Lumea, iulie-septembrie 1927 (Anul 10, nr. 2666-2745)

1927-07-02 / nr. 2666

De unul singur ! D. Ionel Brătianu tine să-l izo­leze pe d. N. Iorga. Istoricul a |­nul sa dovedească precis că singur, și încă este destul de tare. Dar mai ales că nu este nici atât de izolat... Cu cât e mai persecutat, cu atât d. Iorga devine mai pericu­los pentru alții. Tratative D.Vintilă Brătianu are, ca nici un altul, cultul demnității naționale. Față de germani (cu care guvernul Averescu a tratat împrumutul), ministrul de finanțe a afișat o atitudine care nu va întârzia s-o impună [conducăto­rilor germani. Ar fi de dorit numai ca între timp să putem face „noi înșine" —ceea ce nu vrem să primim de la alții­ credite. Avem însă convingerea că o­­dată cu sosirea d-lui Titulescu, politica noastră externă va deveni mai activă, chiar dacă nu va fi cu totul în sensul excesivelor principii ale d-lui V. Brătianu. Neglijența Ce ztcefi de d. Iorga care n’a pomenit un singur cuvânt la întrunirea de la Dacia, de parti­zanii cari l-au părăsit ? Este atât de afectat de pleca­rea lor sau îl lasă indiferent ? Ghici !... Nume Dacă o fi să credem zvonuri­­le, d. Vararu o va văzul în așa fel pe d. Petrea, că acesta va trebui să iasă negri în ochii con­siliului ad-liv superior. Distinsul, și după cei care-l cunosc, eruditul demnitar admi­nistrativ, poartă un nume prede­stinat, a jejui oamenii după paf­ta și imaginația altora. Tot văruind pe al­ii, d. Vararu a rămas negru in ochii multora. Noroc de priceperea d-sale de a face din negru, alb, că a ră­mas cu carieră-i neîntunecată. Pupa te tuni Se prea poate întâmpin ca după 16 luni să ne pomenim că d. Petrea a fost rău ales primar! Nu se poate spune că ordinea legală evoluiază repede. Dacă prin imposibil, averescanii stă­teau 3 ani la putere, aflam ves­tea de mai sus, după un timp atât de îndelungat, încât cu drept cuvânt ne întrebam : e adevărat, d. Petrea a fost ales vreodată ? Repetenți O groază de repetenți in cursul inferior al liceului Natio­nal din Iași. Ca de obicei, vinovații sunt alții, în cazul nostru, dascălii din școa­­lele primare. Bine că s'a stabilit cauza ! - Faptul în sine nu interesează, d­e vreme ce legea cauza clasii s'a verificat odată mai mult. Curios, nu știam că efectul clasei a IV-a primare, se simte abea după 4 ani și că cei din casa 1 secundară, plătesc po­lița trasă asupra lor în prima clasă primară ! Pupa Judecata Până la pronunțarea verdictu­lui în procesul Grozăvescu, o singură ființă putea fi socotită cu conștiința încărcată. De la a­­chitarea criminalei, sunt cel pu­țin 12 suflete grele ca pietrele de moară. După procesul criminalei a început mai înverșunat în toată Austria, procesul judecătorilor. Desigur vor scăpa fără pușcă­rie, dar vor simți pedeapsa con­științei lor ! Cel puțin așa reesă din pro­testele unanime ce se înregis­trează în toată Austria contra verdictului juraților. Un amator Un amator de cinematograf mai convins ca prof. Einstein, rar să întâlnim. A recunoscut-o într’un recent interview. Fotogra­fia mișcătoare și variată distrea­ză și amuză marea mulțime de oameni care duce o viață unila­terală. Curios cum un savant ab­stract ca Einstein, înțelege a se "T.reliza prin concepții de sa­­­ și de popularizare a "• de se judecă în '■si Sporul morților față de nașteri In Franța In primul sfert al anului 1927, numărul morților în Franța este m­ai mare ca al nașterilor în n­­’ tr de 32252. În primul sfert al anului 1926 — sporul nașterilor a fost de 9091. Mișcarea se explică­­ nu a­­tât prin diminuarea nașterilor, cât prin sporul morților. Primul jurat și achitarea d-nei Gro­zăvescu Primul jurat în procesul­­ d-nei Grozăvescu a declarat că hotă­râtor în verdictul juraților a fost sentimentul de milă ce a inspi­rat acuzati în cele 4 zile ale dezbaterilor. Jurații nu s’au putut decide a­­supra condamnării știind că un asemenea verdict ar fi provocat moartea acuzatei. Puternica impresie asupra ju­raților a făcut dovada că d-na Grozăvescu a fost lovită de so­țul ei în timpul sarcinei. Iată cum a fost compusă co­­misiunea de jurați: Primul jurat un zețar, apoi o calfă de stoler, un maestru de croitorie, un comerciant de flori, o calfă de tupiter, un cizmar, un pictor, un mecanic, un servi­tor, un stoler și un funcționar privat. Americanii vor să cunoască Europa — Scopul vizitelor in capitalele europene — Un grup de profesori și stu­denți vizitează Europa și în cu­rând vor fi și în tara noastră. Conducătorul excursiei, profe­sorul Manning, a declarat la Viena, că peste o lună, un grup de ziariști americani, vor vizita toate orașele mari din Europa, pe cheltuiala institutului Carne­gie. Scopul acestor vizite este cu­noașterea de către intelectualii americani a Europei, care in timpul răsboiului era puțin cu­noscută de ei. Astăzi încă sunt regiuni în A­­merica — a declarat profesorul american—care cunosc prea pu­țin din viața și instituțiile euro­pene. Actualmente funcționează în Statele Unite 150 cluburi în care europenii invitați de institutul Carnegie conferențiază asupra situației din diferitele state eu­ropene. Profesorul dr. Healy a vorbit la școala diplomatică din Was­hington care funcționează numai la câți­va ani. Facultatea nu­­mără 600 studenți printre care studenți supuși ai 25 state stră­­ne. Limba de predare la înce­­putul cursurilor este engleza și în a doua parte, franceza. Facultatea dispune de 8 se­mnării printre care 2 sud-ame­­ricane, unul chinezesc și altul •uș. Se pune multă bază in fa­­­­ul­te pe învățarea limbelor nrăine și în special franceza și germana. Absolvenții acestei facultăți se destinează diplomației și consu­­ltelor. Citiți in pag. 4-a Ulimite Știri LUMEA CANDIDAȚII INTRE EI P. iqriMH £&:£»£ gic al cuiva, metoda de a-i cer­ceta prieteniile e printre cele mai serioase. Mai ales acele prietenii care s’au legat prin afinități e­­lective. Se pare că între d­nii Vintila Brătianu și P. Dragomi­­rescu acesta e cazul. Încă de pe când profesorul universitar ieșan nu era membru al partidului li­beral, fostul ministru de finanțe îi acordase o deosebită încredere. Cunoscută fiind sobrietatea și sub acest raport a d-lui Vintilă Brătianu, amănuntul devine elo­giu deosebit pentru dl. Drago­­mirescu. Îndepărtăm din gând e­­ventualitatea că dl. Vintila Bră­­tanu­ vedea, de pe atunci, un fa­­natec și mai ales disciplinat li­beral în profesorul ieșan ce­ a preferat să candideze pe lista de la Cetatea Albă, numai pentru a nu plăti bună­voința cu care a fost întâmpinat în clubul local. Pentru cine cunoaște intim u­­zuanțele tradiției partidului libe­ral, gestul acesta recent al d-lui­­ Dragomirescu poate fi privit ca în totul reprezentativ pentru afi­nitățile sale cu partidul în care a intrat. Avea, poate, dreptate dl. Vintilă Brătianu , sunt per­sonalități predestinate să facă o anumită politică. Dl. Dragomi­rescu ar fi trebuit, se vede, să se fi născut liberal. Constitue acesta un omagiu,—pentru cei ce cred în prestigiul partidului de dl. Brătianu. Poate fi condus intrare pentru adversarii cu o de­ori­ce preț al acestui regim. Ce n’ar putea nimeni contesta e că echi­valează cu recunoașterea la cel vizat a unui ferm spirit de dis­ciplină, o seriozitate și un națio­nalism metodic susținut în con­ducerea treburilor publice. Aceste calități dl. Dragomi­rescu și le-a validat prin toate organizațiile pe unde a trecut, începând cu cea averescanâ, a cărei excepțională situație din­­tr'un moment dat, nu in mică parte d-saie i s’a datorat. In deosebi curant și prevenitor în relațiile cu alții, dl. Dragomi­rescu își recoltează lesne simpat­i temeinice, sustrase în totul inte­resului cotidian. Are pentru fie­care din jur ceia ce acesta aș­teaptă. Adaptabilitatea la situații neprevăzute,—iată calitatea cardi­nală a inteligenții d-lui Dragomi­rescu. De aceia, fără a avea pathos de orator fulminant, se face ascultat cu ardoare. La întru­nirile rurale ca și în comisiu­­nile interparlamentare unde, spune dL Vintilă Brătianu, a făcut bine țârei, legându-și prietenii solide cu personalități de marcă. Ceia ce-i pitorescul d-lui Dragomirescu, e că fă­când politică larg democrată, a rămas totuși un om de inte­rior — cu preferințe pentru ți­nuta elegantă, cuvântul strict respectat și delicateță de sim­țăminte. Pentru cei care pro­fesează credința că politica brutalizează înclinațiile spre rafinament, mediocrizând spiri­tul și mai ales conrupând ma­nierile distinse, pentru aceștia dl. Dragomirescu este o fermă replică negativă. Pasionat să activeze în si­­­­tuații excepționale, aceste ca­ <­ității sunt o chezășie că le ar susține cu onorabil prestigiu­ i C Junii postul primar care și-a­­ f Ulim legat numele de înce­putul de refacere a lașului post-belic, și a mutat candida­tura la Senat, în fruntea listei. Pentru cetățeanul obișnuit a­­ceastă schimbare nu nici cel mai mediocru prezintă Deputat,­­senator, pentru interes, omul cinstit, e acelaș lucru. Mai a­les că la noi mare parte din cetă­țeni sunt în situația mujicului care, în primii ani de parla­mentarism rus, lua Constituția drept augusta soție a marelui Duce Constantin. Pentru o categorie de politi­­ciani, titlul de senator echiva­lează cu o diminuare de pres­tigiu. Ceia ce, în fond, e o rea­litate tot așa de onorabilă, a­­pare ca o micșorare. Se vede, aceștia, iau veșnic prezentă în conștiință brutala opinie pe care Shakespeare și-o exprimă în prima scenă din Othello, când lago și Roderigo, întâlnesc pe senatorul Braban­­tio, legând următoarea conver­sație : (către lago) Ești un is­prăvit și nu-ți dau fața. — Și tu ești un senator, răs­punde lago.. Desigur nu trebue să acor­dăm prea mare importanță a­­cestei glume de gust îndoelnic, care vădește și impertinența lui Iago. Lipsa de deferență către senatori la unele popoare, e semn că nu au în prea mare stimă pe cei mai în vârstă, care reprezintă experiența și chibzuiala matură. Și dacă cei 40 ani care se cer pentru a candida la Senat, reprezentau altădată o vârstă considerabilă, azi e vârsta în care încep a se învăță dansurile noui... Deci, refuzăm a vedea o di­minuare a prestigiului dr lui To­ma în organizația locală, prin faptul că i s-a pus candidatura la Senat. Credem că i se a­­preciază la fel inteligența promptă a furniza totdeauna soluții ingenioase și fecunde. Energia-i exemplară — simțul practic, nu i-au fost un mo­ment desconsiderate. Că pasiu­nea sa pentru anumite situații, a găsit în cale adversari, a fost un bine, își va desfășura posibilitățile de acțiune intr’un tempo mai excitat. Omul în confort, ca și apa care doarme, i se conrupe. Consensul recunoașterei, mo­leșește. Satisfacțiile continui au-s elemente de progres. »Da­că pasiunea lui Petrarca s’ar fi satisfăcut deodată, cântul său ar fi încetat, ca și acel al pă­sărilor, după ce’și depun ouăle» (Schopenhauer). Adversitățile semenilor vor fi de natură să activeze năzuințele bunului elec­tor și fost primar. Că d. Tom­a s’ar putea lesne mulțumi cu ce a realizat, nu e mai puțin adevărat. Orientalii spun : „acel care a plantat un arbore înainte de­ a muri, n’a trecut inutil prin viață“. D. C. loma poate fi intra desigur în categoria acestora. Dacă până la urmă „politica“ se va arata pentru d-sa ca a­­cea fică a Circeei ce-și mânca singură copii, d. Tom­a se va putea consola ca și Voltaire la 18 ani, in Epistola către Ho­­rațiu: „J’ai faii un peu de bien, c’est mon mellleur ouvrage“. EM. SERGH1E Electorale Electoi D, prof. I. Simionescu, de la Facultatea de Științi din Iași și-a­u depus ori candidatura pentru Jo­cul de Senator de Universitate­ din Iași. E­INSTEIN .­­ Intervievat - Profesorul Einstein a putut fi intervievat de un ziarist. Cu mul­tă greutate s-a lăsat antrenat pe calea declarațiilor. Atingând teoria relativității, sa­vantul a recunoscut că „ea n’are nimic de a face cu viata de toate zilele a oamenilor". In schimb a declarat că importanța cinematografului în viața oamenilor este evi­dentă. — »Da, a spus Einstein, cred în fotografiile vii, fiindcă ele dau culoare și variație marei majori­tăți a oamenilor cari trăesc u­­nilateral. Rădăcinile expresionismului... savantul se găsește în noua stare sufletească de după răz­­boiu. •Mișcarea expresionistă în li­teratură și artă, dovedește o schimbare a psihologiei ome­nești de după răsboi. Ea rezidă în vremurile triste de azi în care omul este nevoit a se retrage în el însuș. Expresionismul este un simbol al orientării omului spre interior, pentru a găsi mângăere pentru durerile vieței exterioare". Muzica este un alt mare mijloc de obiectivare a vieții. „Omul este copleșit de viață, ca cineva de apa în care se aruncă. Omul nu poate vedea viața fiindcă îl strânge de prea aproape. Muzica îl ridică la su­prafață, astfel că o poate vedea mai clar". A fi fericit de unul singur, nu este fericire, afirmă Einstein. „Un om care caută a aduna fericire numai pentru el singur, nu o va găsi niciodată. Nu există bucurie mai mare în viață decât a vedea fericire și la alții". Spiritismul „este un mijloc nenatural pen­tru a obiine satisfacții reli­gioase". Despre pacifism Einstein a declarat : „Sunt pac­­ist. Cred că Eu­ropa dacă nu va deveni com­plect pacifista, se va distruge,,. Candidaturi din Vaslui Lista Ligei Apărărei Naționale creștine : La Cameră: Inginer Grigore Bejan, Preot Mihai Leca, Eduard Râșcanu, C. Iacobi. Lista Ligei Creștine : Corne­­lu Șumuleanu, Inginer Clime, Gh. Gheorghiu, Vasile­ D. Buhă­­escu. Cele mai mari venituri din Statele­ Unite După ultimele statistici ale ministrului de finanțe, se găsesc 7 persoane în Statele Unite cu un venit de peste 5 milioane do­lari anual. Printre ei se numără ministrul de finanțe Mellon, Henri Ford și fiul lui, Rockfeller și proprietarul unor mari magazine Marshall Fields.________ Cereți „Politica" . Fostul prim-ministru­­ Barbu Știrbey I deleagă cu­­ o importantă lu­crare pe un intelectual din Iași — Monografia descendenților lui Matei Basarab — D. dr. N. Bejenariu, apreciatul asistent al d-lui prof. I. Minea a fost rugat de foștii miniștri Barbu Știrbei, C. Argetoiariu și Mișu Săulescu, să accepte în­tocmirea unei monografii asupra lui Matei Basarab. Numiții ex-miniștri sânt toți olteni și descendenți din ramura femeiască al vrednicului Voevod Matei Basarab. Fericitul — întru amintire — gospodar al Valachiei, se știe că a domnit între 1633—1654.­­ D. dr. Bejenariu va pleca zi­lele acestea în Capitală. Pentru realizarea acestei im­portante monografii, tânărul is­toric­eșan va avea la dispoziție un bogat material documentar. Descendenții basarabilor dis­pun — în arhivele familiilor — de numeroase c­olecțiuni de do­cumente autentice pentru lumina­rea epocei basarabilor anterioară anului 1400. Rezultatul recensământului din Germania Din totalul populației germane după recensământul făcut In 1925, din 62,4 milioane, 66,2 milioane sau 96,6 o­o sunt reli­gioși. Și anume 40 milioane sau 64.1 o­o sunt evangheliști și 20,2 milioane sau 32,4 mii­ ca­tolici. In 1910 proporția dintre evan­gheliști și catolici se cifra cu 61,6 o­ o rată de 36,5 procente. Micșorarea procentului catolici­lor se datorește diferitelor redu­ceri teritoriale. Imperiul a perdut după trata­te, 1,874,126 evangheliști și de 2 ori și juni catolici. Numărul celor fără confesiu­ne a sporit de la 67ooo la 353 mii. Evreii au sporit de la 353ooo la 564000. Sporul se remarcă în Prusia, Saxonia, Hemburg și Lubek, pe când în restul Ger­maniei populația evreească a descrescut. In Berlin, numărul evreilor a crescut de la 144ooo la 173ooo în ultimii ani. Jandarmeria Moldovei și asigurarea propagandei e­­lectorale a opoziției D. colonel Dim. Bălănescu, comandantul reg. 4 jandarmi din brigada Iași terminându-și dele­gația de prefect dată de fostul guvern Știrbey— s’a reîntors eri de la Timișoara, reluându-și pos­tul în primire. D-sa va începe astăzi inspec­tarea companiilor de jandarmi din județele Iași, Fălticeni, Boto­șani, Neamț, Bacău și Roman. Va inspecta toate secțiunile și posturile de jandarmi a men­ționatelor companii. Cu aceasta ocazie d. col. Bă­lănescu va da ordine severe șe­filor de secții și posturi de Jan­darmi, sâ asigure libera circula­ție a candidaților și respectarea adunărilor convocate de partide­le din opoziție. Candidaturi — D. I. Botez va fi declarat senator al colegiului comercial Iași, neavând contra­candidat. Neținând semnă de clasifica­rea artificială a anotimpurilor, organizatorii tradiționalei sărbă­tori a Primăvarei au oferit pa­rizienilor o Primăvară cam tar­divă. Dacă inițiatorii acestei sărbă­tori populare s-ar fi conformat vremei ar fi fost mai logic să ne fi oferit un cortegiu al Toam­nei, lăsând pentru August săr­bătorirea Primăverei, care în­târzie să-și facă apariția. Printre organizatorii cortegiu­— ■ [UNK] *rave­derile s’au îndeplinit. In mod exceptional pitorescul și originalitatea au luat locul ba­nalului și grotescului celorlalte cortegii din anii precedenți. Dealungul măreței Avenue des Champs-Élysées, în place de la Concorde, pe marile bulevarde, sute de mii de parizieni au răs­plătit cu aclamațiile lor depusă de organizatori. In fruntea cortegiului, torpedo în care rozele mărau cu miile, trona Parisului, frumoasa Parisette munca , mir nu­se in­­regina I« ’ngura zi în care­­»plurile sale­­­ coronar. D. jude Dimitriu, a făcut cu­noscut biroului central electoral că fiind rudă cu doi candidați, nu poate prezida un sector de votare în județul Iași. 14 iulie se apropie însă , deci revanșa nu e departe ! In urma reginei, „le prince charmant", înainta cu pași ma­­jestoși, îndărătul lor începea cortegiul evocator al evoluției mijloacelor de locomoțiune. De la luxoasele litiere din tim­pul regelui Soare și până la somptuoasele limuzine din se­colul al XX-lea, am trecut în revistă toate invențiile spiritului omenesc pe tărâmul mijloacelor de transport: Landouri stil „Marquise de Pompadour", trăsuri din epoca Directoratului, locomotive care în viteza lor maximă făceau 15 kilometri pe oră,­­automobile de mult dispărute, imperiale théon-Courcelles, autobuze Pan­­în două etaje, biciclete la modă acum două decenii și multe alte vehicule pe cari numai un cor­tegiu retrospectiv le mai scoate la iveală. Cicu-ul cortegiului îl forma steagul tricolor format din 500 de persoane cari prin mișcările lor imitau fălfăiiul drapelului. ...La câteva zile distanță, lo­cuitorii cochetului orășel Ram­bouillet, imitând exemplul Pari­sului au organizat și dânșii o sărbătoare închinată de această dată pădurei. In inima pădurei care mărgi­nește palatul Președintelui de Republică, originalii locuitori din Rambouillet au inalțat un tron pe care ați luat loc: regina Pă­dure­ (în zile mai puțin excep­ționale, fată de pădurar), regele Arborelui și prințesa păsărilor. Adăugați zâna zânelor, Făt frumos din lacrimă și Muma pă­durii și veți întrezări cadrul po­veștilor lui Zspirescu. Asistăm oare la o reîntoar­­cere la obiceiurile de acum câ­teva milenii când forțele Naturii erau obiectul unui cult deose­bit ? O ! Nu evoacă oare aceste petre­ceri populare anticele sărbători păgâne pe cari le credeam pe vecie dispărute ?! ? Poporul, azi, ca și acum două mii de ani e dornic de distrac­ții ; sfinții din Calendar și săr­bătorile naționale nu-i mai oferă destule ocazii de petrecere. Politicienii In dorința de a-și atinge țelurile doresc să nu fie stânjeniți de nimeni; de aceea inventează sărbători noui, prile­juiesc mijloace noui de distracție. Numai aceste două exemple ar fi fost suficiente să imprime un caracter de originalitate săp­­tămânei încheiate. Pentru a-i termina conturul trebue să pomenesc­­ de princi­­pala-i caracteristică care o deo­sebește de celelalte săptămâni din an. Ziariștii au denumit-o „săptă­mâni bunătăților” ; mic și mare trebuiau să sa întreacă în fapte bune. Spitalele au fost mâncate de daruri pentru bolnavi, obijdjit. Săptămâna pariziană î­n săptămâna bunătăților și efectele ei salutare

Next