Lumea, octombrie-decembrie 1926 (Anul 9, nr. 2435-2509)
1926-10-03 / nr. 2435
* Unul Ílí No. 2»aj| ____________.. ' . 3 IEI NUMĂRUL - jgg= |A —|^romir *• socială — Ziar Independent ^ • pe un an 850 Tei din țarg| UnIMA ORA și străb||tatc De ori pînă azi! (București 1 Telefonate) Cum se va face remanierea Suntem în măsură să dăm astăzi indicații precise asupra modului cum se va face remanierea guvernului. Remanierea se va face pe ziua de 10 Octombrie. Vor intra în guvern d-nii Titică Burileanu, general Râșcanu, Anibal Teodorescu, actualul primar al Capitalei, iar ca subsecretari de stat, d-nii Petre Papacostea și Al. Otetelișanu. Vor fi debarcați d-nii: Lapedatu, Trancu, Goldiș și încă unul din actualii miniștri. Dl. general Averescu va lua ministerul de finanțe. In locul d-lui general Florescu, secretarul general al ministerului de războiu, a fost numit d. general Iovanovici, președinte comisiunei române care tratează incidente de frontieră cu Sovietele. Dl. Trancu—Iași va veni în fruntea municipiului Capitalei. Actualul consiliu municipal va fi dizolvat. Pănă acum se cunosc numai datele de mai sus. Nu se pot preciza departamentele pe care le vor ocupa fiecare din noii miniștrii și nici cari sunt ceilalți miniștrii sau subsecretari de stat cari vor fi chemați să complecteze cabinetul remaniat. Se pare ca un portofoliu și un subsecretariat sunt rezervate gruparei d-lui Iorga și nu este exclus sâ se acorde un portofoliu și un subsecretariat gruparei d-lui dr. Lupu. Liberalii se pregătesc de lupta parlamentara Astăzi după amiază, la orele 5, a avut loc acasă la d. Ionel Brătianu o consfătuire a foștilor mniștrii din ultima guvernare liberală. Convocarea s-a făcut în vederea reorganizărei partidului și reluărei activităței politice. In acest scop delegația permanentă a partidului se va întruni la de 8 Octombrie, pentru a se decide atitudinea partidului sibea! în sesiunea de toamnă a Parlamentului. Marele rechizitoriu ai di-lui Iorga Suntem informați că la începutul apropiatei sesiuni parlamentare, d. iorga va face un rechizitoriu contra d-lor Argetoianu și Maniu. Dl. general Averescu luând cunoștință de amărăciunea care l-a cuprins pe d. Iorga, a spus: — „Sufăr alături de d. Iorga. Pentru mine, procedarea d-lui Argetoianu nu constitue o surpriză: eram sigur că mai târziu, d. Iorga va avea elementele necesare ca să aprecieze singur între mine și Argetoianu. Regret pentru d. Iorga că a trebuit să treacă prin această experiență. Ce se petrece la națîonali . In cercurile partidului național, fîhîav printe , membrii partidului cari au voiat fuziunea, domnește o vie nemulțumire contra fuziunei. Se rostesc cuvinte grele la adresa noilor ioarași. Naționalii spun că voterea slatului partidului a fost o mistificare. Ei au crezut că se votează un statut nou, din timp ce s’a votat statutul partidului țărănist. lr. Iracideirat penibil D. Eduard Millo a fost lovit dri dimineață, în fața cofetăriei „Capșa“ de d. Miu Slăvescu, fratele d-lui Fache Slăvescu, șeful organizației naționale din Teleorman, pentru faptul că d. Madgearu a publicat în „Politice” o scrisoare pe care d. Slăvescu a considerat-o jignitoare la adresa sa. Puternică opoziție contra d-lui Poincaré. Un număr de 300 deputați și senatori din toate partidele politice, s’au întrunit în urma apelului făcut de primarii orașelor, și au adoptat o rezoluție pin care se cere guvernului suspendarea neîntârziată a aplicărei reformei judiciare, și numirea unei comisiuni din care să facă parte d nii Francois Mar hall, De Jouvenel și Darladier, pentru a prezenta moțiunea d-lui Poincare. Ratificarea trtatatului polonoroman Dieta poloneză a ratificat cu o mare majoritate, după a treia cetire, tratatul de garanție încheiat între Polonia și România Pentru restaurarea monarhiei în Grecia Regaliștii greci desfășoară o vie activitate în vederea readucerei la tronul Greciei a fostului Rege George. Un mare furt de fitiluri cu prilejul transportărei unei lăzi cu titluri au dispărut în gara Saint-Lazare titluri chineze în valoare de 3 milioane franci. Mussolini, comandantul miliției ffesscisîe Generalul Gonzalo, comandantul miliției fasciste, și-a dat demisia din acest post. D. Mussolini și-a rezervat conducerea miliției fasciste. Masacre în cartierele europene dan Sahangai Bande de tâhari chinezi au năvălit în cartierele alegațiilor străine din Shangai, jefuind și omorând pe oricine încerca să li se împotrivească. Autoritățile polițienești erau incapabile să ia vreo măsură contra Ja and film^^^^^ * Ce scrie presa despre întrevederea Mussolini- Chamberlain Paris 1. In întrevederea care a avut locuri la Livorno, pe bordul yachtului „Delfin“, între d-nii Mussolini și Chamberlain, s’au luat în discuțe chestiunea Mediteranei, a Tangerului și a Abisiniei. Ziarele engleze relevă importanța politică a acestei întrevederi. Presa italiană crede că discuțiile anglo-italiene constitue o lovitură de șah contra efectelor apropierii franco-germane. Ziarele franceze regretă faptul că punându-se în discuție chestiunile din Mediterana, Franța, care este mare putere, pare a fi exclusă din conversațiile relative la aceste chestiuni. Aviatorii iugoslavi în Capitală Buc. 2. Oni dimineață au sosit în Capitală venind din Iași, aviatorii iugoslavi care fac raidul Belgrad-Praga—Varșovia—Iași- București—Belfiesd. Partidul național din Iași a aderat la fuziune — Declarația d-lui C. EL Ifrim. — Intervenția făcută pe lângă d. N. Iorga — D. N. Cananău, președintele organizației eșene a național, a convocat pe membrii clubului sfătuire. Scopul convocarei a fost pronunțarea asupra actului fuziunii, proclamat de comitetele centrale ele perfidelor, național și țărănesc. Consfătuirea s'a ținut la o vie de la Copou, proprietatea d-lui N. Cananău. Au răspuns la convocare dintre fruntași organizației local, d-nii: Profesori universitari dr. Petru Anehei și Al. Popovici, C. N. Ifrim, Petrică B gdan, Anibal Ciurea, I. Prassa, Anfons Heroveanu, ing. C. Negrutz , Savel Zahăr scu, Mircea Bădăran, Soarec, M. Răcoare, R. Suța, mihai Ercea, institutori Lazăr Grecea și Dimtru, Andrei Badaran, Sângaciu, C. Popana, D. Pellmuter etc., în total peste o sută de partizani. Cuvântările rostite Primul a luat cuvântul d. Alfons Heroveanu. D-sa a relevat însemnătatea acestui act politic epocal, elogind personalitatea celor doi fruntași: Iuliu Maniu și I. M.halache, cari au pregătit cu perseverență și idealism realizarea și cristalizarea fuziunei. Adeziunea noastră — a încheiat d. avocat Alfons Heroveanul — e necondiționată și anticipat exprimată. Intr’o atmosferă de comunicativă însuflețire, iau cuvântul succesiv, dnii Petrică Bogdan, dr. P. Anghel, C. Negruzzi, I. Prassa și Anibal Ciurea. Toți se exprimă în acelaș sens, declarând că înfăptuirea contopirei celor două partide, e dorința întregii opinii publice, iar rezultatul acestui eveniment social, va fi salvarea națiunei. Amicii d-lui N. Iorga speră că șeful va fuziona D. C. N. Ifrim, vizibil emoționat, își exprimă părerea de rău că nu poate încă, să se pronunțe formal asupra tutinei. „Șeful meu — spune d-sa — datorită neclarificărei încă a unor chestiuni de amănunt, n’a avut posibilitatea de a se pronunța decisiv. „Am credința și o doresc din suflet să se realizeze — că șeful și părintele meu sufletesc va face parte, împreună cu noi din componența noului partid național-țărănesc. D-sa termină reamintind celor de fată sentimentele de prietenie și încredere pe care le-a încercat cât a colaborat cu d. N. Cananău și prietenii d-sale politici. In cazul când împrejurările vor cere — spune d. Ifrim — să ne îndepățim politicește, vă asigur că vom continua să fim legați sufletești. Declarațiile d-lui N. Cananău Cel din urmă la cuvântul d. N. Cananău. D-sa arată că prin contopirea celor două partide într'un nou puternic organism politic, țara a dobândit un incomensurabil câștig. D-sa declară că așa cum s'a realizat fuziunea, aderă la ea din tot sufletul și necondiționat. Telegrame către d-nii Iorga și Maniu Adunarea decide transmiterea unei telegrame d-lui președinte Maniu, prin care să i se învedereze adeziunea tuturor la actul din ziua de 26 Septemvrie. Deasemenea se decide transmiterea unei telegrame d-lui Iorga prin care sa se apeleze la apostolul dela Văleni de Mare să nu știrbească puterea operei realizate. " * S’a delegat o comisiune din 10 membrii din comitetul executiv care să reprezinte oganzaia ieșană la congresul dela 10 Octombrie. Apel la d. I orga D-nii C. N. Ilim nau vor pleca î și N. Cana, cu câteva zile anse la București, unde avea mai multe în revederi d. N. I .o rga. Șediițl a luat sfârșit la 6 jumătate. A. M. p riidului pentru eri 1« o convoi cu ora Guvernul Bartel a demisionat a doua oara Varșovia. Noul guvern Bartel întâmpinând dficităji la Senat cu prilejul votă ei trigerii, și-a dat demisia. Președintele Republicei a primit demisia cabinetului. Zece imobile distruse de foc la Galați Galați. Un violent incendiu a izbucnit drn seară în str. Tecuci No. 60 la locuința văduvei Elima Goldșein. Flăcările au cuprins imediat imobil i alăturat al d-lui Zissu, ocupat de 20 chiriași. De aci focul s’a întins la casa d-lui Vasilescu, continuând mai departe pe str. Tecuci, prefacând în cenușă 10 case. • Cu prilejul acestui incendiu s’a întâmplat o nenorocire. O mașină ce venea cu mare iuțeală pe str. Macri spre locul dezastrului s'a ciocnit puternic cu un hamwam care venea dinspre gară. Ambele vehicule au fost grav avariate iar 20 de persoane sunt rănite. îndrăzneață tălhărie «lin str.Banu în fața Tribunalului — Cei trei band fi condamnați la închisoare Se cunosc amănuntele îndrăzneței tâlhării comise la d. avocat D. Bantaș din str. Banu. Prin luna iulie, la orele 10 seara, doi bandiți au spart ușa biroului d-lui Bantaș și printr’o spărtură făcută în zid, au pătruns la croitoria Demek. Dar când să iasă cu prada, d. av. Bantaș s’a reîntors acasă. Zărind ușa deschisă, a bănuit ceva și a năvălit asupra bandil lor. Pe unul a reușit să-l prindă. Al doilea a reușit să se facă nevăzut în întunericul ștrăzei. La cercetări, spărgătorul prins a mărturisit unde poate fi găsit și al doilea, care a și fost prins. De asemenea, a mărturisit și furtul de la d. dr. Argetotonu. Ambii bandiți—Haim Weisberg și Iancu Bilibașa—precum și birjarul Smeike, tăinuitorul lor, au fost dați în judecată pe baza legei micului Parchet, fața ocol. II urban, prezidat de d. jude E. Ghica. Cei doi bandiți au fost condamnați la câte 3 ani închisoare și 10.000 lei despăgubiri către d. Bantaș. Birjarul a fost condamnat la 3 luni închisoare. DECLARAȚIILE D-LUI MITILINEU facute reprezentanților presei — Rolul României in Liga Națiunilor.—întrevederea Averescu— Stresseman.— Tratatul de la Roma — Buc. 2. — Dl. Jean Milineu, ministr de externe, a convocat ori pe reprzentanții presei că ora le-a făcut jojdeclarații în legătură cu lucrărle delegției române în Liga Națiunlor. „Interesul cel mare pe care l avea România de a fi reprezentată la Geneva constă în faptul că, în «cord«! stelit între cele trei state ale Mrei Antante, în Conerința de la Bled, era hotărâ! alegerea României în Consiliul Ligei Națiunilor. Fptul că România a fost aleasă în Constitui Ligii, că Adunarea a fost prezentă «nul acesta de d. Nincii și că A.uirea, pentru a aduce un omagiu d-lui Beneș, a ars Ceha Sovacia pe timp de un an în Consiltul Lgei Niunilor, dovedește marea a tartat, de care se bucură M ea in lege,e esnic o principal “al politicei de consol dire și asigurre a pacei în Enopa centrale și în restul Coiinentului. Rolul Mom Vitet îri Corashin .Prin intrarea României în Consiliul Societatei onoarea ei e mare, Națiunilor, dar răspunderea și mai mare. Consilul este sufletul Societăței Națiunilor. In fața lui se prezintă toate problemele care se pot iv ; el este ehhemer în primul rând să aplaneze <«fren dce, să pregăească și să găsească în bună înțelegere soluțiile împăcătoare pentru încheerea acordurilor. „Dl. Trufecu e apreciat în toate cercurile politice din străinătate, iar faptul că D-sa a fost ales președintle coruniniei financiare a Ligei Națiunilor, o contină acest lucru. întrevederea Averescu-Stresseman D. Mitilineu a confirmat știrea că d. general Averescu a avut o întrevedere cu d. Stresseman. Acum când a intervenit acordul între Franța și Germania, este necesar ca toate statele să facă tot posibilul ca raporturile normale cu Germania să fie reluate în cel mai scurt timp. Prin faptul că Germania a dat votului României cu prilejul alegerei ei în Constitui Ligei Națiunilor, se dovedește că ambele părți cu intenția restabilirei raporturilor normale și că toate chestiunile în litigiu (cum e chestiunea bancnotelor Băncii Generale) vor fi în curând tranșate. Tratatul de oma gind întrebat asupra tratatului cu Kuha, d. Mussolini a spus: „Privitor la această chestiune, după cum am spus când s’a semnat tratatul cu Franța, repel că, orice acord care va tinde la consolidarea păcei, va fi bine primit de noi și va consitui o nouă verigă la lanțul acordurilor destinate să asigure pacea. „Pace de amiciție cu Italia, semnat de d. general Averescu, se bazează pe menținerea ordinei internaționale și e alcătuit in conformitate cu ’hiatul Socieței Națiunilor și în spiritul acordurilor de la Locarno. Prin menținerea ordinei internaționale se afirmă menținerea statului-quo. Orice atingere s’ar aduce situației de azi ar constitui o infracțiune , ordinea internațonaă și ar fi în contradicție cu art. 16 din pctul Liei Națiunilor. M. S. Regina pleacă astăzi în America Buc. 2. Asăzi la orele 540 p. m., M. S. Regina va pleca din Sinia cu un tren regal pănă la Chebourg de unde se va îmbarca pe vaporul „Leviathan“ pentru Statele Une. Itieralul rămâne cel anunțat. In compunerea suitei nu a intervenit nici o schimbare. Astăzi la orele 1.30, membrii guvernului , frunte cu d. general Averescu, vor pleca la Sinaia pentru a slu’a pe M. S. Regina cu ocazia plecărei în America. E probabil că va avea loc un consiliu de miniștri iar seara se vor înapoia în Capitală. Pilsudski formează noul guvern polon Paris 2. Președintele republicei a însărcinat pe mareșalul Pilsudsky cu formarea noului cabinet. Acesta a acceptat. O lege agrară declarată neconstituțională de Curtea de Casație Buc. 2.—înalta Curte de Casație a de Juat astăzi neconstituțională legea relativa la reforma agrară votată in August 1924 prin care se decla au valabile vânzările făcute de proprietari către sătenii cultivatori de pământ pe loturi de cel mult 5 hectare, vânzări făcute de la 1 Febrarie 1921 pănă la 1 Ianuarie 1924. Bursa București Procesul lor s’a judecat ori în:refling 560 , Londra 955. New York 196 l12 Zürich 38.90. Milano 7.40. Bruxeles 5.40. Praga 5.85. Viena 27.80. Marca aur 47.00. PETROLIFERE Credit Minier (optate) 2300— 20 Pui 2120—30. J. R. D. P. (optate) 1110-20 Pui 680-90. Reșița (optate) 420—25. Petrol Blok (optate) 415—20. ii JUCL Informații —Aseară la orele 8, a avut loc o consfătuire la Camera de comerț Au participat în afară de d. Cerchez președintele comisiei interimare a Camerei și d-nii Axinte, pre e~tul județului, Petrea primarul orașului, Corjescu prefectul de petiție, Omer Popovici deputat etc. Dura ce s’au luat unele hotărări în vederea aprop efelor alegeri s'a luat în discuție chestia cărților de alegători întrucât unle ziare au anunțat că comerdanții întâmpină dificultăți la comisariate. D. Cerchez a rugat pe d. prefect să ia măsuri în consecini. — Membrii „Asocia’iei Reporterilor din Iași“ întruniți^ oseară in ședință, au hotărât în unanimitate proclamarea ca președinte de onoare al asociației pe d. Max Caüfman—Dan, cel mai vechiu reporter și apreciat publicist ieșan. —Un interesent proces de alimente se judecă in fsta secției II a Tribunalului. Este vorba de o acțtune de alimente introdusă de o d-nă, Eleonora Moscovici din București, soțului ei Take Macovici din Iași str. Strâmbă, de care trăește despărțit timp de 17 an. In tot acest răstimp, d-na nu știa de urma soțului ei, care dispăruse atunci. Abea acum aflându-i domiciliul și cum are cu sine o copilă de 16 ani, a intentat acțiune de alimente, cerându-i 100.000 lei pentru trecut și 5000 lei pensie lunară. Un canal Dunărea- Tisa Budapesta 1. Băncile londoneze „Rotchild* și „Schroeder* au intenția să învestească suma de 200 milioane coroane aur, pentru realizarea anul canal intre Dunărea ți Tisa.