Lumea, aprilie-iunie 1927 (Anul 10, nr. 2586-2664)

1927-04-01 / nr. 2586

/ ) r T k * 3iBLí<n- &Li [mmitsiTí ■/. -".ți '. ‘ mmI % mo; â£tf& wiS^giiiiiffliwwiîf^offe^fnâ&rii".V' 'tK' 'in ¥ B e­un­ești Redactiv, Administra­ția, Biuroul de Info­mațiuni și Str. Brei­feler. £ Onor. Bj^j10^eCa Universității 3 imNUMĂRUL H&£; Whirl » »wriste «57 Ziar independent 3 lei IAȘI Red. și Administrații »tr. Stefan oai VJ^i­ar­­telierele tipografiei str. Uzinai No. 33­­­1 A SI­­MBONAMENTUL pe un an 359 la pe jura. „ 440 „ pe 3 luni 230 „ Isi străinătate VIIIUR din țară ,în cri­șină azi (București, 30 Telefonate) Șotiile atribuții cate d**lui Ma­­noilescu Dl. general Averescu, preșe­dintele Consiliului, a dat­­ astăzi o decizie prin care fixează noui­­le atribuții ale subsecretarului de stat la finanțe, secretarului general și directorilor generali ai acestui departament. Atribuții­­le d-lui Hanoilescu sunt urmă­­oarele: Subsecretarul de stat este împuternicit a semna pen­tru ministru și a rezolvi toate chestiunile, a căror soluționare nu poate avea tărie de­cât dacă pornește de la ministru personal, cu restricția­­ de a se călăuzi de legile și regulamentele, înaltele decrete, deciziile și instrucțiile ministeriale în vigoare, precum și rezoluțiile cazuri identice personale pentru sau f analoage. Pentru chest­ini­i care ar­e și din acest cadru, va trebui să pro­voace in prealabil hotărârea mi­­nistrului, fie printr’un referat, fie pr­intr’o expunere­­ verbală, după împrejurări. Criza din indus­tria ipetroliferă s'a agravat mult în ultimile zile. Prețul țițeiului a scăzut cu 7000 tei la vagon în ultima săptămână de asemenea și prețul benzinei. Societățile petrolifere au înce­put să concedieze funcționarii și lucrătorii. , Lichidarea fon­canarilor inamice Ministerul de finanțe va veni cu o lege prin care va dispune că, comisiunea pentru lichidarea bunurilor inamice trece sub con­ducerea directă a ministrului. Lichidările vor fi înglobate și discutate cu prilejul tratativelor privitoare la­­ despăgubirile de răsboiu. O nouă emisiune a Bancei­­ Națio­nale Guvernul, îngrijat de urcarea leului, va permite Băncei Națio­nale să tipărească noi bilete în sumă de 2,3 miliarde lei, în a­­fară de cele 21 miliarde prevă­zute de convenția din 1925. Banca Națională va avea drep­tul să emită și colțuri pe bază de devize, utilizând eventual sis­temul bonurilor de cassă aur. Primul-ministr și mișcările studențești Suntem informați că d. gene­­ral Averescu, președintele con­­siliului, se interesează în mod constant de evoluția mișcărei studențești și că împreună cu d. ministru de interne a hotărât să impună cu severitate respectarea ordinii publice. Aflând de cele petrecute, pri­mul ministru a exclamat: , „Nici nu s pot concepe așa ce­va. B tmpul să se ia măsuri de așa natură încât să-i treacă ori­cui pofta că se joace cu focul“. D. ministru Goga e hotărât să impună cu toată rigoarea a­­cestei măsuri. La acest consiliu va lua parte ministrul de război, d. general Mircescu, șeful marelui stat ma­jor, d. general Lupescu, inspec­torii generali de armata d-nii generali Peianu, Mardărescu și Popovici, ministrul comunicații­lor d. general Vateanu, ministrul industriei d. M. Berlescu și d. general Ionescu, subsecretar de stat la căile ferate. Nu se vor mai face carnete de identitate Ministerul de interne dispoziția ca eliberarea a luat noilor carnete de identitate pentru popu­lația din țară să fie amânată, de­oarece va începe în curând re­censământul general al popu­lației, astfel că locuitorii nu vor mai avea nevoie să se prezinte la poliție spre­­ a obține aceste carnete.­ Tariful vamal nu va suferi nici o modificare, rămânând așa cum a fost re­dactată de­­ delegația economică a guvernului, în special în ce privește articolele de metalurgie și textile. La­­ celelalte articole s'a prevăzut o ușoară urcare. Rain Bairea L­ixorsta­­ga-taxa general IL­ aonto Se știe că d. general Leonte a fost numit­ă­ de liberali, puțin înainte de plecarea lor de la pu­tere, la Curtea de Conturi. Aci însă i s’a refuzat prestarea ju­rământului. Ministrul de finanțe a întocmit un decret prin care anulează nu­­mirea d-lui general Leonte. T.fă d­ea acceleră* rei judecăților D. Cudalbu, ministru de justi­ție, a renunțat la ideea abr­ogării legei pentru accelerarea judecă­ților. D. Cudalbu a numit o co­mi­siune care să studieze ches­tiunea. Se pare că se vor me­diu­­a acele dispoziții din legea accelerării judecăților care dă­deau loc la decăderi din drep­­turi. Imonul regulament al rechizițiilor Ministerul de interne a întoc­mit un nou regulam­ent de rechi­­ziții pentru locuințe ce a fost a­­probat într-un recent consiliu de miniștri. Rechizițiile de locuințe nu se vor putea face decât pentru funcționarii publici civili și mi­litari. Ele vor avea o durată de 2 ani, până în anul 1929, ca și legea chiriilor. Adest regulament are o mare importanță în noulte ținuturi un­de ține loc de lege­a prelungi­re! contractelor, pentru toți func­ționarii publici nelocalnici, cari beneficiază în prezent de apar­tamente și camere rechiziționate. Semnarea acordului comercial greco- român Alerta 30. Un acord comercial provizoriu, între Grecia și Ro­mânia, sub forma unui schimb de note diplomatice, pe baza cr­i­tizei națiune a celei mai favo­riza­te, a fost semnat astăzi aci, de ministrul afacerilor străine și de ambasadorul României, Nouă taxe vamale Buc. 30.­ Prin înaltul Decret Regal No. 880 și 881 din 28 Martie a. c. s’au f­ixat următoa­rele taxe vamale : Pentru cărții de mătase 50 bani de kgr. Pentru fire lână 3 fei de kgr. Pentru gemen (colț de mătase) una liră sterlica, 2 shilingi și 3 pens de vagon. Pentru semințele de floarea soarelui de corticale 7 lire ster­line 15 shiiingi și 7 pens. Fisticurile sunt libere la im­port, numai cu plata taxelor va­male simple, fără de taxa de lux. Taxele vamale de mai sus:"vor intra în vigoare in ziua de 1 A­­prilie a. c. ținându-se, bine în­țeles, seama și de art. 5 din legea vămilor. întrunirea Con­­n­siliului apără­­rei naționale Mâine dimineață se va întruni consiliul apărărei naționale. Re­gele nu va participa. Consiliul este convocat de d. general A­­verescu. Se va lua în discuție chestiunea apărărei naționale și bugetul general al armatei. Bu­getul este întocmit pe zece ani și este în sumă de 57 miliarde lei în afară de bugetele ordi­nare. ■" >­■ - Leul la Zurich 3.Lo Leul a cotat la Zurich 3.80. Urcarea bruscă a leului neliniș­tește piața, care cere măsuri drastice contra orcărei monede naționale. O jurisprudensii în materie penală Buc. 31.— Un domn, I. Dumi­­trescu, a fost condamnat la ju­decătoria Ocolului Mizil la o a­­mendă și despăgubiri civile pen­­tru un delict. Atât partea civilă cât și inculpatul au făcut apel. In lipsa părței civile, tribunalul a admis apelul inculpatului și i-a redus amenda și despăgubirile civile. Partea civilă a făcut opoziție care i-a fost admisă prin majo­rarea acestor despăgubiri. Incupatul a făcut recurs in Casație, înaintea s­ Ii a Înaltei Curți, inculpatul a ridicat rdesa y dacă partea civilă, în apel la tribunal, judecându-se apelul în lipsa sa, mai are drept de opo­ziție. înalta Curte a respins recursul ca neîntemeiat stabilind că par­tea civi­ă nu mai are drept de opoziție în acest caz. Situația în China Londra 30.­ Situația în Chi­na meridională continuă a fi foarte ne­sigară. La Shai­kow greva continuă, băncile străine sunt închise, ac­tivi­atea este foarte slabă. La Wuhu au fost evacuați co­pii și femeile străine, iar bar­bați au fost concentrați pe pon­toane cari se află pe râul Y­ing­ye. Boicotul continuu­, situa­ția este foarte tulbure. La Chink­ong situația e tul­bure. La Noinking și Hsaikwan în repetate rânduri trupele na­ționaliste au deschis focuri vio­lente împotriva vaselor străine. Clubul e relativ. Trupele naționaliste au des­chis­­ focuri violente împotriva flotei străine din punctele Kin­­dua, Tunghou și Winepoint Londra 30.— „Teorex* anunță că in urma unei înceerări la Changha, capitala provinciei He­nan între un [1 grup de marinari de pe o canonieră engleză și un grup de chinezi, comisarul chinez din localitate a cerut ca toate vasele de războiu engleze să părăsească portul, marinarii englezi implicați să fie predați autoritț­lor chineze și totodată a suspendat drepturile de exteri­­torialitate a tuturor supușilor en­glezi. In consecință, autoritățile engleze vor trebui să evacueze orașul. Ex-împăratul Wilhelm nu se întoarce în Germania Berlin 30.— Directorul agenț­­iei „International News Service” s-a întors da la o vizită făcută ex împăratului Wi­lhelm la Doom. El a fost autorizat să comunice că Wilhelm nu are de gând să se reîntoarcă în Germania, spu­nând că ar fi incompatibil cu sentimentul său de demnitate să ceară permisiunea de a se în­toarce. Și soția Ex­pitzerului a renunțat de a se stabili la Ham­burg. ORA D-l PAUL ILIESCU n’a fost @iclu» din ,Liga Creștini* L— Opoziția nationalară nl sfă pâra» sește incinta — CAMERA Prezidează d. Stan Ghițescu. Pe banca ministerială d-nn. Go­ga, Garoflid, Sergiu Niță și Bu­­suiocescu. La sumar, d. Corneliu Șumu­­leanu (L. A. N. C.), în­ calitate de vice-președinte al comitetu­­lui executiv al „Ligei creștine“ și ca exponent al majorităței deputaților Ligei, f declară că pe baza statutelor, d. Paul Iliescu este membru al «Ligei creștine», el nef­iind exclus de nici unul din forurile legale. Declarația d-lui A. C. Cuza­­ este cel puțin prematură. v Dl. Virgil Madgearu, în ches­tie de regulament, spanescă, întru­cât numele d-lui Stav Ghițescu figurează în legătură cu abuzurile săvârșite în alegerle de la Te­leorman, ar fi bine ca D-sa să nu prezideze dezbaterile pănă când nu va veni rezultatul an­chetei cerută de d. președinte Negulescu. D. ministru Goga promite că toate plângerile vor fi cercetate, iar rezultatul va fi adus in fața Camerei. Pănă atunci insă, nu e bine să aruncăm o umbră de îndoială asupra unui colega _ „Să plece“ ți Dl. președinte Stan Ghițescu . Primesc și eu ancheta. (Opoziția național-țărănistă protestează vio­lent. Se produce fumuii).c Dl. -ministru Goga: Va rog să așteptați în calm. Prezența d-lui Stan Ghițescu pe fotoliul președințial nu este o sfidare. Ar putea fi interpretată ca atare numai dacă la discuția alegeri­lor de la Teleorman ar prezida D-la desbaterile. Dl. Virgil Madgearu declară că în semn de protest, depu­­­ii național-țărăniști renunță astăzi la ori­ce întrebare. Dl. Iacobescu anunța d-lui ministru de interne o comu­nicare cu privire la alegerea de la Te­leorman și cere ca d. Stan Gh­­­­escu să părăsească scaunul pre­­ședintal. Chestia cadavrelor Dr. Mayer Ebner vorbește despre ultimile ex­ese petrecute la Facultăți. Cere d-lor miniștri de interne și instrucție publică să ia măsuri contra agresori­or și tulburătorilor ordinei publice. Referindu-se la chestiunea ca­davrelor, spune că, comunitatea israelită din Ploești a cheltuit 10.000 lei ,cu transportarea unui cadavru pentru disecție, pe care n’a avut cine să-l disece, de­oare­ce [ studenții evrei nu în­drăznesc să ’vie la Facultate. D-sa cere transportul gratuit pen­tru cadavre. D. A. C. Cuza dă citire unui memoriu al producătorilor de sfiecla. Național-țârăni­ții părăsesc incinta D. Madgearu cere din nou d-lui Stan Ghițescu să părăsească fotoliul prezindenț<a. La refuzul d-sale, opoziția național-țărănistă părăsește incita. Legea pescăriilor Se continuă apoi discuția asu­pra proectului de lege pentru or­ganizarea pescăriilor statului. Vorbesc d-nii I. Borcea și A. C. Cuza; aceste din urmă face un istoric al regimului de ex­ploatare a pescuitului în Româ­­nia și laudă preocupările de or­din științific ale d-lui ministru Gorofiid. D. /. Mihalache face o critică a regiilor de stat și propune regia cooperatistă în colaborare cu statul. La ora 7.15 președintele ri­dica ședința. SEMATUL Prezidează d. g-ral Coandă-Se votează în toial proectul de lege al construcțiilor, cu 134 voturi. D. V. Brâescu semnalează o întreagă serie de afaceri, abu­zuri și ilegalități comise de d. Sele­stian Teodorescu, primarul orașului Chișinău. D. Bucșan, subsecretar de stat la interne, declară că nu cunoaște chestiunea ridicată de d. Brăescu. Dacă într’adevăr cele spuse sunt exacte, e vina în primul rând a consiliului co­munei, care l-a tolerat pe d. Sebastian Teodorescu în fruntea lui. In ședința de noapte a Camerei s’a luat în discuție proectul de lege al asigurărei comercianților și industriașilor. Dl. D. R. Io­anif­escu a adus aspre critici proectului, DL minis­ru Trancu a arătat însemnătatea lui. Procetul a fost apoi voiat pe articole. Votul în­­ total a rămas nul, neîntrunind numărul regula­mentar. El se va repeta în șe­dința de azi. Senatul n’a noapte, ținut ședință de Legea chiriilor lax cu­ sct afla secți ostili juridice a Senatului Buc. 31.D in cursul zilei și serii de eri, secțiunea juridică a Senatului a continuat desbaterea proectului de lege al chiriilor. S-a propus o prelungire a tu­­turor contractelor sub 400.000 lei cu doi ani, fără excepție. Numai contractele, peste 400 mii lei ar urma să fie prelungite pe un termen de numai trease luni. Este vorba, firește, de o pro­punere, admisă de unii senatori din comisie. Rămâne de văzut ce se va face cu maturul corp când va discuta legea. S’a mai propus micșorarea cotelor. Unii senatori au propus fixarea unei cote unice, de 14 ori mai mare de­cât chiria din 1916. D-nii Cudalbu și­­ Berlescu au decis să încunoștiințeze guvernul de aceste deziderate ale sena­torilor. S’a mai propus scoaterea i­­mobilelor dotate de sub regimul favorurilor. Dar nici in această direcție nu s’a fixat nimic. Dl. Cudalbu a rugat comisia să nu propue modificări, aproec­­tul de lege în forma cunoscută find aprobat de consiliul de mi­­niștri. Pentru că s’au făcut însă, propuneri, ele vor fi aduse la cunoștința consiliului de miniștri. In cercurile majoritarilor 5», a­­firmă că modificările propuse nu au șanse de a fi primite. Catastrofă­­ minieră 1­in Japonia Londra 30.— Din Tokio se a­­nunță că un incendiu izbucnit în­­tr-o mină de cărbuni a provocat numeroase victime. 160 minieri au pierit în flăcări. Cadavrele a 60 au fost găsite carbonizate. Record automobilistic Londra 30. Maiorul Segrave care a luat parte­­ la concursul automobilistic din Baytona,Flo­rida, a bătut recordul lumii în viteza. Cu automobilul special construit „Sunboom” de 1000 H. P., maiorul Segrave a atins viteze de 203 mile pe ore. Turburile studențești la­ Viena Viena 50. La Universitate au fost eri ciocniri între studenții germani­ naționaliști și studenții social-democrați. Socialiștii au vrut să împartă la Universitate niște manifeste, dar au fost îm­piedecați de naționaliști, cari i-au alungat din Universitate. Poliția a operat mai multe a­­restări. Informații . Autoritățile judiciare au fost sesizate despre o serie de fapte grave săvârșite de indivizi ră­mași încă necunoscuți.­ In cursul nopții trecute a fost profanat cimitirul israelit din lo­calitate. Mai multe monumente de marmoră au fost date jos de pe socluri și stricate. — La concursul­­­ de la școala ortodoxa vor asista și d-nii pro­fesori Marinescu și Gh. Teșea din partea ministerul­ui Instruc­țiune;. —Londra 30. • Corespondentul diplomatic al Jarului „Daili Ma­ik­“ cere ruperea raporturilor di­plomatice ca Rusia sovietelor. El afirmă că guvernul englez este în potenianea unor dovezi definitive că atacul chinezilor contra concesiunilor engleze a fost urmarea activității agitato­rilor bolșevici de pe lângă gu­vernul cantonez. Guvernul englez consideră a­­cestea ca acte de cabitate ale Rusiei sovietice contra Angliei și de aceea trebue să rupă ra­portările diplomatice ca Mos­cova. —Berlin 30. Știri primite din Paris anunță că în urma hotărâ­­rei luate de Conferința Ambasa­dorilor, pe baza raportului făcut comisia interaliată de control, controlul militar din Ungaria va înceta pe ziua de 31 Martie cr. — Paris 30.— Secretarul ge­neral al ministerului de externe d. Berthelot, a avut a s­ă seară o întrevedere cu ambasadorul An­chei, lordul Crewe. In cercurile oficiale se afirmă că s-a renunțat definitiv la o an­chetă asupra situației de la fron­tiera albaneză a Iugoslaviei.­­Buc. 31. După sosirea din străi­nătate, d. profesor N. Iorga, a ținut câte­a conferințe intere­­sante asupra Spaniei. In urma acestor conferințe și spre a dovedi simpatiile sale față de d. profesor N. Iorga, ministrul Spaniei a dat, în cin­­stea marelui învățat român, la Athenee Pelace“, un dineu la care au luat parta: D. profesor N. Iorga cu d-ne, d. Franciaco de Cardena și mi­nistrul Spaniei cu d-na și întreg personalul legațiunei spaniole, d-na și d. Colberston, ministrul Stetelor Unite, d-na și d. de Sal­is, ministrul Elveția­, d-na și d. Wielowietzky, ministrul Palo­mei, d-na și d. Trăznea-Grecea­­nu, directorul protocolului din ministerul afacerilor străine, d-na și d. colonel Luigi Mercello, a­­tașatul militar al Italiei, etc. Nu s-a ținut nici un toast. Dineul, în tot timpul căruia a domnit cea mai perfecta comu­nicați vitale, a luat sfârșit la orele 12 noaptea.­­Romal30. Fostul președinte de consiliu Luzzatti a încetat din viață. Berlin 30. Din diferite surse sosesc știri lăsând să se preva­dă o apropiată răscoală în Man­ciuria. Autoritățile din Mukden și Charbin exprimă teama că în urma succeselor naționaliștilor pe valea fluviului Yangtse, tru­pele manciuriene vor provoca revoluția și în această provincie Bursa București Ș Paris 6.63. Londra 817. New­ York 168. Zü­rich 32.45. Milano 7.77. Bruxeles 23.40. Prags 4.99. Viena 23.70, Mappa aur 49,05,

Next