Lumea, aprilie-iunie 1928 (Anul 11, nr. 2907-2977)
1928-04-04 / nr. 2907
unui xi no. 2907 2. “ * miMmniHk Viercuri 4 Aprilie 192« _• J" TZ****^■'■“'•vir ■’ “ ..... —---------—- -w5 ® 330 mm—mm. IAȘI BucuRești ^ ^ ÍF^SlI •tr. Stefan cel M ^ Í^Íó'ífd^lS m |jp! Esi 4 • vtelierele tiooârafice mațfuni și Contend^ |SÍ l| . ffip—* V , «tr- Uzinei No. 39 J Telef. 56|04 iMk öliä ABONAMENTUL msc ULTIMA ORA si străinătate Importanta consfătuire ministerială de la preșidenția Consiliului O nouă prelungire a sesiunei parlamentare^ Adunarea de la Alba-Iulia| împrumutul de stabilizare^ Buc. 3. 1uni dimineață a avut loc o importantă consfătuire la preșident consiliului. Au luat parte fi nii: Vintilă Brătianu, Duca, dr. Lupu, Argetoianu, general Anghelescu, Tătărăscu, Franasovici și N. N. Săveanu, președintele Camerei. Consfătuirea a durat timp de două ore. D. Vintilă Brătianu, președintele Consiliului, a comunicat membrilor guvernului și președintelui Camerei vederile sale cu privire la felul cum se va desfășura campania național-țărăniștilor pentru răsturnarea guvernului și cu privire la știrile primite din străinătate, din partea d-lui Oscar Kiriacescu, care tratează împrumutul cu un consorțiu american. Membrii guvernului s-au ocupat apoi de chestiunea adunărei dela Alba-Iulia. S’a examinat apoi din nou chestiunea prelungirea sesiunei parlamentare pănă la 1 Mai. După terminarea consfătuirei, ministrul de interne a trimis o serie de telegrame cifrate extraurgente prefecților de județe. al otiiimilor Buc. 3. Iată textul noului profet de lege al chiriilor, așa cum a fost votat în ședința de eri a Camerei: Art. 1.— Contractele de închiriere, cari, în virtutea art. 5, aliniatul ultim din legea din 16 Aprilie 1927 reintrau sub regimul dreptului comun la 23 Aprilie 1928 se prelungesc încă pe un an, până la 23 Aprilie 1929/ Art. 2.— De această prelungire nu vor beneficia următoarele contracte: a) Contractele de închiriere asupra cărora se vor fi pronunțat hotărâri rămase definitive, de evacuare, până la data de 20 Martie 1928 pe temeiul dispozițiilor art. 36 din legea dela 16 Aprilie 1927, în cari hotărâri nu s’a luat act de rezervele făcute de chiriași de a beneficia de o eventuală prelungire legală. b) Contractele de închiriere privind imobilele care vor fi fost închiriate prin contracte cu dată certă anterioară zilei de 20 Martie 1928 și care vor fi reintrat sub regimul dreptului comun, potrivit prevederilor legei din 16 Aprilie 1927. c) Contractele de închiriere care au beneficiat de ultima prelungire legală și în baza cărora se plătea o chirie de 2000 lei anual la București, 1500 lei la municipii și 800 lei în restul tarei la 23 Aprilie stil vechiu 1916 în vechiul regat și 23 Aprilie (6 Mai) 1914 în celelalte părți ale tarei. . d) Contractele de închiriere care privesc imobilele devenite proprietatea funcționarilor și pensionarilor, când în contra acestora, pe considerația că au devenit proprietari, s’au obținut hotărâri definitive conform anuiarului a. Art. 3.— Calculul chiriei pentru contractele prelungite în virtutea acestei legi, să se facă, luându-se de bază, în vechiul regat chiria plătită la 23 Aprilie stil vechiu 1916, iar în celelalte părți ale tarei chiria plătită la 23 Aprilie (6 Mai) 1914. Dacă imobilul nu a fost Închiriat la datele de mai sus calculul chiriei se va face luându-se de bază venitul constatat în rolul impozitului financiar din acel timp și în lipsa lor, chiria de la acea dată pentru imobilele similare din localități sau hotărârile comisiunilor de abateri. In calculul chiriilor din teritoriile alipite, coroana se va socoti pretutindeni drept un leu, iar rubla drept 2,50 lei Art. 4.—Chiria anuală in contractele de închiriere prelungite conform dispozițiilor legei de fată se fixează, înmulțindu-se cu 32 chiria de bază stabilita în modul mai sus arătat.. Art. 5.—Chiriașul va plăti chiria la epocile fixate în contractele de închiriere. Pentru anul 1928 însă chiria datorită pe semestrul Aprilie—Octombrie o va trip 2Q Amm ■ m Art. 6.—Chiriașul care nu ar voi să beneficieze de prelungirea contractului din prezenta lege, e obligat să notifice prin portăreț proprietarului său un termen de 10 zile ,de la promulgarea prezentei legi, sub sancțiunea prelungirei obligatorii a contractului, în condițiile prezentei legi. Art. 7.—Se mențin toate celelalte dispoziții ale legei din 16 Aprilie 1927, care nu vor fi contrarii legei de față. , Vești bune despre stabilizare Buc. 3. Știrile primite din Paris lasă să se întrevadă apropiata încheere a împrumutului român de stabilizare. Aceleași știri arată că situața noastră este considerată la Paris cu foarte mult optimism. Un interesant discurs al d-lui Poincare Razis 3. In fața unui auditoriu entuziast de 11,009 oameni, Poincare a ț inul ers la Carcasson un discurs de politică internă considerat ca programol primului ministru în fața apropiatelor alegeri generale. El a făcut apel la unirea forțelor pentru organizarea financiară și economică a țării. Vorbind de pacea externă, d. Poincare a făcut aluzie la posibilitatea de a examina plasarea obligațiilor de căi ferate și industriale ale Reichului, cu ocazia apropiatei anuități a planului Dawes. D. Poincare a declarat apoi că Franța a încheiat cu Romănia un acord pentru regularea datoriilor de război. Acest acord ar putea fi revizuit, a declarat primul ministru francez, in cazul când datoriile proprii ale Franței ar fi revizuite. Nenorocire la o procesiune religioasă Paris 3. In cursul unei procesiuni religioase ia Salamanca (Spania) in timp ce cortegiul trecea prin fața unei biserici, clopotul principal fiind tras cu putere s’a prăbușit peste un grup de fetite, omorând 3 din ele și rănind alte 10- Arestarea a 6 deputați comuniști germani Berlin 3. Poliția a dispus urmărirea a 6 deputați comuniști, contra cărora s-au lansat mandate de arestare imediat după dizolvarea Reichstagului când și-au pierdut haonitatea parlamentară. Ei sunt acuzaț de înaltă trădare. Ședința consiliului Ardețan tip strigăt de alarmă al taranimei din jud. ruși Lipsa alimentelor și a nutrețului trebue să Îngrijoreze pe cei in drept Membrii Consiliului județean întruniți aseară în ședință ordinară sub preșidentia d-lui C. Căpriță, au luat sn discuție problema aptanților și hotărârea Ligei Națiunilor. In urma discursurilor d-lor C. Căpriă, prefect Lăzărescu, Mihai Negru, Ventoniuc și dr. Vasiliu s’a votat o moțiune prin care se protestează contra deciziei Ligei Națiunilor, exprimându-se convingerea că într’un viitor apropiat, cauza dreaptă a României, va triumfa. Ordinea de zi se întră apoi în ordinea de zi. D. Căpriță aduce în dispute lipsa de hrană a vitelor locuitorilor jud. Iași. Arată că din cauza lipsei și scumpetei nntre*tului, vitele slăbesc și se degenerează. Un strigăt de alarmă al sătenilor D. Nicu A Balaiei, descrie situația precară a sătenilor din cauza scumperei nutrețului. Propune a se institui prețuri maximale, altfel un mare pericol amenință țărănimea din jud. Iași. Vorbește și de specula neomenoasă a băncilor unde țăranii sunt jecmăniți (se citează cazul unei banei din Podul Iloaei, care ia 60 ore procent. Cere sa ise intervină pentru limpezirea situației. D. Const. Cerchez susține că starea precară a țărănimii din jud. Iași, nu se datorește numai secetei ce a bântuit acum un an, ci speculei la „cari sunt supuși țăranii de către fastițiiil* Jesse D. Cerchez propune a se interveni la Casa de credit pentru sporirea cifrei ce reprezintă suma acordată ca împrumut jud. Iași. Vorbind de Banca Națională locală, d. Cerchez elogiază activitatea d-lui director Malian. Din cele din urmă s’a hotărât întocmirea de către Primării a tablourilor celor ce au nevoa de alimente și nutreț, și a se interveni la Federala Băncilor Populare ca să înlesnească țărănimii procurarea celor necesare, în condițiuni mai avantajoase. O cerere justă a funcționarilor prefecture! Se discută la prealabil bugetul. DL Căpriță citește memoriul unor unori funcționari ai Prefecturei, cari solicită pe baze juste avansarea lor. Termină, rugând ca cererea funcționarilor in cauză să fie admisă. DL Mihai Negruzi se asociază la cerere. Consiliul cu unanimitate, aprobă. DL prefect Lăzărescu consideră hotărârea consiliului dată in favoarea funcționarilor ca un act de dreptate și se simte măgulit de gestul s consiliului, intrucât chiar peronul d. prefect a stărut într’u avansarea funcționarilor. « Ședința se suspendă la ora 8 seara, urmând ca astăzi la ora 4 d. a., să se înceapă discuția la buget. _ I " A . CAMERA ** Dl. N. N. Săveanu deschide ședința la ora 3,10 în prezenta d-lor miniștri: Duca, Stelian Popescu, Cipăian ,Nistor, dr. Lupu și Franasovici. D. ministru MrazeC depune proectul pentru controlul cazanelor în industrie. Președintele enunță depunerea raportului asupra proectului de lege al noului regim al cultelor și arată că discuția generală va începe în ședința de Mercuri. Se votează proectul, prin care averea agricole a fostelor zemstve trece în administrația ministerului de domenii. Modificarea proectului de lege al chiriilor Se începe apoi discuția pe articole a proectului de lege al chiriilor. La art. 1, d. N. Ionescu, liberal, cere să fie prevadă ofi contractele se prelungesc pentru ultima oară. DL Suciu, lupist, face o largă expunere juridică a proectului. D-sa cere ca de prelungirea contractelor de închiriere să beneficieze și chiriașii contra cărora s’a pronunțat sentințe definitive de evacuare, indiferent dacă chiriașii au făcut sau nu rezerve. Dl. C. Fințescu vorbește in acefeș sens. . Dl. C. Ignat cere sporirea cotei de bază a chiriei plătită în 1916 la : 2000 lei pentru Capitală, 1500 lei pentru municipii și 800 lei pentru restulărei. Dl. Cezar Pascu, raportorul proectului, răspunde obiccțiunilor făcute de ante vorbitori și cere respingirea amendamentelor propuse de d-nii Suciu și Ignat. Tensiunea crescând, președintele suspendă ședința. La redeschiderea ședinței, raportorul anunță retragerea tuturor amendamentelor și revenirea la proectul Initial al d-lui Stelian Popescu. In ce privește cotele, s’a stabilit, cota de bază din 1916 și anume : 2000 lei pentru Capitală, 1500 lei pentru municipii și 800 lei pentru restul taxei. Art. 1 pănă 6 se votează cu modificarea de mai sus. Votarea legei chiriilor La art. 6 d. N. Ionescu propune ca, dorința de prelungire a contractului de închiriere să fie comunicată printr-o scrisoare recomandate. Amendamentul e respins, iar articolul 6 cât și 7 se votează nemodificate. Proectul pus la vot în total e adoptat cu 109 voturi contra 3. Se continuă apoi discuția asupra proectului de cod al cooperației. Au luat cuvântul la dicția generală d-nii Negură și Ali*mănișteanu. Importanta consfătuire de la Banca Națională din Iași —■ Reducerea dobânzilor—Expunerea d-lui director Malian— Bănci ieșene care camuflează operațiunile — Ori după amiază la ora 5 a avut loc la Banca Națională adunarea reprezentanților Băncilor din localitate, convocat de d. Malian, directorul Băncii Naționale. Au luat parte la această consfătuire d-nii: Schönberg, Cri*veanu, Ștein, Sigai și Popoi, reprezentanții marilor Bănci: „Moldova", „Iașilor", „Dacia", „Moldova de Jos" și „Uniunea Română", precum și d-nii: Elias (Banca Comercială), Ghinsberg, (Banca Grosswold), Jurist, Lepidda Gheorghiu și Michelsohn (Banca Româno-Franceză), Gulman (Banca României), Adelsberg (Banca de credit și industrie), Klingher (Banca Română de comerț), V. I. Radu (Societatea de economie), precum și d-nii consilieri ai Băncii Naționale : Possil, Konya, dr. Racoviță, Jelea și Reda. Expunerea d-lui director Marian D. Malian luând cuvântul, se arată satisfăcut de faptul că in urma convocărei din Ianuarie reprezentanții Băncilor au scăzut dobânzile cu câteva puncte, unele mai simțitor, chiar cu 4 puncte. De altă perte se arată nemulțumit de faptul că a constatat din inspecțiunile făcute și informațiunile căpătate că unele Bănci au făcut camuflări, și nu au prezentat în registre oglinda fidelă a operațiunilor încheiate. De aceea, directorul Băncei Naționale a făcut apel la reprezentanții Băncilor locale ca asemenea acte să nu se mai repete pe viitor. „Am închis ochii pentru cele întâmplate în trecut, dar dacă voiu constata repetarea camuflărilor în viitor, mă voiu purta mai rău decât cu cel mai mare cămătar". D. Malian a declarat apoi că perioada de tranziție prevăzută in circulara din 22 Decembrie, referitoare la reducerea dobânzilor luând sfărșit. Banca Națională vie să reamintească cât de necesare pentru economia generală aărei ca banul să ajungă in mânile deselor producătoare cu o dobândă cât mai ieftină. De aceia pun in vedere că de la 1 Aprie 1928, dobânda maximă pentru scontul de portofoliu este de 18 la sută. In ce privește raporturile dintre Bănci, Băncile mici vor putea sconta portofoliile lor la Băncile mari cu 10 la sută. Pentru Băncile mici situate în alte centre decât acolo unde Banca Națională are sediu, al căror credit din această cauză se încarcă, li se ingădue să perceapă la scont clientelei lor cel mult 2 la sută peste cota fixată pentru celelalte Bănci. Pentru conturi curente, având in vedere că ele comportă o anumită manipulare ce trebue remunerată, se autoriză atât în relațiile dintre Bănci și clientela lor cât și în relațiile Băncilor între ele perceperea unui comision care să nu treacă de 2 la suă pe an. Conversații... particulare , director Malian declară închisa ședința oficiaă, urmând să aibă loc conversații particulare cu reprezentanții Băncilor. Dl. Leonida Gheorghiu întreabă dacă procentul de 2 insulă e trimestrial sau anual. Dl. Malian răspunde că e anual. Dl. Sigai (Banca Moldova de Jos). Ne trimiteți câte o circulară în sensul declarațiilor făcute de D-voasbă sau ne conformăm pe baza celor spuse verbal? Dl. Malian: Ve# semna un proces verbal că ați luat cunoștință. „Nu presați debitorii" Dl. Malian: Am văzut o presiune din partea reprezentanțior unor Bănci asupra preschimbărilor. Trebue să avem în vedere că astăzi trăim într’o epocă în care nu se poate pune debitorului cuțitul la gât, cerându-i să-i onoreze polia la scadență. Fiți mai toleranți d-lor, mai ales când debitorul e solvabil. Fac acest apel la sentimentul D-siră omenesc, cu atât mai mult cu cât nu e nici în interesul D-siră să facem această presiune. La o observație a d-lui Leonida Gheorghiu, d. directorJ Molian spune : Dacă voiți, voiu fi clar, suntem între noi și pot cita nume de Bănci. Voi,i ? O tăcere mormântală fu răspunsul. D. Stern zâmbește semnificativ. Dl. Sigai crede că nu poate fi vorba decât de un caz izolat, căci un director de Bancă n’are interesul să preseze un debitor solvabil când știe că acelaș capital l’ar putea plasa cu aceiaș dobândă. Alte păreri D. Criveanu arată că Banca lașilor finanțează câteva Bănci mici din provincie. Cum se poate concepe spune d ss — ca noi să le oferim credite cu 10— 12 la sută, când plătim noi această dobândă și avem în plus cheltueli de regie, iar ele să perceapă 18 și 20 la sută ? D. Ștem (Banca Dacia) vorbește despre Băncile mai mari care au interese pe piața lașului și se întreabă: cât să le socotim dobânda ? Până acum le- socoteam 17, 16 și chiar 15 la sută. Astăzi cum le putem socoti 12 la sută ? . Fuziunea Băncilor mici D. director Malian spune că a făcut un raport documentat pe care l’a trimis d-lul guvernator al Băncii Naționale. Dacă voi fi, întocmiți și d-voastră un memoriu în care expune# doleanțele ce se aveț.1 .Cea mai bună sou#e, expusă de d. guvernator, ar fi ca ăncile mici să fuzioneze, să devie mai mari. Dl. Marian vorbind de dobânzile uzurate ce se percepeau înainte, relevă cazul anul n^gua lor care a plătit 1,600,000 fei dobândă la un capital relativ mic. Vorbind despre Băncile Populare, se întreabă ce enoniamul acesta de Bănci răsărite ca ciupercile. Unele dacă îndeplinesc un rol social, altele au în mână o categorie socială și vederea intereselor politce. D. dr. Racoviță observă că dobânda de 18 la sută e prea mare. D. Malian răspunde că in Octombrie dobânda va fi scăzută la 15 la sută. D-sa mai arată că în celelalte țări dobânda maximă ce percepe de 6—7 la sută. Iașul are 500—600 milioane lei din străinătate cu o dobânda de 7—8 la sută. Băncile străine sunt convinse că ai obținut cel mai bun plasament, ca D-nii Scctenberg și Stern cel Banca Națională să le dea posibilitatea să reducă dobânzile, D. Malian insista din nou asupra can udărilor descoperite în registrele unor Bănei și spune că pe viitor va lua sancțiuni severe împotriva celor vinovați. Chestiunea viramentelor ți giamantanele cu bani D. Malian observă apoi că dar au început să circule ,gro* mondenele cu bani“, trimise de Băncile din provincie la București. Pentru a temina cu acest sistem, a cerut scăderea viramentelor de la 50 la 30 bent, dela 30 la 20 și de la 20 la 10 bani. In urma propunerei d-lui Malian, se hoărâde, înființarea unei asociații a Băncilor" din Iad. D. dr. Racoviță închee: Sa den Dumnezeu că guvernul să se stabilzeze, ca sa poată face stabilizarea. D. Făcea, șeful contabilel Băncei Nationale, a supus ape spre semnare celor prezenți pe cesul verbal cuprinzând nu dispoziții cu privire la regien,« tarea dobânzilor, pe care re rezentanjii Băncilor Tau semnat. La ora 6 1 2 seara coastă vi a luat sfârșit, AK T y" Cereți „Politica,*