Lumea, octombrie-decembrie 1926 (Anul 9, nr. 2435-2509)

1926-10-03 / nr. 2435

* Unul Ílí No. 2»aj| ____________.. ' . 3 IEI NUMĂRUL - jgg= |A —|^romir *• socială — Ziar Independent ^ • pe un an 850 Tei din țarg| Un­IMA ORA și străb||tatc De ori pînă azi! (București 1 Telefonate) Cum se va face rem­aniere­a Suntem în măsură să dăm astăzi indicații precise asupra modului cum se va face re­manierea guvernului. Remanierea se va face pe ziua de 10 Octombrie. Vor intra în guvern d-nii Titică Burileanu, general Râșcanu, Anibal Teo­­dorescu, actualul primar al Ca­pitalei, iar ca subsecretari de stat, d-nii Petre Papacostea și Al. Otetelișanu. Vor fi debarcați d-nii: Lape­­datu, Trancu, Goldiș și încă unul din actualii miniștri. Dl. general Averescu va lua ministerul de finanțe. In locul d-lui general Florescu, secretarul gen­eral al ministerului de răz­­boiu, a fost numit d. general Iovanovici, președinte comisiunei române care tratează incidente­­ de frontieră cu Sovietele. Dl. Trancu—Iași va veni în fruntea municipiului­­ Capitalei. Actualul consiliu municipal va fi dizolvat. Pănă acum se cunosc numai datele de mai sus. Nu se pot preciza departamentele pe care le vor ocupa fiecare din noii miniștrii și nici cari sunt ceilalți miniștrii sau subsecretari de stat cari vor fi chemați să complec­­teze cabinetul remaniat. Se pare ca un portofoliu și un subsecretariat­­ sunt re­zervate gruparei d-lui Iorga și nu este exclus sâ se a­­corde un portofoliu și un sub­secretariat gruparei d-lui dr. Lupu. Liberalii se pre­gătesc de lupta parlamentara Astăzi după amiază, la orele 5, a avut loc acasă la d. Ionel Brătianu o consfătuire a foștilor mniștrii din ultima guvernare li­berală. Convocarea s-a făcut în vederea reorganizărei­­ partidului și reluărei­­ activităței politice. In acest scop delegația permanen­tă a partidului se va întruni la de 8 Octombrie, pentru a se decide atitudinea partidului si­­be­­a! în sesiunea de­­ toamnă a Parlamentului. Ma­rele rechizi­toriu ai di-lui Iorga Suntem informați că la înce­putul apropiatei sesiuni parla­mentare, d. iorga va face un rechizitoriu contra d-lor Arge­­toianu și Maniu. Dl. general Averescu luând cunoștință de amărăciunea care l-a cuprins pe d. Iorga, a spus: — „Sufăr alături de d. Iorga. Pentru mine, procedarea d-lui Ar­­getoianu nu constitue o surpriză: eram sigur că mai târziu, d. Iorga va avea elementele nece­sare ca să aprecieze­­ singur în­tre mine și Argetoianu. Regret pentru d. Iorga că a trebuit să treacă prin această experiență. Ce se petrece la națîonali . In cercurile partidului național, fîhîav print­e , membrii partidului cari au voiat fuziunea, domnește o vie nemulțumire contra fu­­ziunei. Se rost­esc cuvinte grele la adresa noilor io­arași. Na­ționalii spun că vote­re­a slat­­­u­­lui partidului a fost o mistificare. Ei au crezut că se votează un statut nou, din timp ce s’a votat statutul partidului țărănist. l­r. Iracideirat penibil D. Eduard Millo a fost lovit dri dimineață, în fața cofetăriei „Capșa“ de d. M­iu Slăvescu, fratele d-lui­­ Fache Slăvescu, șe­ful organizației naționale din Te­leorman, pentru faptul că d. Madgearu a publicat în „Politice” o scrisoare pe care d. Slăvescu a considerat-o jignitoare la a­­dresa sa. Puternică opozi­ție contra d­-lui Poincaré. Un număr de 300 deputați și senatori din toate partidele poli­tice, s’au întrunit în urma apelu­lui făcut de primarii orașelor, și au adoptat o rezoluție p­in care se cere guvernului suspendarea neîntârziată a aplicărei reformei judiciare, și numirea unei com­i­siuni din care să facă­ parte d­ nii Francois Mar hall, De Jouvenel și Darladier, pentru a prezenta moțiunea d-lui Poincare. Ratificarea trta­­tatului polono­roman Dieta poloneză a ratificat cu o mare majoritate, după a treia cetire, tratatul de garanție în­cheiat între Polonia și România Pentru restaura­rea monarhiei în Grecia Regaliștii­­ greci desfășoară o vie activitate în vederea readuce­­rei la tronul Greciei a fostului Rege George. Un mare furt de fitiluri cu prilejul transportărei unei lăzi cu titluri au dispărut în gara Saint-Lazare titluri chineze în valoare de 3 milioane franci. Mussolini, coman­dantul miliției ffesscisîe Generalul Gonzalo, comandan­tul miliției fasciste, și-a dat de­misia din acest post. D. Mussolini și-a rezervat con­ducerea miliției fasciste. Masacre în car­tierele europene dan S­ahangai Bande de tâ­hari chinezi au năvălit în cartierele alegațiilor străine din Shangai, jefuind și omorând pe ori­cine încerca să li se împotrivească. Autoritățile polițienești erau incapabile să ia vre­o măsură contra Ja and film^^^^^ * Ce scrie presa despre întrevede­rea Mussolini- Chamberlain Paris 1. In întrevederea care a avut loc­uri la Livorno, pe bor­dul yachtului „Delfin“, între d-nii Mussolini și Chamberlain, s’au luat în discuțe chestiunea Medi­­teranei, a Tangerului și a Abi­­siniei. Ziarele engleze relevă impor­tanța politică a acestei întreve­deri. Presa italiană crede că discu­țiile anglo-italiene constitue o lo­vitură de șah contra efectelor apropierii franco-germane. Ziarele franceze regretă faptul că punându-se în discuție ches­tiunile din Mediterana, Franța, care este mare putere, pare a fi exclusă din conversațiile relative la aceste chestiuni. Aviatorii iugoslavi în Capitală Buc. 2. Oni dimineață au so­sit în Capitală venind din Iași, aviatorii iugoslavi care fac raidul Belgrad-­­Praga—Varșovia—Iași- București—Belfiesd. Partidul național din Iași a aderat la fuziune — Declarația d-lui C. EL Ifrim. — Inter­venția făcută pe lângă d. N. Iorga — D. N. Cananău, președi­ntele organizației eșene a național, a convocat pe membrii clubului sfătuire. Scopul convocarei a fost pronunțarea asupra ac­tului fuziunii, proclamat de co­mitetele centrale ele perfidelor, național și țărănesc. Consfătuirea s'a ținut la o vie de la Copou, proprietatea d-lui N. Cananău. Au răspuns la convocare din­tre fruntaș­i­­ organizației loca­l, d-nii: Profesori universitari dr. Petru Ane­hei și Al. Popovici, C. N. Ifrim, Petrică B gdan, Anibal Ciurea, I. Prassa, Anfons Hero­­veanu, ing. C. Negrutz , Savel Zahăr scu, Mircea Bădăran, So­a­rec, M. Răcoare, R. Suța, m­­ihai E­rcea, institutori Lazăr Grecea și­­ Dimtru, Andrei Badaran, S­ângaciu, C. Popana, D. Pell­­muter etc., în total peste o sută de partizani. Cuvântările rostite Primul a luat cuvântul d. Al­fons Heroveanu. D-sa a relevat însemnătatea acestui act politic epocal, elo­­g­ind personalitatea celor doi fruntași: Iuliu Maniu și I. M.h­a­lache, cari au pregătit cu perse­verență și idealism realizarea și cristalizarea fuziunei. Adeziunea noastră — a în­cheiat d. avocat Alfons Hero­­veanul — e necondiționată și an­ticipat exprimată. Intr’o atmosferă de comuni­cativă însuflețire, iau cuvântul succesiv, d­nii Petrică Bogdan, dr. P. Anghel, C. Negru­zzi, I. Prassa și Anibal Ciurea. Toți se exprimă în acelaș sens, declarând că înfăptuirea contopirei celor două partide, e dorința întregii opinii publice, iar rezultatul acestui eveniment social, va fi salvarea națiunei. Amicii d-lui N. Iorga speră că șeful va fuziona D. C. N. Ifrim, vizibil emo­ționat, își exprimă părerea de rău că nu poate încă, să se pro­nunțe formal asupra tut­inei. „Șeful meu — spune d-sa — datorită neclarificărei încă a u­­nor chestiuni de amănunt, n’a avut posibilitatea de a se pro­nunța decisiv. „Am credința și o doresc din suflet să se realizeze — că șe­ful și părintele meu sufletesc va face parte, împreună cu noi din componența noului partid națio­­nal-țărănesc. D-sa termină reamintind celor de fată sentimentele de priete­nie și încredere pe care le-a încercat cât a colaborat cu d. N. Cananău și prietenii d-sale politici. In cazul când împrejurările vor cere — spune d. Ifrim — să ne îndepățim politicește, vă as­igur că vom continua să fim legați sufletești. Declarațiile d-lui N. Cananău Cel din urmă la cuvântul d. N. Cananău. D-sa arată că prin contopirea celor două partide într'un nou puternic organism politic, țara a dobândit un in­­comensurabil câștig. D-sa declară că așa cum s'a realizat fuziunea, aderă la ea din tot sufletul și necondiționat. Telegrame către d-nii Iorga și Maniu Adunarea decide transmiterea unei telegrame d-lui președinte Maniu, prin care să i se înve­dereze adeziunea tuturor la ac­tul din ziua de 26 Septemvrie. Deasemenea se decide trans­miterea unei telegrame d-lui Ior­ga prin care sa se apeleze la apostolul dela Văleni de M­are să nu știrbească puterea operei realizate. " * S’a delegat o comisiune din 10 membrii din comitetul execu­tiv care să reprezinte o­gan­za­­­ia ieșană la congresul dela 10 Octombrie. Apel la d. I orga D-nii C. N. Ilim nau vor pleca î și N. Cana, cu câteva zile a­nse la București, unde avea mai multe în revederi d. N. I .o rga. Ședii­țl a luat sfârșit la 6 jumătate. A. M. p riidului pentru eri 1« o con­voi cu ora Guvernul Bartel a demisionat a doua oara Varșovia­­. Noul guvern Bar­tel întâmpinân­d d­fic­ităji la Se­nat cu prilejul votă ei trige­ri­i, și-a dat demisia. Președintele Republicei a primit demisia ca­­binetului. Zece imobile distruse de foc la Galați Galați. Un violent incendiu a izbucnit drn seară în str. Tecuci No. 60 la locuința văduvei Elima Goldș­ein. Flăcările au cuprins imediat imobil i alăturat al d-lui Zissu, ocupat de 20 chiriași. De aci focul s’a întins la casa d-lui Vasilescu, continuând mai departe pe str. Tecuci, prefacând în cenușă 10 case. • Cu prilejul acestui incendiu s’a întâmplat o nenorocire. O mași­nă ce venea cu mare iuțeală pe str. Macri spre locul dezastrului s'a ciocnit puternic cu un ham­wam­ care venea dinspre gară. Ambele vehicule au fost grav a­­variate iar 20 de persoane sunt rănite. îndrăzneață t­ă­l­h­ă­ri­e «lin str.Banu în fața Tribunalului — Cei trei band fi condamnați la închisoare Se cunosc amănuntele îndrăz­neței tâlhării comise la d. avo­cat D. Bantaș din str. Banu. Prin luna iulie, la orele 10 seara, doi bandiți au spart ușa biroului d-lui Bantaș și printr’o spărtură făcută în zid, au pătruns la croitoria Demek. Dar când să iasă cu prada, d. av. Bantaș s’a reîntors acasă. Zărind ușa deschisă, a bănuit ceva și a năvălit asupra bandi­­l lor. Pe unul a reușit să-l prin­dă. Al doilea a reușit să se facă nevăzut în întunericul ștră­zei. La cercetări, spărgătorul prins a mărturisit unde poate fi găsit și al doilea, care a și fost prins. De asemenea, a mărturisit și furtul de la d. dr. Argetotonu. Ambii bandiți—Haim Weisberg și Iancu B­ilibașa—precum și bir­jarul Smeike, tăinuitorul lor, au fost dați în judecată pe baza le­gei micului Parchet, fața ocol. II urban, prezidat de d. jude E. Ghica. Cei doi bandiți au fost con­damnați la câte 3 ani închisoare și 10.000 lei despăgubiri către d. Bantaș. Birjarul a fost condamnat la 3 luni închisoare. DECLARAȚIILE D-LUI MITILINEU facute reprezentanților presei — Rolul României in Liga Na­țiunilor.—întrevederea Averescu— Stresseman.— Tratatul de la Roma — Buc. 2. — Dl. Jean M­ilineu, minis­tr de externe, a convocat ori pe repr­zentanții presei că ora le-a făcut jojdecla­rații în le­gătură cu lucrăr­le deleg­ției române în Liga Națiunlor. „Interesul cel mare pe care l avea România de a fi reprezen­tată la Geneva constă în faptul că, în «cord«! st­e­lit între cele trei state ale M­rei Antante, în Con­erința de la Bled, era ho­tăr­â! alegerea României în Con­siliul Ligei Națiunilor. F­ptul că Rom­ânia a fost aleasă în Con­stitui Ligii, că Adunarea a fost prez­entă «nul acesta de d. Nin­­ci­i și că A.­ui­rea, pentru a aduce un omagiu d-lui Beneș, a ar­s Ceha Sov­acia pe timp de un an în Consiltul L­gei N­iuni­­lor, dovedește marea a tartat, de care se bucură M ea in­ le­­ge,e es­nic­ o principal “al po­liticei de consol d­ire și asigur­­­re a pacei în En­opa centrale și în restul C­oiinentului. Rolul Mom Vitet îri Corashi­n .Prin intrarea României în Consiliul Societatei onoarea ei e mare, Națiunilor, dar răs­punderea și mai mare. Consi­lul este sufletul Socie­­tăței N­ațiunilor. In fața lui se prezintă toate problemele care se pot iv ; el este ehhemer în primul rând să aplaneze <«f­ren dc­e, să preg­ăească și să gă­sească în bună înțelegere so­luțiile împăc­ă­toare pentru în­­cheerea acordurilor. „Dl. T­rufe­cu e apreciat în toate cercurile politice din străi­nătate, iar faptul că D-sa a fost ales președint­le corun­iniei fi­nanciare a Ligei Națiunilor, o conti­nă acest lucru. întrevederea Averescu-Stresseman D. Mitilineu a confirmat știrea că d. general Averescu a avut o întrevedere cu d. Stresseman. Acum când a intervenit acordul între Franța și Germania, este necesar ca toate statele să facă tot posibilul ca raporturile nor­male cu Germania să fie reluate în cel mai scurt timp. Prin faptul că Germania a dat votul­ui României cu prilejul a­­legerei ei în Constitui Ligei Naț­iunilor, se dovedește că ambele părți cu intenția restabilirei ra­­porturilor normale și că toate chestiunile în litigiu (cum e ches­tiunea bancnotelor Băncii Gene­rale) vor fi în curând tranșate. Tratatul de oma­ g­ind întrebat asupra tratatului cu K­uha, d. Mussolini a spus: „Privitor la această chestiune, după cum am spus când s’a semnat tratatul cu Franța, repel că, orice acord care va tinde la consolidarea păcei, va fi bine primit de noi și va cons­itui o nouă verigă la lanțul acordurilor destinate să asigure pacea. „Pace de amiciție cu Italia, semnat de d. general Averescu, se bazează pe menținerea ordi­­nei internaționale și e alcătuit in conformitate cu ’hiatul Socie­­ței Națiunilor și în spiritul acorduri­lor de la Locarno. Prin menține­rea ordinei interna­ționale se a­­firmă menținerea statului-quo. Orice atingere s’ar aduce situa­­ției de azi ar constitui o infrac­țiune , ordinea internațona­ă și ar fi în contradicție­­ cu art. 16 din p­ctul L­iei Națiunilor. M. S. Regina pleacă astăzi în America Buc. 2. As­ăzi la orele 5­40 p. m., M. S. Regina va pleca din Sin­ia cu un tren regal pă­nă la Chebourg de un­de se va îmbarca pe vaporul „Leviathan“ pentru Statele Un­e. Iti­eralul ră­mâne cel anunțat. In compunerea suitei nu a inter­venit nici o schimbare. Astăzi la orele 1.30, membrii guvernului , frunte cu d. gene­ral Averescu, vor pleca la Sinaia pentru a sl­u’a pe M. S. Regina cu ocazia plecărei în America. E probabil că va avea loc un consiliu de miniștri iar seara se vor înapoia în Capitală. Pilsudski formează noul guvern polon Paris 2. Președintele republicei a însărcinat pe mareșalul Pilsud­­sky cu formarea noului cabinet. Acesta a acceptat. O lege agrară declarată neconstituțio­­nală de Curtea de Casație Buc. 2.—înalta Curte de Ca­sație a de Ju­at astăzi necon­­stituțională legea relativa la re­forma agrară votată in August 1924 prin care se decla au va­­labile vânzările făcute de pro­­prietari către săteni­i cultivatori de pământ pe loturi de cel mult 5 hectare, vânzări făcute de la 1 Febrarie 1921 pănă la 1 Ia­nuarie 1924. Bursa București Procesul lor s’a judecat ori în:r­efling 5­60 , Londra 955. New York 196 l12 Zürich 38.90. Milano 7.40. Bruxeles 5.40. Praga 5.85. Viena 27.80. Marca aur 47.00. PETROLIFERE Credit Minier (optate) 2300— 20 Pui 2120—30. J. R. D. P. (optate) 1110-20 Pui 680-90. Reșița (optate) 420—25. Petrol Blok (optate) 415—20. ii JUCL Informații —Aseară la orele 8, a avut loc o consfătuire la Camera de co­merț Au participat­­ în afară de d. Cerchez președintele comisi­ei interimare a Camerei și d-nii Axinte, pre e~tul județului, Petrea primarul orașului, Corjescu pre­fectul de petiție, Omer Popovici deputat etc. Dura ce s’au luat unele hotă­­rări în vederea aprop efelor ale­geri s'a luat în discuție chestia cărților de alegători întrucât u­­n­le ziare au anunțat că comer­­d­anții întâmpină dificultăți la co­misariate. D. Cerchez a rugat pe d. pre­­fect să ia măsuri în conseci­ni. — Membrii „Asocia­’iei Re­porterilor din Iași“ întruniți^ o­­seară in ședință, au hotărât în unanimitate proclamarea ca pre­ședinte de onoare al asociației pe d. Max Caüfman—Dan, cel mai vechiu reporter și apreciat publicist ieșan. —Un interesent proces de ali­mente se judecă in fsta secției II a Tribunalului. Este vorba de o acțtune­ de a­­li­mente introdusă de o d-nă, E­­leonora Moscovici din București, soțului ei Tak­e M­acovici din Iași str. Strâmbă, de care trăeș­­te despărțit ti­mp de 17 a­n. In tot acest răstimp, d-na nu știa de urma soțului ei, care dis­păruse atunci. Abea acum aflân­­du-i domiciliul și cum are cu sine o copilă de 16 ani, a inten­tat acțiune de alimente, cerân­­du-i 100.000 lei pentru trecut și 5000 lei pensie lunară. Un canal Dunărea- Tisa Budapesta 1. Băncile londone­ze „Rotchild* și „Schroeder* au intenția să învestească suma de 200 milioane coroane aur, pen­tru realizarea anul canal intre­­ Dunărea ți Tisa.

Next