Lumea, octombrie-decembrie 1927 (Anul 10, nr. 2749-2825)

1927-10-03 / nr. 2749

De o zi pe alta il a imitate Primul contact cu reprezin­tanții prinn s­vârșit ca elect­­rafu­re a fest desă­Angrenarea s’a făcut­ ușor și fara chbpuri. Am putea spune că ziaristii latini plini meridiane îndepărtate s’au simțit ca la ei acasă. "Teoria râsurilor a"fost pe vre­muri haiuala. A fost reluată a­­cum în urmă cu un ascu­ț ș a­­gresiv. ). Latinitatea de rassa se opune acestei teorii agresive și exclu­siviste. Dacă se poate defini rassa latină, sub variat­le ei aspecte—nu o putem face decât judecând după exponentul ei cel­­ mai autentic: Franța. Francezii sunt latini in rol lar­gul lor umanitarism. Istoria Fran­ței stă mărturie. Salutând solii latinității pe pă­mântul României — ne închinăm geniului uman, ocrotitor al tutu­ror semințiilor’ din lume. .Nu‘este clar vorba de o ser­bare în­ familie, de o m­anifesta­­ie de izolare. E ceva mai mult și diferit. Este afirmarea unei dorinț­­ de adaptare a întregii civiliz­ații la ritmul unei rasse — care s’a do­venit­ în veacuri emi­namente umanitară. ' iÜMEK Imprimi­u ! Un ziar economic din Londra aduce știrea că imprumutul pro­tejat cu piața londoneză—nu se poate face dar f­ inel condițiu­­nile dezastruoase sub care se oferă. Deocamdată Londra este în­chisă pentru noi. Cel mult dacă am putea ajunge acolo prin in­termediul Berlinului. Misitul capitalismului anglo­­american domiciliază în capitala Germaniei. Două­­ măsuri față de soviete, Statele Unite fac dublu joc. Oficialitatea le repondiază și particularii le îm­brățișează. Convinși că banil nu miroase, americanii se dau în vânt după afacerile rusești —­ în timp ce guvernul american nu deviază să boteze cu bolșevicii de la Moscova. Fi interval, orașul Boston in­vite guvernul sovietelor la ser­barea de­ 3oe­­ ani a orașului — serbare ce va avea loc în 1930 unde ,sălbatecii­ bolșevici vor forma des­t­rr un motiv de abstracție și distracție. Tin adarpere . In cuvântul de bun sosit scris de d. Duca în ziuă intrării zia­riștilor latini în București — mi­nistrul de externe a­­ salutat pe reprezentanții aceluiaș neam. In traducerea respectivă, cu­­vântul neam a fost înlocuit cu rassă. ".. A fost preț­ larg *tr­aducătorul, sau poate prea circumspect mi­­nistul­.| . Seuftiarfe • i D.­­ Oswald Racovitză a fost sărbătorit ori de membrii socrite­­talii sportive. Sportul­­ este prin esență un mijloc perfect de dis­ciplinare, încurajând sportul, *d. Raco* fi­za a promova­ disciplina. Cu practica obținută, o va pu­tea aplica și la Primărie, unde mulți fac sport edilitar, fără a-l integra în disciplina civică și gospodărească. Incident Se zvonește ca la Verdun, le­gionarii americani au pierdut răb­darea, refuzând de a asculta un discurs al d-lui Poincaré. E de așteptat confirmarea știrei. Până atunci e loc să co­mentăm atitudinea legionarilor americani cari obosesc la un mic speach, deși rezistă cu vo­luptate la un match de box. Sindicatul micilor Comercianți a adresat un memoriu Camerii de Cor­er­, cerând participarea la alegeri pentru comercianții cari au cerut înscrierea­­ în cele electorale ale Camerii, lis­­în vara aceasta. Cum­ dispozițiile legei de or­ganizare a Com­erilor de Co­m­erț sunt precise și impun ca alegerea consiliului de adminis­trație să se facă numai de că­tre alegătorii dizolvatului consi­lii», Sindicatul a adresat ,un nou memorii. In acest de al doilea memo­riu se ridică o temă nouă și a­nume : Vechea Cameră n’a fost di­zolvată în condițiuni cari sa ex­cludă de la vot pe noii înscriși. Nefiind vorba de o dizolvare propriu zisă, trebue acordat dreptul de vot—glăsuește me­moriul— șli inscrișilor din Iulie. Teză evident temerară, bazată pe argumente falacioase. Pentru a tranșa însă cu orice polemici sau echivocuri, și în­suflețit de un spir­t legalist, dl. Ion Botez a sesizat de aceste chestiuni doi juriști eminenți pe d-nii Eug. Herovanu și Laser Rosetii. Soluțiu­nea d-lui Herovanu Ambii au formulat în scris consultațiunile lor. Decanul baroului, după ce a studiat legea, regulamentul și ambele memorii răspunde : Instituirea comisiunii interi­­m­are se bazează pe dizolvarea vechiului consiliu al Camerii. Dizolvarea este hotărâtă expres și instituirea un­ei comisii interi­mare—cum este cazul la Ca­mera de Iași — afirmă în ca­p imperativ dizolvarea. In caz de dizolvare, alegerile se fac pe baza listelor electo­rale care au servit la ultimele alegeri periodice. Din economia legii și regula­ment­ul ei rezultă că listele­ electorale se întocmesc pe un period de 4 ani. Aceste liste trebue să servească­ fără modificări și la alegerile care, în mod excepțional, pot avea loc în intervalul celor 4 luni. Orice ală Interpretare este juridic imposibilă. Deducțiune care se impune și din considerentul că legea re­cunoaște că un comerciant poate fi membru al Camerii, fără a fi­gura în listele electorale. Intre altele art. 14 spune: Orice membru al Camerii este eligibil, dacă este înscris în lis­tele electorale. Aceleași principii. dl. Lascar Rosetti Dl. Lascar Rosetti conclude: — Alegerile provocate de o dizolvare Parvenită înainte de expirarea mandatului unui con­siliu, se vor face după vechile liste electorale. — Din textele de lege rezultă celor: Listele electorale trebu­ise revizuite după expirarea ce­lor 4 ani—termenul mandatului consilierilor Camerii—Iar înlăun­­trul ace­tui termen, toate alege­rile se vor­ face cu listele care au ser­vă la alegerea consilieri­lor dispăruți sau dizolvați. * Prin urmare rezultă neîndoios că atitudinea Camerii de Co­merț este cea legală, rezultând din prescripțiile imperioase ale legii Camerilor de Comerț. CENZOR liiriplMtu­ri Casm­ ale Camerli­­ le Com­erț nu au drept de vot c — Consultațiile d-lor Eug, Herovanu și Lascar Rosetti —1 informație D. C. Dumitriu, ministrul comuni­­cațiilor, în­ cuvântul de bun sosit adresat ziariștilor latini, afirmă : „Se pusese cândva la cale des­ființarea civilizației latine“. Când și cum ? Am putea spune că ministrul comunicațiilor a suferit o mică... deratare is­orică. Complot contra civilizației la­­­tine 1— iată o știre pe "corp n’a publicat-o nici" un ziar. Cerep Politica^ Tragedie familiara la un cinematograf La un cinematograf din Buda­­pesta, s-a desfășurat o crimă familiară cu o frapantă asemă­nare cu filmul ce rula. Un lucrător Alexandru Argye­­lan, a lovit cu ciocanul în tim­pul reprezentației pe un altul Johan Micola provocându-i râni grave. Argyelan arestat, a declarat că s’a însurat acum doi ani cu o fată frumoasă, cu care trăia foarte bine. In vara aceasta s’a întâlnit cu camaradul lui de război Mikola, care din acea zi deveni un mu­safir bine văzut în casa lui. Vecinii i au povestit acum câ­teva zile că soția îl înșală cu a­­micul său, l-a pus sub observație și a consistat că într’adevăr se în­tâlnesc. Luată din scurt, femeia a înghițit veronal dar n’a putut fi salvată. Soții s’au împacat. Fiind în voiaj Argyelan a pri­mit o scrisoare prin care îi se aducea la cunoștință că nevasta continuă a-l înșela. S’a întors imediat la Budape­sta și a intrat în cinematograf unde a găsit pe soția lui alături de prietenul Mirola. I-a urmărit pe amândoi. Fil­mul care se potrivea cu propria lui dramă, l-a iritat profund. In filmul „Sonata Kreutzer“, un soț tânăr se întâlnește cu un prietin vechi. Acesta devine pri­etenul casei. peci și soția So­ul devine sus­se necăjește atât de observațiile soțului, că se sinucide. După ce se scuza, se împacă. Soțul pleacă dar o scri­soare anonimă o aduce nepri văzut acasă. Aci își ucide vasta. Arguelan declară că și d fi­res intenția de a-și ucide soție, dar a fost împedicat. S’a repe­zit mai lălăi asupra lui M­kola și apoi vroia să lovească și pe soția lui. Efectul cinematografului. ’ “ ceste scrie­m ■ M • o lucrare ce interesea­ză Is­toria­ lașului D. C. I. Werner,­­proprietarul farmaciei „Centrala“, fondată­ a­­cum 100 ani, a tipărit o intere­santă lucrare, în colaborare cu distinsul scriitor N. A. Bogdan, care privește trecutul Iașului din punct de vedere farmaceutic. Lucrarea, frumos lipăr­ită, arată modul cum a funcționat cea mai veche farmacie din Iași, în de­cursul celor 100 ani și­­ desc­ie cum s’eu perinde f „spițeriile“ în decursul istoriei t­ruiul. Citit! In pii981.4-a Mințile Știri ISa­ lian Ultimul număr din ziarul ita­„ Tribuna“ publică, sub semnătura ilustrului explorator Enrico Sansoni, un studiu asu­pra moravurilor bizare ale unui popor din munții­­ Urali. Serio­sul om­ de știință italian a des­coperit un neam care, între alte caracteristice stranii, are și pe aceia că, din leagăn își damnă la moarta orice­­ fiu con­a­­juils la vrâsta de 40 ani. Acest sever regim a fost in­stituit de secole și respectat cu fanatism ardent. Nu se poate cita nici un caz de rebeliune față de acest comandament acceptat ca și cum ar fi în or­dinea firească a lucrurilor. En­­ico Sansoni a căutat să des­copere motivele care stau baza acestei regule de viață. la s A putut afla de la un cărtu­rar că sancțiunea aceasta fără drept de apel a­­ fost nu se știe de cine și instituită nu din considerente de ordin metafi­­zico-religios. Ci ca un suprem omagiu adus Vieței în cea mai splendidă a ei expanziu­ne, tine­­reța. După 40 ani asup­a pă­­măntenii*~-așa-i numește San­soni —cred că viața nu mai este de trăit. Acest număr de ani coinci­­dând cu declinul facultăților vi­tale și cu deprimarea organe­lor ce fac deliciul­­ tinereței, nu mai merită să fie depășit. Pentru fiii bizarului trib viața nu înseamnă altceva decât plă­cerea de a avea o înfloritoare funcționare a­­organelor genezia­­ce. Cum la 40 ani privilegiile tinereții încep sa fi secătuite de vigoarea lor frenetică, restul vie­­ței nu merită să fie trăit. E desigur, acest nobil sacrifi­ciu, supremul omagiu pe care a­­cest trib il aduce tin­ereței în ge­nere și plăcerilor sexuale în deosebi. A considera, in viata nu face să fie adevăr, că trăită de­cât atât cât plăcerile iubitei se pot exercita în plenitudinea lor, este cea mai splendidă odă înăl­țată lui Eros și cea mai dispre­țuitoare desconsiderare aruncată bătrâneței. Că bătrăneța e singura mare tragedie a vieței, o recunoaște, firește, oricine. A-i supravețui e maxima nenorocire pentru care și-au exercitat în toată puterea de-a iubi tinereță De a­­ceia gestul de a se ucide la 40 de ani, a poporului din Urali e in totul explicabil, echivalând cu acela al unui Don Jttan care-i natural să nu poată supravețui ultimilor sale succese erotice. Poporul din Urali moare ca un popor de Don finul ce se res­pectă. EM. SERGHIE Intru­cât gestul superb al a­­cestor „supra pământeni“ cores­­nde realităței, rămâne de dis­­t. Problema a fost pusă de­­ fiziologi și romancieri. Sau emis atâtea păreri asu­pra limitei de vârstă, deșa care începe degringolada fizică. Toți au căzut de acord a recunoaște că bătrăneța reală începe de a­­tunci de când uzura sexuală se manifestă­­ complect și definitiv. Pentru stabilirea acesteia din ur­mă, controversele sunt numeroa­se. Menționăm aci câteva date în legătură. Cobainl, în faimosu­l studiu, pune ultima aventură pasională a omului la vârsta de 45 ani. Balzac în ,Fiziologie a Mar­ia­iului“, constatând că un barbat e mai lungă vreme ba­bat, de­cât o femee, femee— precizea­ză: „bărbații sunt dispun cal­mați sexual iceale la 52 ani, iar femeea la 50“. Desigur, dife­rența aceasta mare di­ntre bar­bat și femee, e mult arbitrară. Generos cu bărbatul, nedreptă­țește în totul femeea, pe care Goethe o pline sub acest ra­port, pe picior de egalitate cu bărbatul. Tratatele clasice despre iubire citează multe auute de barbați a căror Urnită de vârstă, in ce­­ va ivește succesul pasional, a mers­­ foarte departe. Alcibiade, de e­­xemplu, după spusa lui Plasare și-a exercitat până la adânci bă­trânețe prerogativele sexuale ale tinereței,­­Jos­ire, Chateaubriand, Casanova, au fost epocali din acest punct de vedere. Cel mai excepțional pare a fi fost Ber­­nardin de Sainte Pierre Hacest suprinzător Bernardin care și a prelungi intr'un fel unic nu se­zonul în care iubești, ci in care ești iubit“ cum timpul spune un biograf de al celui ce a scris Paul și Virginiea. Faliment# O interesantă jurisprudent în materie de bancrută — Un cârciu­ar declarat in faliment — Tribunalul sectto 111, judecând eri o serie de falimente și mo­ratorii, a acordat termene câr­­ciumarilor B. H­im și Gh. Fră­­sinei din Erbieni și a declarat în falimieni ps cârciumarul V. Ma­no­le din Andrieșeni. Deasem­enea au fost ascultați creditorii Societății în cererea cei Braunștein șt­­. C­uza Vodă, de a­ i se acorda al doilea morato­­riu. Tribunalul secția II, a dat eri o interesantă jurisprudența, uni­că până acum. S’a pus chestiunea dacă un com­­resant, căruia i s’a ridicat starea da faliment, mai poate fi judecat pentru bancrută. Tribunalul—în complectul lui, în urma diverginței—­a decis că da! lin parastas pentru 6, G. Mircescu După cum am anunțat, ori di­m­ineață a avut loc solemnitatea deschiderii Căminului Studenților mediciniști din Muzelor. Acest cămin fiind înființat de către neuitatul Ministru G. G. Mârzescu, s-a oficiat cu acest prilej un parastas pentru odihna sufletului marelui om de stat. Serviciul religios a fost oficiat de către Arhiereul Grigore Leu asistat de preoții Niculea, Mihi­­­lescu și Vuza, după care P. S.S. Arhierul Grigore a rostit o cu­vântare în care a evocat figura mult regretatului G. G. Mârzescu. In urmă a vorbit de primar O. Racoviță. La această pioasă solemnitate au luat parte d-nii : O., Racoviță primarul orașului, C. B. Penescu directorul Teatrului Național, d-nii deputați D. Dimitiiu și Gh. Va­­siliu Voina etc. informații — Ministerul instrucțiunii a comunicat inspectoratului școlar al regionului Iași, reintegrarea în învațam­ânt a d-lui C. Nestia* nu în postul de învățător la­șe, primari din Msuzești, județul Vaslui. — Ministerul Cultelor a apro­bat scoaterea la pensie a urmă­torilor cântăreți bisericești din Eparh­a Moldova: Gh. Sofren de la parohia Câr­joaia, Iași ; L. Onesci— Pângăricioru —­­Neamț; Gh. Vatamanu—Hălceni Iași; N. Pașcanu — Botoșani; Șura— Buhalnița—Iași și ©. lri­­mia—Roșcani­—Botoșani. — D-ra Eugenia Andreiu pro­fesoară la școala secundară din Roman, a fost transferată la șc. S. Sava din Iași. — D. Em. Ionescu a fost nu­mită m­aestră de muzică la șc. normală de fete „M. Stadia“ din Iași. — Alegerile de la Comunitatea Israelită­­ Ba­nii ce trebuiau să aibă loc la 8 Oct. s-au amâ­nat. — Astăzi are loc la Ateneul popular (Păcurari) , concursul pentru executarea state­ei lui M. Eminescu. — Consiliul profesoral al Fa­cultății de Științe din Iași a decis a se inter­veni la Minister pentru crearea catedrelor den Chimie analitică și fizică matematică. — Direcțiu­ni a generală a P. T. T. a transmis autorităților ad­ministrative locale instrucțiuni cu privire la expedierea corespon­denții oficiale. — Astăzi are loc la Belcesc solemnitatea aniversarei a 25 de ani de la înființarea școalei de ar­gricultură din acea comună. — Decanatul Fac. de Teologie din Chișinău a in­ter­venit pa lângă Prefectura județului Iași să pre­vadă o bursă pentru un student la menționata facultate. Bursa unui student cuprinzând pe lângă întreținere și taxele șco­lare e fixată la suma de 16 mii lei. — Individul Jeiese« Niswîai din localitate, a fost arestat la pretenția d-­el Maria Martig, funcționară la spitalul SS Spiri­don. Numitul este acuzat de furt. — Astăzi Duminică 2 Octom­* brie ora 10 dimineața DL Dr. P. Zosin va desvolte conferiri,* la iașii în cadrul României întregiți la Ateneul Popular din Totei­ași. Intrarea este gretuită. fi navé valuttare Ministrul Instrucțiunii , comu­nicat­ori Decanatului Fac. de Șfinți, numirea d-lui conferențiar I. Plăcințeanu, ca suplinitor al catedrei de Geometrie anotifice, pe tot timpul concediului acor­dat de îtd Profesor titular Al. Myller. D­ease­m­e­ne a confirmat pe d. Profesor C. Pop­o­vici, ca su­plinitor la catedra de Teoria func­țiilor, pe tot timpul I congediului acordat d-nei Prof. Vw. M?Rev.­ iiiiin ii—■inimii ii 'ii '' ~~ Prima candidatura *a alegerile Camerei «le Centert Eri s'a depus pe biroul preșe* dintelui biroului csntral electoral, petiția prin care d nt­ Moi­se Lan­­des, I. Hausvater, A. Herșcovici, L Popovici, D. C. Dracșineanu, au propus candidatura d-lui Const. Cerchez, te categoria VI industria alimentară, printre alegerile Ca­­merei de Comerț die teși. L­a­­ curte­a­ președintelui ■ State­lor-| Dineurile oficiale și eticheta­ din *——-—--------Casset A­lbă —----------------—­— Când lumea politică a fost în­științată subit, că președintele Coolidge renunță pentru un timp oare­care la reședința sa din Casa albă, în cercurile diplom­a­­tice din Washing­on se șoptea că inițiatoarea acestei hotărâri este­ d-na Coolidge care este plictisită de ceremoniile protocolare. D-na Coolidge este cunoscută ca fiind o femee casnică, care nu are ambiția de a participa mereu la dejunurile și dineurile oficiale, care detestă protocolul și eticheta de la curte, de care nu este­­ cruțat nici măcar șeful unui stat republican. Miss Flora Wilson, o rudă, apropiată a fostului președinte al Statelor Unite, Wilson, ne permite o ochire între­­ culisele reședinței preșidențiale. Articolul d­ ret Wilson care este publicat în „Succes Maga­zine“ descrie cu amănunte inte­resante, reprezentate?­e oficiale din Casa albă. După ultima dispoziție, primul dineu oficial al anului, se dă în onoarea vicepreședintelui și a Cabinetului. Al 11 lea pentru corpul diplomatic. Al I1 lea în cinstea președintelui casație și al IV-lea în Curții de onoarea președintelui congresului. Pe tim­pul prezidenției lui Mac Kineley s-a hotărât ca să se schimbe or­dinea dineurilor. La început a­­vea loc dineul In onoarea diplo­maților, acum primul dineu se dă în cinstea vice­președintelui care trebue să fie considerat ca un prinț de coroană al unei mo­narh­ii din Europa și de aceia i se cuvine precăderea. 4 Totuși dineul II formează punc­tul culminat al tuturor festivită­ților, deoarece la acesta nu iau parte numai americanii ci și am­basadorii străini, consulii, purtă­torii afacerilor și reprezentanții a 25 regate sau republici.­­ Imediat ce se numesc repre­zentanții diplomatici la Washing­ton, se procedează la examina­rea scrisorilor de acreditare la ministerul de Externe Dacă nu există nici o bănuială, persoana numită este primită în audiență specială la președintele Republi­cei Statelor­ Unite. După această primire, persoana numită are dreptul de a participa la dineu­rile diplomatice. O lună înainte de acest mare eveniment se lan­sează cărțile de invitație cu bor­dura aurită, și care trebuesc ac­ceptate cel mai târziu după oră de la primire și trebuesc în­o­mânate printr-un atașat. In seara dineului, au acces în sala înve­cinată cu sala verde, unii cores­pondenți de ziare, care contem­­plează pe înalții oaspeți, care defilează pe rând. I­n această reunire ilustră, fi­­­gurează numele nobililor cuprinși în almanah­urile Gotha și in lexicon’.­ Adel. Diplomații în u­­n­formele strălucitoare, brodate cu aur și argint, cu pieptul aco­perit de decorații. La dreapta lor, doamnele in toalete superbe de brocat, flexv niș­te cu dantele versibiie vechi și moderne, în roabe străvezii, împodobite cu ziare, diademe, perle, briliante. Un mic grup de americani, reprezentanții diplomației in străi­­nătate și membrii comitetului a­­facerilor străine ii urmează în frac simplu, care se deosebește cu greutate de vestmintele chel­nerilor, cari servesc. Societatea se îndreaptă spre Sala de răsărit, în salonul acela mare, în care fosta primă preșe­dintă a Statelor­ Unite, d-na A­­dams își întindea rufele pe frân­ghie. Acesta e un fapt autentic. Sala strălucește in lumina a mii de lumini, care o reflectă nenu­măratele candelabre, în reflexul superbelor briliante, care scân­teiază din figura doamnelor și decorațiile soților lor. Negustorii florari din Washington rivali­zează prin decorurile lor, și va­goane numeroase transportă flo­rile parfumate și palmierii minu­nați, care împodobesc saloanele și măresc farmecul impresiei ge­nerale. Acum câmd spuriul de la Lo­carno animi diptomate euro­peana și reflexul sau $2 lu­m­neze și femee noiri, nu se ivesc dificultăți diplostitice im­­portante. Cu totul altfel era în primii ani ai războiului mondial, când trebuiau aranjate două dineuri, în loc de unul, când nu se pu­tea pretinde ca reprezentantei unei puteri să stea alaturi de ambasadorul puterei adversare. Și după pronunțarea amisfi­­liului, reprezentanții aliaților se codeau ai stea la aceiaș moși cu ambasadorul Wiedfeldt. Dificultați de felul acesta s’au ivit și mai înainte. Așa s’a în­tâmplat prin 1890, in timpus pre­­șid­nilor lui Mac­Kinley când ambasadorul Mexicului, Aspiroz avea ca parteneră pe soția am­basadorului austriac Heoger Mueller. Aspiroz, un fost loco­­tenent în armata mexicana a fost dovedit că făcea parte din com­plotul, care a pus pe cale îm­pușcarea împăratului Maximilian și era evitat de ori­ce embasa­­d­ă austriac Dispoziția fatală, provoacă c

Next