Lumea, iulie-septembrie 1927 (Anul 10, nr. 2666-2745)
1927-07-02 / nr. 2666
De unul singur ! D. Ionel Brătianu tine să-l izoleze pe d. N. Iorga. Istoricul a |nul sa dovedească precis că singur, și încă este destul de tare. Dar mai ales că nu este nici atât de izolat... Cu cât e mai persecutat, cu atât d. Iorga devine mai periculos pentru alții. Tratative D.Vintilă Brătianu are, ca nici un altul, cultul demnității naționale. Față de germani (cu care guvernul Averescu a tratat împrumutul), ministrul de finanțe a afișat o atitudine care nu va întârzia s-o impună [conducătorilor germani. Ar fi de dorit numai ca între timp să putem face „noi înșine" —ceea ce nu vrem să primim de la alții credite. Avem însă convingerea că odată cu sosirea d-lui Titulescu, politica noastră externă va deveni mai activă, chiar dacă nu va fi cu totul în sensul excesivelor principii ale d-lui V. Brătianu. Neglijența Ce ztcefi de d. Iorga care n’a pomenit un singur cuvânt la întrunirea de la Dacia, de partizanii cari l-au părăsit ? Este atât de afectat de plecarea lor sau îl lasă indiferent ? Ghici !... Nume Dacă o fi să credem zvonurile, d. Vararu o va văzul în așa fel pe d. Petrea, că acesta va trebui să iasă negri în ochii consiliului ad-liv superior. Distinsul, și după cei care-l cunosc, eruditul demnitar administrativ, poartă un nume predestinat, a jejui oamenii după pafta și imaginația altora. Tot văruind pe alii, d. Vararu a rămas negru in ochii multora. Noroc de priceperea d-sale de a face din negru, alb, că a rămas cu carieră-i neîntunecată. Pupa te tuni Se prea poate întâmpin ca după 16 luni să ne pomenim că d. Petrea a fost rău ales primar! Nu se poate spune că ordinea legală evoluiază repede. Dacă prin imposibil, averescanii stăteau 3 ani la putere, aflam vestea de mai sus, după un timp atât de îndelungat, încât cu drept cuvânt ne întrebam : e adevărat, d. Petrea a fost ales vreodată ? Repetenți O groază de repetenți in cursul inferior al liceului National din Iași. Ca de obicei, vinovații sunt alții, în cazul nostru, dascălii din școalele primare. Bine că s'a stabilit cauza ! - Faptul în sine nu interesează, de vreme ce legea cauza clasii s'a verificat odată mai mult. Curios, nu știam că efectul clasei a IV-a primare, se simte abea după 4 ani și că cei din casa 1 secundară, plătesc polița trasă asupra lor în prima clasă primară ! Pupa Judecata Până la pronunțarea verdictului în procesul Grozăvescu, o singură ființă putea fi socotită cu conștiința încărcată. De la achitarea criminalei, sunt cel puțin 12 suflete grele ca pietrele de moară. După procesul criminalei a început mai înverșunat în toată Austria, procesul judecătorilor. Desigur vor scăpa fără pușcărie, dar vor simți pedeapsa conștiinței lor ! Cel puțin așa reesă din protestele unanime ce se înregistrează în toată Austria contra verdictului juraților. Un amator Un amator de cinematograf mai convins ca prof. Einstein, rar să întâlnim. A recunoscut-o într’un recent interview. Fotografia mișcătoare și variată distrează și amuză marea mulțime de oameni care duce o viață unilaterală. Curios cum un savant abstract ca Einstein, înțelege a se "T.reliza prin concepții de sa și de popularizare a "• de se judecă în '■si Sporul morților față de nașteri In Franța In primul sfert al anului 1927, numărul morților în Franța este mai mare ca al nașterilor în n’ tr de 32252. În primul sfert al anului 1926 — sporul nașterilor a fost de 9091. Mișcarea se explică nu atât prin diminuarea nașterilor, cât prin sporul morților. Primul jurat și achitarea d-nei Grozăvescu Primul jurat în procesul d-nei Grozăvescu a declarat că hotărâtor în verdictul juraților a fost sentimentul de milă ce a inspirat acuzati în cele 4 zile ale dezbaterilor. Jurații nu s’au putut decide asupra condamnării știind că un asemenea verdict ar fi provocat moartea acuzatei. Puternica impresie asupra juraților a făcut dovada că d-na Grozăvescu a fost lovită de soțul ei în timpul sarcinei. Iată cum a fost compusă comisiunea de jurați: Primul jurat un zețar, apoi o calfă de stoler, un maestru de croitorie, un comerciant de flori, o calfă de tupiter, un cizmar, un pictor, un mecanic, un servitor, un stoler și un funcționar privat. Americanii vor să cunoască Europa — Scopul vizitelor in capitalele europene — Un grup de profesori și studenți vizitează Europa și în curând vor fi și în tara noastră. Conducătorul excursiei, profesorul Manning, a declarat la Viena, că peste o lună, un grup de ziariști americani, vor vizita toate orașele mari din Europa, pe cheltuiala institutului Carnegie. Scopul acestor vizite este cunoașterea de către intelectualii americani a Europei, care in timpul răsboiului era puțin cunoscută de ei. Astăzi încă sunt regiuni în America — a declarat profesorul american—care cunosc prea puțin din viața și instituțiile europene. Actualmente funcționează în Statele Unite 150 cluburi în care europenii invitați de institutul Carnegie conferențiază asupra situației din diferitele state europene. Profesorul dr. Healy a vorbit la școala diplomatică din Washington care funcționează numai la câțiva ani. Facultatea numără 600 studenți printre care studenți supuși ai 25 state străne. Limba de predare la începutul cursurilor este engleza și în a doua parte, franceza. Facultatea dispune de 8 semnării printre care 2 sud-americane, unul chinezesc și altul •uș. Se pune multă bază in faulte pe învățarea limbelor nrăine și în special franceza și germana. Absolvenții acestei facultăți se destinează diplomației și consultelor. Citiți in pag. 4-a Ulimite Știri LUMEA CANDIDAȚII INTRE EI P. iqriMH £&:£»£ gic al cuiva, metoda de a-i cerceta prieteniile e printre cele mai serioase. Mai ales acele prietenii care s’au legat prin afinități elective. Se pare că între dnii Vintila Brătianu și P. Dragomirescu acesta e cazul. Încă de pe când profesorul universitar ieșan nu era membru al partidului liberal, fostul ministru de finanțe îi acordase o deosebită încredere. Cunoscută fiind sobrietatea și sub acest raport a d-lui Vintilă Brătianu, amănuntul devine elogiu deosebit pentru dl. Dragomirescu. Îndepărtăm din gând eventualitatea că dl. Vintila Brătanu vedea, de pe atunci, un fanatec și mai ales disciplinat liberal în profesorul ieșan ce a preferat să candideze pe lista de la Cetatea Albă, numai pentru a nu plăti bunăvoința cu care a fost întâmpinat în clubul local. Pentru cine cunoaște intim uzuanțele tradiției partidului liberal, gestul acesta recent al d-lui Dragomirescu poate fi privit ca în totul reprezentativ pentru afinitățile sale cu partidul în care a intrat. Avea, poate, dreptate dl. Vintilă Brătianu , sunt personalități predestinate să facă o anumită politică. Dl. Dragomirescu ar fi trebuit, se vede, să se fi născut liberal. Constitue acesta un omagiu,—pentru cei ce cred în prestigiul partidului de dl. Brătianu. Poate fi condus intrare pentru adversarii cu o deorice preț al acestui regim. Ce n’ar putea nimeni contesta e că echivalează cu recunoașterea la cel vizat a unui ferm spirit de disciplină, o seriozitate și un naționalism metodic susținut în conducerea treburilor publice. Aceste calități dl. Dragomirescu și le-a validat prin toate organizațiile pe unde a trecut, începând cu cea averescanâ, a cărei excepțională situație dintr'un moment dat, nu in mică parte d-saie i s’a datorat. In deosebi curant și prevenitor în relațiile cu alții, dl. Dragomirescu își recoltează lesne simpati temeinice, sustrase în totul interesului cotidian. Are pentru fiecare din jur ceia ce acesta așteaptă. Adaptabilitatea la situații neprevăzute,—iată calitatea cardinală a inteligenții d-lui Dragomirescu. De aceia, fără a avea pathos de orator fulminant, se face ascultat cu ardoare. La întrunirile rurale ca și în comisiunile interparlamentare unde, spune dL Vintilă Brătianu, a făcut bine țârei, legându-și prietenii solide cu personalități de marcă. Ceia ce-i pitorescul d-lui Dragomirescu, e că făcând politică larg democrată, a rămas totuși un om de interior — cu preferințe pentru ținuta elegantă, cuvântul strict respectat și delicateță de simțăminte. Pentru cei care profesează credința că politica brutalizează înclinațiile spre rafinament, mediocrizând spiritul și mai ales conrupând manierile distinse, pentru aceștia dl. Dragomirescu este o fermă replică negativă. Pasionat să activeze în situații excepționale, aceste ca <ității sunt o chezășie că le ar susține cu onorabil prestigiu i C Junii postul primar care și-a f Ulim legat numele de începutul de refacere a lașului post-belic, și a mutat candidatura la Senat, în fruntea listei. Pentru cetățeanul obișnuit această schimbare nu nici cel mai mediocru prezintă Deputat,senator, pentru interes, omul cinstit, e acelaș lucru. Mai ales că la noi mare parte din cetățeni sunt în situația mujicului care, în primii ani de parlamentarism rus, lua Constituția drept augusta soție a marelui Duce Constantin. Pentru o categorie de politiciani, titlul de senator echivalează cu o diminuare de prestigiu. Ceia ce, în fond, e o realitate tot așa de onorabilă, apare ca o micșorare. Se vede, aceștia, iau veșnic prezentă în conștiință brutala opinie pe care Shakespeare și-o exprimă în prima scenă din Othello, când lago și Roderigo, întâlnesc pe senatorul Brabantio, legând următoarea conversație : (către lago) Ești un isprăvit și nu-ți dau fața. — Și tu ești un senator, răspunde lago.. Desigur nu trebue să acordăm prea mare importanță acestei glume de gust îndoelnic, care vădește și impertinența lui Iago. Lipsa de deferență către senatori la unele popoare, e semn că nu au în prea mare stimă pe cei mai în vârstă, care reprezintă experiența și chibzuiala matură. Și dacă cei 40 ani care se cer pentru a candida la Senat, reprezentau altădată o vârstă considerabilă, azi e vârsta în care încep a se învăță dansurile noui... Deci, refuzăm a vedea o diminuare a prestigiului dr lui Toma în organizația locală, prin faptul că i s-a pus candidatura la Senat. Credem că i se apreciază la fel inteligența promptă a furniza totdeauna soluții ingenioase și fecunde. Energia-i exemplară — simțul practic, nu i-au fost un moment desconsiderate. Că pasiunea sa pentru anumite situații, a găsit în cale adversari, a fost un bine, își va desfășura posibilitățile de acțiune intr’un tempo mai excitat. Omul în confort, ca și apa care doarme, i se conrupe. Consensul recunoașterei, moleșește. Satisfacțiile continui au-s elemente de progres. »Dacă pasiunea lui Petrarca s’ar fi satisfăcut deodată, cântul său ar fi încetat, ca și acel al păsărilor, după ce’și depun ouăle» (Schopenhauer). Adversitățile semenilor vor fi de natură să activeze năzuințele bunului elector și fost primar. Că d. Toma s’ar putea lesne mulțumi cu ce a realizat, nu e mai puțin adevărat. Orientalii spun : „acel care a plantat un arbore înainte de a muri, n’a trecut inutil prin viață“. D. C. loma poate fi intra desigur în categoria acestora. Dacă până la urmă „politica“ se va arata pentru d-sa ca acea fică a Circeei ce-și mânca singură copii, d. Toma se va putea consola ca și Voltaire la 18 ani, in Epistola către Horațiu: „J’ai faii un peu de bien, c’est mon mellleur ouvrage“. EM. SERGH1E Electorale Electoi D, prof. I. Simionescu, de la Facultatea de Științi din Iași și-au depus ori candidatura pentru Jocul de Senator de Universitate din Iași. EINSTEIN . Intervievat - Profesorul Einstein a putut fi intervievat de un ziarist. Cu multă greutate s-a lăsat antrenat pe calea declarațiilor. Atingând teoria relativității, savantul a recunoscut că „ea n’are nimic de a face cu viata de toate zilele a oamenilor". In schimb a declarat că importanța cinematografului în viața oamenilor este evidentă. — »Da, a spus Einstein, cred în fotografiile vii, fiindcă ele dau culoare și variație marei majorități a oamenilor cari trăesc unilateral. Rădăcinile expresionismului... savantul se găsește în noua stare sufletească de după războiu. •Mișcarea expresionistă în literatură și artă, dovedește o schimbare a psihologiei omenești de după răsboi. Ea rezidă în vremurile triste de azi în care omul este nevoit a se retrage în el însuș. Expresionismul este un simbol al orientării omului spre interior, pentru a găsi mângăere pentru durerile vieței exterioare". Muzica este un alt mare mijloc de obiectivare a vieții. „Omul este copleșit de viață, ca cineva de apa în care se aruncă. Omul nu poate vedea viața fiindcă îl strânge de prea aproape. Muzica îl ridică la suprafață, astfel că o poate vedea mai clar". A fi fericit de unul singur, nu este fericire, afirmă Einstein. „Un om care caută a aduna fericire numai pentru el singur, nu o va găsi niciodată. Nu există bucurie mai mare în viață decât a vedea fericire și la alții". Spiritismul „este un mijloc nenatural pentru a obiine satisfacții religioase". Despre pacifism Einstein a declarat : „Sunt pacist. Cred că Europa dacă nu va deveni complect pacifista, se va distruge,,. Candidaturi din Vaslui Lista Ligei Apărărei Naționale creștine : La Cameră: Inginer Grigore Bejan, Preot Mihai Leca, Eduard Râșcanu, C. Iacobi. Lista Ligei Creștine : Cornelu Șumuleanu, Inginer Clime, Gh. Gheorghiu, Vasile D. Buhăescu. Cele mai mari venituri din Statele Unite După ultimele statistici ale ministrului de finanțe, se găsesc 7 persoane în Statele Unite cu un venit de peste 5 milioane dolari anual. Printre ei se numără ministrul de finanțe Mellon, Henri Ford și fiul lui, Rockfeller și proprietarul unor mari magazine Marshall Fields.________ Cereți „Politica" . Fostul prim-ministru Barbu Știrbey I deleagă cu o importantă lucrare pe un intelectual din Iași — Monografia descendenților lui Matei Basarab — D. dr. N. Bejenariu, apreciatul asistent al d-lui prof. I. Minea a fost rugat de foștii miniștri Barbu Știrbei, C. Argetoiariu și Mișu Săulescu, să accepte întocmirea unei monografii asupra lui Matei Basarab. Numiții ex-miniștri sânt toți olteni și descendenți din ramura femeiască al vrednicului Voevod Matei Basarab. Fericitul — întru amintire — gospodar al Valachiei, se știe că a domnit între 1633—1654. D. dr. Bejenariu va pleca zilele acestea în Capitală. Pentru realizarea acestei importante monografii, tânărul istoriceșan va avea la dispoziție un bogat material documentar. Descendenții basarabilor dispun — în arhivele familiilor — de numeroase colecțiuni de documente autentice pentru luminarea epocei basarabilor anterioară anului 1400. Rezultatul recensământului din Germania Din totalul populației germane după recensământul făcut In 1925, din 62,4 milioane, 66,2 milioane sau 96,6 oo sunt religioși. Și anume 40 milioane sau 64.1 oo sunt evangheliști și 20,2 milioane sau 32,4 mii catolici. In 1910 proporția dintre evangheliști și catolici se cifra cu 61,6 o o rată de 36,5 procente. Micșorarea procentului catolicilor se datorește diferitelor reduceri teritoriale. Imperiul a perdut după tratate, 1,874,126 evangheliști și de 2 ori și juni catolici. Numărul celor fără confesiune a sporit de la 67ooo la 353 mii. Evreii au sporit de la 353ooo la 564000. Sporul se remarcă în Prusia, Saxonia, Hemburg și Lubek, pe când în restul Germaniei populația evreească a descrescut. In Berlin, numărul evreilor a crescut de la 144ooo la 173ooo în ultimii ani. Jandarmeria Moldovei și asigurarea propagandei electorale a opoziției D. colonel Dim. Bălănescu, comandantul reg. 4 jandarmi din brigada Iași terminându-și delegația de prefect dată de fostul guvern Știrbey— s’a reîntors eri de la Timișoara, reluându-și postul în primire. D-sa va începe astăzi inspectarea companiilor de jandarmi din județele Iași, Fălticeni, Botoșani, Neamț, Bacău și Roman. Va inspecta toate secțiunile și posturile de jandarmi a menționatelor companii. Cu aceasta ocazie d. col. Bălănescu va da ordine severe șefilor de secții și posturi de Jandarmi, sâ asigure libera circulație a candidaților și respectarea adunărilor convocate de partidele din opoziție. Candidaturi — D. I. Botez va fi declarat senator al colegiului comercial Iași, neavând contracandidat. Neținând semnă de clasificarea artificială a anotimpurilor, organizatorii tradiționalei sărbători a Primăvarei au oferit parizienilor o Primăvară cam tardivă. Dacă inițiatorii acestei sărbători populare s-ar fi conformat vremei ar fi fost mai logic să ne fi oferit un cortegiu al Toamnei, lăsând pentru August sărbătorirea Primăverei, care întârzie să-și facă apariția. Printre organizatorii cortegiu— ■ [UNK] *ravederile s’au îndeplinit. In mod exceptional pitorescul și originalitatea au luat locul banalului și grotescului celorlalte cortegii din anii precedenți. Dealungul măreței Avenue des Champs-Élysées, în place de la Concorde, pe marile bulevarde, sute de mii de parizieni au răsplătit cu aclamațiile lor depusă de organizatori. In fruntea cortegiului, torpedo în care rozele mărau cu miile, trona Parisului, frumoasa Parisette munca , mir nuse inregina I« ’ngura zi în care»plurile sale coronar. D. jude Dimitriu, a făcut cunoscut biroului central electoral că fiind rudă cu doi candidați, nu poate prezida un sector de votare în județul Iași. 14 iulie se apropie însă , deci revanșa nu e departe ! In urma reginei, „le prince charmant", înainta cu pași majestoși, îndărătul lor începea cortegiul evocator al evoluției mijloacelor de locomoțiune. De la luxoasele litiere din timpul regelui Soare și până la somptuoasele limuzine din secolul al XX-lea, am trecut în revistă toate invențiile spiritului omenesc pe tărâmul mijloacelor de transport: Landouri stil „Marquise de Pompadour", trăsuri din epoca Directoratului, locomotive care în viteza lor maximă făceau 15 kilometri pe oră,automobile de mult dispărute, imperiale théon-Courcelles, autobuze Panîn două etaje, biciclete la modă acum două decenii și multe alte vehicule pe cari numai un cortegiu retrospectiv le mai scoate la iveală. Cicu-ul cortegiului îl forma steagul tricolor format din 500 de persoane cari prin mișcările lor imitau fălfăiiul drapelului. ...La câteva zile distanță, locuitorii cochetului orășel Rambouillet, imitând exemplul Parisului au organizat și dânșii o sărbătoare închinată de această dată pădurei. In inima pădurei care mărginește palatul Președintelui de Republică, originalii locuitori din Rambouillet au inalțat un tron pe care ați luat loc: regina Pădure (în zile mai puțin excepționale, fată de pădurar), regele Arborelui și prințesa păsărilor. Adăugați zâna zânelor, Făt frumos din lacrimă și Muma pădurii și veți întrezări cadrul poveștilor lui Zspirescu. Asistăm oare la o reîntoarcere la obiceiurile de acum câteva milenii când forțele Naturii erau obiectul unui cult deosebit ? O ! Nu evoacă oare aceste petreceri populare anticele sărbători păgâne pe cari le credeam pe vecie dispărute ?! ? Poporul, azi, ca și acum două mii de ani e dornic de distracții ; sfinții din Calendar și sărbătorile naționale nu-i mai oferă destule ocazii de petrecere. Politicienii In dorința de a-și atinge țelurile doresc să nu fie stânjeniți de nimeni; de aceea inventează sărbători noui, prilejuiesc mijloace noui de distracție. Numai aceste două exemple ar fi fost suficiente să imprime un caracter de originalitate săptămânei încheiate. Pentru a-i termina conturul trebue să pomenesc de principala-i caracteristică care o deosebește de celelalte săptămâni din an. Ziariștii au denumit-o „săptămâni bunătăților” ; mic și mare trebuiau să sa întreacă în fapte bune. Spitalele au fost mâncate de daruri pentru bolnavi, obijdjit. Săptămâna pariziană în săptămâna bunătăților și efectele ei salutare