an 650 lei pe tura. „ 350 « ■Morse din tară; ULTIMA ORA­­ si străinătate i Suntem, după cât se pare, în plină criză constituțională. Eve­­nimentele se precipită. Guvernul pus în fa­ța unei situa­țiuni crea­te de unii din factorii constitu­ționali, a fost nevoit să dea o soluție cât mai grabnică crizei, pentru a nu da loc la specula­­țiuni dăunătoare unitatei statu­lui. Pe rând, au fost și vor fi consultate toate instanțele pe care le prevede Constituția și uzanț ete politice, așa fel că ori­care t ar fi soluția crizei, ca să fie pe cât posibil unanim apro­bată. In acest scop a avut loc Un important Consiliu de miniștri [sub] președinția d-lui Ionel Bratianu în­ care s’au luat în discuție ultimile evenimente in legătură cu plecarea Prin­țului Moștenitor în străinătate. La iesirea de la Consiliu, d. Ionel Bratianu, a declarat re­prezentanților presei ca A. S. R. Prințul Carol se afla plecat în Italia, unde va ră­mânea mai multa vreme. Primul ministru a rugat pe ziariști sa nu exagereze ni­mic în această chestiune și a promis că va da la timp un comunicat. D. Ionel Bră­­tianu și-a manifestat intenția de a institui cenzura presei pentru a nu lăsa să se stre­coare în ziare aproape nimic în legătura cu voiajul Prințu­lui Moștenitor. Primul ministru a mai de­clarat reprezentanților presei ca pe ziua de astăzi Joi vor fi convocate în ședința extra­ordinară Corpurile Legiuitoare. Consiliul a făcut ultimile pregătiri în vederea convocă­­rei Consiliului de Coroană care se va întruni astăzi Joi la orele 4 d. a. la Sinaia. * Consiliul’ s’a ocupat apoi de dezastrul provocat de inundații în Ardeal. S'a hotărât a se acor­­da un credit de 10 milioane lei pentru ajutorarea sinistraților din acea regiune. Consiliul <se­coroară Ultimele fapta produse și care au fost în parte anunțate în ziarul nostru, au hotărât pe Su­veran să convoace pentru azi, pi, la orele 4 d. a., un Consi­liu de Coroană la Sinaia. Vor participa, în afară de membrii guvernului, toți foștii primi-miniștri și șefii de parti­de, d-nii Iuliu Maniu, N. Iorga, Ion Mihalache și general Ave­re­scu.­­ La acest Consiliu de Coroa­nă urma să participe și minis­trul Palatului, d. Hiotu. Acesta din urmă însă, a fost trimis la Venezzia, unde urmează să ai­bă o convorbire cu Prințul Ca­rol, având delegație specială din partea Suveranului, un Tot la Venezzia a fost trimis intim al primului ministru, pentru a pune un curent pe Prințul Moștenitor cu punctul de vedere al șefului guvernului în legătură cu evenimentele în curs. Cineva din anturajul Palatu­lui a fost trimis la Londra, pentru a avea o convorbire cu Principele Nicolae. Din sursă autorizată se afir­mă câ la Consiliul de Coroană de azi, se vor pune in cerceta­rea judecă­tei șefilor de partide și a membrilor guvernului, che­stiuni de o extremă importantă, can interesează tot așa de mult actuala guvernare cât și Dinastia. Reversul unei medialii Sjpecialiștiii cari au fost puși în cunoștința documentor ofi­ciale asupra acordurilor de la Washington, atât cei din țară cât și cei din străinătate sunt una­nimi în a recunoaște că d. Titu­­lescu, departe de a fi avut un succes, a realizat o tranzacție oneroasă pentru­­ eră. Aeroplanele cu ghinion __1­­ alură cu marile afaceri făcute cu prilejul comenzilor de avioane, se semnalează o nouă și ma istră afacere. Societatea „Industria aeronau­ticei române“ ale cărei fabrici sunt abea în construcție, și obținui o importantă comandă de avioane, pe care neputând să le execute, le-a comandat în Franța, rezervându-și doar un comision de 10 la sută din valoarea­­ tota­lă a comenzei. O nouă versiune în cercurile ministerului de ex­terne, se anunță că, conflictul între d-nii Anton Bibescu și Ti­­tulescu este pe cale de a fi so­luționat. D-lui­­ Bibescu îi se va oferi rega­la din Varșovia, con­dusă actualmente de d. Iacova*­ehe, care, în urma morței fiului său, ceruse un concediu mai în­delungat. Aceleași cercuri afirmă că nu­mirea d-lui Bibescu la Varșovia ar fi cu atât mai utilă cu cât nobleta conducătoare g din capi­tala Poloniei ar considera cu toată atenția numirea unui prin­cipe în postul de ministru ple­nipotentar. Foarte multe personalități din Capitală însă cer ca d. Bibescu să fie­­ retrimis la Washington, unde ar­e legături pe cari cu greu le-ar putea dobândi ai­ci. Bolșevism de Crăciun D. N. Iorga scrie următoarele : „Crăciunul n’a trecut fără ca propaganda rusească să nu se semnaleze. Dacă la Salonic s’a ales un primar comunist, și a trebuit să se ajungă la arestări și la alte incidente pe cari le as­cunde ruperea legaturilor telefo­nice dintre acel oraș și Athena, ceia ce se petrece în Anglia, e mult mai grav. Se știe că de mult comunis­mul, dușman al armatei și-a schimbat atitudinea față de a­­ceasta unealtă a burgheziei. Nu mai cere suprimarea ei, ci se trudește a-i infiltra „spiritul cel bun", prin sfaturi orale, prin bro­șuri și ziare centigrafiate. La en­glezi, s’a putut ajunge așa de departe in­cât la Plymouth, echi­pajul unui vas de elită a defilat pe străzi și a cântat Internațio­nala“. DE ER­­PANA AZI Urgenta convocare a Parlamentului Agravarea crizei constituționale. — Importantul Consiliu de miniștri de aseara. -Convocarea Consiliului de Coroană la Sinaia- Ședința de aseară a Camerei Agricole Mentrr­ii Camerei Agricole s’au întrunit o seară în localul Came­rei de Comerț. A prezidat d. Tăcu, președintele Camerei. A­­sistă toți membrii Camerei. La ordinea zilei a fost chestia bugetului. Părintele Sa­va Popovici a pus chestiunea asupra rostului unui buget, care prevede numai chel­­ueli, Insă nu are de loc veni­­turi.­­ Dl. Țăcu a dat cuvenitele ex­­plicatiuni. Camerele Agricole în majoritate isvorâle din rândurile opoziției, sunt puse de guvern în imposibilitate de a funcționa, ne­acordând creditele necesare. Bugetul a fost întocmit, cu­prinzând acele cheltueli esen­țiale, pentru ca această Cameră să-și poată îndeplini misiunea. Vom face toate demersurile ne­cesare pentru a obține cred­iete trebuitoare. S’au discutat apoi diferit­­e capitole bugetare, care au dat foc la discuții interesante și la care au luat parte d-nii Tăcu, părintele Sava Popovici, C. Cer­chez și al­i. S’a convenit a se întruni din nou într’o apropiată ședință pen­tru a discuta pe larg fie­ce ca­pitol bugetar în parte. Bugetul se cifrează la circa 4 milioane. De la ședință, toți membrii Camerei Agricole s’au întrunit la o masă comuna la berăria Lu­ther, într’o atmosferă de perfectă înțelegere între averescur­i și foștii progresiști ai Camerei A­­gricole. _____ Congresul avocaților din întreaga fără Buc. 31.—In zilele de 9 și 10 Ianuarie va avea loc în Capitală un congres extraordinar al avo­caților din întreaga țare, pentru a discuta legile judiciare votate în ultimul timp, pentru a protesta împotriva d-lui ministru de justi­ție care, prin aceste reforme „a desființat justiția“, după cum se exprimă avocații. Ordinea de zi a congresului, va fi legea accelerării judeciștilor, legea timbrului. Se va cere imediata abrogare a acestor legi cere paralizează întregul mers al justiției. Marea neagră mormântul flotei rusești Moscova.— Marea Neagră pe timpul războiului mondial și civil s’a transformat într’un vast cimi­tir al flotei rusești. După ziarul „Vecerneaia Moskva“ Neagră este una din cele Marea mai bogate cimitire submarine din lu­me, doarece pe timpul războiu­lui mondial s’au perdut acolo 350 diferite vapoare. Lucrările pentru scoaterea va­selor din Marea Neagră sunt în curs. Cimitirul principal al flotei rusești se află lângă portul No­­vorosisk. Multe vapoare din flota de războiu au fost scufundate ca să nu cadă în mâna nemților.. Aci zace dreadnaughtul „Svo­­bodnaia Roșia“. Un alt mare va­por „Patagonia" a sucombat în apropiere de Odesa în urma u­­nei subminări. In regiunea Sevas­­topolului și-au găsit mormântul foarte multe submarine rusești. INUNDAȚIILE #^>Ardeal au pro­vocat zeci d­e vic­time omenești ‘•ac. 31.—Se pare că în Un­ge­­a dezastrul inundațiilor este m­ mare decât în Ardeal. Inundațiile din județul Bichiș sunt ce­­ strofaie. Apele au acoperit co aplect 100.000 jugare de pă­mânt. 40 de comune se află sub aju,­­e două­­ zile plouă în întrea­ga Ungă­ie. Dunărea amenință să se reverse la Budapesta, iar T­isa la Seghedin. In acest o­­raș, două zăgazuri au fost rupte de apa. Populația a fost averti­­z­ată de autorități să pă­ăsească fi­ne­ lat orașul. 200 de case în apropiere de Giula sunt sub apă. D­n pod de cale ferată a fost F. t la Sombately. In județul Bi­­kis s’a p­oclamat starea de a­­sed­ii, de­oare­ce s’au ivit bande ce devastatori care jefuesc pe einhiraji. Secretarul­­ general de la agri­­can­u­ă a declarat presei din Bu­dapesta că guvernul român n’a socolit ca o datorie a sa să a­­<er­­deze guvernul maghiar des­pre pericol, astfel că inundațiile a­u surprins Ungaria înainte de a putea lua vre-o măsură de sal­vare. ȘȘ La ministerul nostru de interne­­ au primit în cursul zilei de ori apoi fie amănunțite asupra inun­dați­or din Ardeal, apele au înce­put să scadă, aici s’au înregis­trat 4 victime omenești. Pagubele se urcă la 100 milioane lei. La Arad de asemenea patru persoane s'au înecat. Au fost luate de va­­luri sute de vite mari, precum și oi, porci. Apele au distrus în bună parte șoselele și podurile. La Turda sunt 20 de victime omenești. Mureșul a devenit amenințător. La 15 kilometri de Arad a rupt zăgazul. Apa a început să pătrun­dă în mahalalele orașului. La Brad Crișul­ Repede a re­vărsat inun­ând complect comu­nele Ida și Râșca. Populația, sur­prinsă de ape, s'a refugiat în podurile caselor. Foarte multă lume s'a îmbolnăvit. Aprovizionarea a devenit foarte grea. Autoritățile au dispus imediat împărțirea alimentelor din depo­zite la populația înfometată. Podul de cale ferată de la Ditrău a fost luat de apă. La Boroșinău s-au prăbușit 52 de case. Spitalul este sub apă. Cadavre omenești trec pe Criș TREI ANI de la consolidarea valutei Sovietice Moscova 30. — Șeful departa­­mentului valutar al Rusiei Sovie­tice, într-o convorbire cu repre­zentanții presei a atras atenția asupra stării prospere a valutei rusești prin introducerea cervo­­nefu­lui. Emisiunea cervonefilor—a de­clarat el—a fost primul pas întru consolidarea sistemului nostru monetar. Desvoltarea circulației mone­tare din țară și în special a cervone­ului poate fi caracteri­zată prin următoarele cifre : la 1 Octombrie 1924 au fost în cir­culație 34 milioane cervone[i, iar la 1 Octombrie 1925 au fost în circul­ție 66 milioane cervoneți. Introduce­rea cervonesului și cir­culația lui din timp de 3 ani au realizat o solidă unitate de mă­sură pentru toate mărfurile. Germania și situația din China Berlin 30.­­ In urma invitației președintelui Coolidge, Germania a aderat la învoiala de la Wa­shington, privitoare la politica care va fi urmată de puteri față de China. Cerefi azi la loji vÂnzătorii și chioșcarii ,LUMEA* BAZAR SAPTAMÂNAL -T-.------ 11 NO. 45 ' ........ . MIHAIL SADOVEANU: T. ARGHEZI: ST. ZOTTOVICEANU: OTILIA CAZIMIR: SANDU TUDOR: ALFRED­ HEFTER: ENRIC FURTUNĂ: OTILIA CAZIMIR: N. N. TONITZA: C. SĂTEANU: Istorioară de Crăciun Cum am învățat să patinez Balada celui de ’ntâiu fulg Iarnă Psalmul unui Catecumen C. O. Costaforu Lăsa­i-mă ’n coliba mea de sub Colindătorul Post-Festum Anecdote literare și artistice CRONICA: Gospodine’e, Victoria copiilor, Ieșeni, Don Juan, Crist și umbra sa, Ura de rasă, Repopularea, Teroarea, M. S. Poporul, Poliloghie de ALFRED HEFTER Noul inspectori generali adminis­trativi pentru în­treaga tară Buc. 31.— In „Monitorul Ofi­cial" de astăzi va apărea deci­zia cu privire la repartizarea ins­pectorilor genera­l administrativi pe regiuni, în următoarea com­punere : Victor Hodor și Stavri la reg. 1 cu reședința Olt. la Cluj; N. Nesula la reg. 11 cu reședința în Timișoara ; Al Po­­pescu-Voevod și Victor Hugo-Ta­­rac regiunea 111 cu reședința la Sibiu; Al. Lucescu și Paul Na­­nian reg. IV cu reședința la Cra­iova; Paul Goma și D. Milldon regiunea V-a cu reședința la Ploești; C. Râșcanu și Victor Vaseu­, reg. VI cu reșe­dința la Cala­i; Pavel Cruda și Mihail Piciorianu reg. ViI cu re­ședința la Cernăuți; Ștefan Cor­­ciova și Paul Demetrescu reg. Vili cu reședința la Iași, cuprin­­zân­d județele Iași, Roman, Ba­cău, Vaslui, Tutova, Tecuci, Pul­a și Bălți; d-nii D. Tomescu și P. Petrescu la reg. IX cu reședința la Chișinău, Soroca, Orhei, Ti­­ghina, Cetatea Albă, Cahul și Fălciu. DL inspector Cantuniari rămâ­ne la dispoziția ministerului de interne pentru întreaga tară.ji O gravă afacere in cercetarea par­chetului ieșan O gravă afacere de avort se află în cercetarea parchetului lo­cal. In urma unui denunț primit de d. procuror Buzea, cum că la institutul Gregorian a fost inter­nată o persoană care se află grav bolnavă din cauza unui a­­vort, — d-sa s’a prezentat eri la spitalul Maternitatea, unde a în­ceput cercetările. Bolnava este o persoană tână­ră și face parte din societatea cultă a Iașului. Fața de gravitatea boalei, pa­cienta a fost supusă unei ope­rații. La interogatorul ce i s'a luat de către d. procuror Buzea, bol­nava n’a vrut să indice sub nici un motiv pe rachia care i-a pro­vocat avortul. A motivat aceasta pe faptul că a dat cuvântul de cinste de a tăinui pe aceia care i-a provocat avortul. To­uși, în urma câtorva indicii obținute de la persoanele din an­turajul bolnavei, d. procuror Bu­zea, a putut afla numele aceleia ce a provocat avortul. Ea este d-na A. C. o cunoscută moașă din localitate. Persoana în chestie a fost ci­1­tată pentru eri la Parchet, unde s-a luat un lung interogatoriu și se află încă reținută în interesul instrucției. Darea în judecată a unui inspector administrativ Buc. 31. Ancheta întreprinsă de ministerul de interne împotri­va d-lui Al. N. Ștefănescu, ins­pector general administrativ, în­vinuit de luare­a de mită, a con­­dus la trimiterea d-sale în jude­cata comisiunei disciplinare. Informații — D. G. G. Mârzescu, minis­tru de justiție, chemat telegrafic, a plecat aseară la Sinaia, pentru a lua parte la Consiliul de Co­roană care are loc astăzi la orele 4 d. a. — Un început de incendiu s’a declarat eri­cim, în str. Cuza Vodă 35. Din cauza unui horn deteriorat a luat foc o grindă a podului casei, locuită de d. Osias Segal. Intervenind pompierii, incendiul a fost localizat, fără a produce mari pagube.­­ In legătură cu incendiul de la moara „Furnica d. jude Po­_­intJ, a continuat șt­iri cercetă­­rile. Pentru eri au fost citați canta­­ragiul morei, unul din morari și fochistul. Deasemenea au fost aduși de la Galata spre a fi ascultați, pro­prietarul Morei și fostul ei admi­nistrator. Primii cari au fost ascultați au fost cei doi arestați. Pus în cunoștința celor decla­rate de șeful morar, proprietarul a declarat că acesta era în drept să vorbească astfel, pentru că cu câteva zile înainte a fost prins cu un furt de făină și a fost ertat. In urmă, cu 3 zile înainte de în­chiderea morei, șeful morar s’a îmbătat și a amenințat pe toți cu revolverul. Fapta fiind adusă la cunoștința proprietarului, acesta l’a chemat și­­ l'a mustrat în fața celorlalți lucrători. A doua zi, după aceasta un alt morar, a găsit ascunse în!r’­un n­uc, cele două beșîci cu benzină și vată despre care era vorba la Instrucție. Imediat ce i s’a adus la cuno­ștință aceasta, proprietarul morei, a chemat „pe șeful morar, făcân­­du-i cunoscut că l’a concediat din serviciu. Morarul însă, a continuat să locuiască în vechea lui locuință, din curtea localului Morei. Fiind chemați și ceilalți martori, aceștia au confirmat declarația proprietarului morei.­­ Râul Jijia a revărsat pe te­­ritoriul județului Iaș. Podul de cale ferată dintre Cristești­­ și Vasile­ Lupu a fost mult slăbit. . Autoritat­le ceferiste au dispus ca circulația in acel punct să se facă prin transbordare. Apele Jijiei cresc mereu, pro­vocând îngrijorarea populației. Desființarea Direcțiunei Generale a Teatre­lor Buc. 31. — începând de la 1 ianuarie 1926, direcția generala a teatrelor a fost desființată, ar triburile directiunei generale vor trece la miniatorul Artelor. DL Corneliu Moldovanu, actualul di­rector general al teatrelor va ră­mâne director al teatrului Na­țional din București.

Next