Lumea, aprilie-iunie 1929 (Anul 12, nr. 3217-3293)

1929-04-01 / nr. 3217

De sărbători G sărbătoare nu vine nici­odată prea de­vreme. Și dintre toate, Paștele cu ramura de măslin ce o aduce oamenilor, este oricând bine venit. Când nu se simte nevoe de pace, împăciuire, liniște ? Alături de primele înviorări poftită la aperitivul ale naturii, Paștele grăbit din anul renașterii, acesta se îmbină armonic. Împlinesc laolaltă panteismul la care con­­tribue deopotrivă omul și na­tura, închinați chemării aceluiaș­i­ zeu. Obiceiul subjugă pe om, și nu disciplina cea mai spiri­tuală, aduce vagi ecouri ma­terialiste. Ne-am deprins a săr­bători Paștele dincolo de pri­mile începuturi ale Primăverii, când soarele e mai aproape de noi, când simțim mai puternic vraja câmpiilor înverzite. S’a întâmplat că anul acesta, Paș­tele, un loc să se lase așteptat, să anunțe el primăvara, să împrăștie el ultimile resturi ale iernii grele — și noi oamenii simțurilor neîndestulate, ne co­dim a primi vestea mare ce ne aduce, veste cu atât mai bună, cu cât este vremelnică și nu se lasă așteptată. Vestitorii păcii și ai creatuței în D-zeu, sunt totdeauna bine veniți. Și când se grăbesc, dovedesc mai lim­pede că e nevoe de cuvântul lor de pace, căreia Îi ducem as­tăzi dorul mai mult ca oricând. E Paști. E Primăvară, nu fiindcă o anunță o rândunică— ci pentru că omul cu lumănărica în mână se duce la Înviere. Exod Dtul Lupu combină utilul cu plăcutul. După o gripă cu e­­fecte neprevăzute, un exod în­­tr’un ținut cald nu strică. Și dacă In acea regiune dospită de soare, poate mânca și cozonaci, serbând lin al do­lea Paști—e cu atât mai bine. In acest dublu scop se a­­nunta călstoria creștin-sanitară a d-rului Lupu la Ierusalim. Este un adevărat exod spiritual. Alt exod In timp ce d-rul Lupu pleacă spre Orient, alți credincioși au luat drumul spre occident. Și unul și ceilalți au plecat se zice, după inspirații.initiații călători ple­­când la Paris vor să sărbătorească un an­ Paște, o altă înviere. Li­beralii au și trimis pe urma lor emisari. De cealaltă »înviere» se tem, fiindcăi ar putea fi moartea lor. Exemplu Prefectul județului Iași a fost dat ca exemplu pentru modul cum știe să adune plângerile celor nedrept8­ț­i cu improprie­tărirețe. Am fi bucuroși, la rân­­du-ne să putem da ca pildă pe ministrul de agricultură, care ar putea repara acele nedreptăți. La bucuria noastră s’ar asocia și prefectul de lași. Profeții Unii se grăbesc a anunța de pe acum că In viitoarea seziune parlamentară nu vor mai fi rea­leși actualii prezidenți. Până atunci, e mult, și se pot întâmpla atâtea, încât nu e prudent a profetiza un fapt atât de­­ precis» ca schimbarea birourilor ambelor Camere. Profet» politici ar face bine să facă profet» mai interesante. Fiscale Comerciantul leșan este mult mai greu impus decât colegul »äu cernăuțean. Negustorii din Iași, fiind obliga» să plătească mai mult fiscului, plătesc mai puțin creditorilor. Exact contrarul de ce fac negustorii din Cer­năuți. Căci și un» și alt»,­­n­e­­leg să plătească, dar din a... altora. Șansa Un concetățean al nostru a fost furat de Crăciun și honul a fost prins de Paști. E drept, po­liția nu-și poate reproșa nimic. Dacă n’a știut nimic de furt, n’are desigur nici un merit la prinderea hoțului. Ca orice poli»e înaintată, lasă totul la Inițiativa particulară. Laisser faire, laisser passer. Bucurie Primarul e plin de bucurie. A putut convinge pa ministrul de instrucție de a plăti­­ comunei ta­xele pentru apa consumată. Dar de la promisiune, până la achi­tare, va curge încă multă apă pe.»conducta de la Timișești! M­UGURI. Pentru primăvara care nu vrea să vie Linii frânte de cocoare, Ploi călduțe și ușoare, Fir de iederă plăpând, Cântec îngânat în gând, — Sărbătoare... Zumzet viu prin zarzărei... Oare Cântă florile la soare ? Ori din muguri ca rubine înfloresc pe crengi albine? Pentru cine?.. Din sămânța de arțar (Știi c’avea drept aripioare Solzi subțiri de chilimbar), Printre bulgări se arată Pui de copăcel sălbatec, Frunză crudă și crestată, — Parcă ’ntinde un buratec, Ca să vadă dacă-i cald,­­ O lăbuță răsfirată, De smarald ••• Otilia Cazimir D. ministru Costachescu și primarul Oswald Ha­­covî să ciocnesc de Paște oule roșii ale bunei înțelegeri în treburile Mani­­---------------------------Clpiului ----------------------------­ Și bugetul municipal a aștep­tat Paștile pentru rezolvarea si­tuației sale. Purtat intre Ide și Kalende, bu­getul n’a fost amânat nici la ka­­lendele grecești și nici la paș­tele... după stilul vechiu. Bugetul a fost aprobat aproape in totalitatea lui. Numai unele posturi de veni­turi au fost retușate de ministe­rul de interne, mentinându-se parte din reducerile preconizate la început de minister. In schimb, d. Racoviță a ob­ținut deja celelalte ministere des­chideri de credite pentru ca Mu­nicipiul să poată încasa în cursul acestui an, o parte din datoriile statului către Iași. Cu aceste compensati obți­nute de primar, bugetul va sol­da un deficit de 3 milioane lei. Oricum, va fi un buget în baza căruia administrația comu­nală va putea activa. * Imediat după Paști, consiliul comunal va fi convocat­­ spre a vota bugetul cu modificările ce­rute de Consiliul superior admi­nistrativ, de pe lângă ministerul de interne. Și astfel Iașul va avea un bu­get, abea pe la­ 13 Aprilie. Bugetul a putut fi echilibrat grațic și atitudinei loiale și stă­ruitoare in favoarea Primăriei Iași a d-lui ministru Costă­­chescu. Ministrul instrucțiunei a apro­bat cererea d-lui Racovitză, ca ministerul să plătească un plus de 1 milion, pentru apa consu­mată în 1928, de către institu­țiile de învățământ din Iași. Acest milion va fi plătit de minister pe bază de deschidere de credit. De asemenea, pe aceiaș bază, și celelalte ministere care au a face plăți Primăriei Iași, vor a­­chita datoriile lor. Dl. ministru Costăchescu a intervenit la ministerele de răz­boi ș­, comunicații, lucruri pu­blice și interne, pentru­­ recu­noașterea drepturilor Primărie Iași, care va obține ,de la stat, în contul datoriilor pe 1928, circa 6 milioane. Astfel ciocnesc ouăle roșii de Paști, ministrul și primarul Ia­șului. Primăria are buget Cristos a înviat ! Intre medicină și frivolitate Dansul și ciclul epide­miilor sale, de la lleo­ndxio azi Una din multiplele urmări ale marelui război este desigur și pasiunea pentru dans, care a cuprins aproape toate tarile din întreaga lume. Chestiunea nu interesează nu­mai pe psihologi și sociologi. Manifestările pasiunea dansului preocupă, în mare măsură, pe fiziologi și chiar pe... epidemio­­logi. Lumea științifică compeneate susțne cu preciziune că e vorba de o adevărată »epidemie a dan­sului», epidemii ce s’au înregis­trat dese­ori în istorie și la di­ferite popoare. Ceia ce caracterizează dansul din zilele noastre — susțin spe­cialiștii — este ci elementului erotic i s’a substituit elementul sportiv. Aceasta o dovedesc »recordu­rile*; s’au înregistrat asemenea recorduri de 70 și chiar 80 ore de dans.• In sprijinul afirmatiunii că dan­sul nu e altceva decât o extinsă epidemie, savanta ne prezintă cum s’a manifestat ciclul acestor epidemii în decursul timpurilor. D-rul Schweisheimer ne arată — într’un studiu recent — cum se desfășoară aceste epidemii și formele grave ce ele le-au dtat în diferite secole. In­­ Germania, epidemiile de dans au luat forme turbulente în secolele 14 lea și al 15 lea. In urma unei teribile epidemii de ciumă, a apărut imediat o a doua epidemie ce s-a manifestat prin dans. Grupuri compacte de bar­bat și femei .începeau să dan­seze în mijlocul străzilor și con­tinuau în acelaș tempo­are în­tregi, căzând după aceia exte­nua.­Asemenea cazuri s’au înregis­trat la Zürich,­ Aachen, Strass­­burg. Această epidemie a luat proporți fantastice. Orice oca­­ziune de întrunire în grupuri era întovărășită de dans. Dansau oa­menii pretutindeni până și în bi­serică. Mai mult încă, preoți treceau din oraș în oraș proslă­vind dansul. In anul 1518, la Strassburg, epidemia de dans a luat pro­porții de neînchipuit. Ziua și noaptea, oamenii dansau în piele, pe străzi, în câmp. Pentru pro­tecția dansului a fost creiat un sfânt, sfântul Johannes. Slujbele religioase erau înce­pute și terminate prin dans. Pen­tru sfântul Johannes s’a creiat un dans »dansul Johannes], care trebuia dansat în fiecare zi de orice om credincios... Epidemiilor de dans au fost expuși până și copiii. Se citează epidemia din 1257 de la Erfurt. Sute de copii dansau pretutin­­deni, până și pe străzi. Dansau cu așa pasiune, că mul» cădeau mor», în urma sfor­țărilor depuse, iar alte căpătau diferite manifestări nervoase. Un caz uimitor s’a întâmplat la Utrecht, în anul 1278, cu o­­cazia unei epidemii de dans. Pe podul orașului, peste 200 tineri și bătrâni, barba» și femei au încins un dans care a durat până ce, la un moment dat, po­dul slăbindu-și legaturile s’a rupt în două. Peste o sută de dansa­tori s’au înecat. * Dacă dansul ia uneori un ca­racter epidemic și putem vorbi de o »boală a dansului*, cons­tituie alteori un admirabil mijloc curativ, de vindecare. Astfel, d-rul Schweishenner ne citează o seamă de vindecări prin dans. In secolul 16-lea, o femeie O jertfă a Primă­verei. Florica Codreanu Odată cu fiori pe­care râs­tir din pământ, anul acesta par­că mai abundentă ca oricând s'a arătat recolta florilor omenești care au luat drumul înfrățirei cu huma. Victime ale capriciilor din atmosfera primăverei, duc un pământ bogății de tinerețe, imense,—de pare ca primavara firei, pentru a se înfiripa pe pământ, ar avea nevoe tragă puterile din energia să-și tine­­reței umane sacrificate. In a­­cest holocaust dat Primăverei de către energia umană, un blid deosebit de incarcat cu tinereță, daruri de minte, Inimă și dorință de a trăi, i s’a oferit prin jertfirea celeia ce a fost Florica Codreanu, născută Sa­­chelarescu. Cu plecarea ei în lumea numită de dincolo fiindcă fi’o știm nimeni unde vine, cu plecarea ei, s’a rupt din infini­­tile mlădițe ce cresc pe trupul Vie­ei umane una din cele cu aparență mai vănjoasă, mai doldora de energie. Florica Codreanu, ale cărei frăgezimi de carne făceau să gândești la acele minunate e­­florescențe de viață din tablou­rile lui Boucher, avea drăgălă­șenii sufletești, înclinații spre feminitate tandră, devotată, mistică, de pare ca ființa ei inti­mă s’ar fi desprins dintr’un de­cor de ale lui Fragonard, zicită îmbinare de energie de­fi­zică și zăcăminte de duioșie femenină, viața în preajma ei răspândea un farmec specific. Crescută în tradiția educației fetelor de altă dată, vorba ei era mângăere fără a fi frivolă, încântare fără a fi lirică, gătoare și femenină, fără altă­pro­vocare. Spectacol feminin prin excelență, Florica Codreanu avea în modulația glasului acea bunătate care lipsește un genere generației sportive. Cu aceste calități de gene­rozitate și femm­­itate captivantă era firesc să fi dat școalei profesoară ideală în raporturile­­ cu cei mai mici. De aceia azi, la doliul familiei și al cunoscu­­ților, iau parte sincer și din de­părtare atâtea din foa­stele eleve. O­­ dacă ar fi pentru cel mort, ce rămân să-i desigur Fiorica putea strânge în jurul colo, o avuție,­măcar bune la­ ceva, lacrimile celora supravețuească, Codreanu și-ar ei, din­­tot așa de mare ca aceia a dorinței de trai căreia invazia în sânge i-a pus mâna microbilor un gât așa de nemilos și neașteptat. Judiciare Emi s’a introdus ultimul re­curs în contenciosul administra­tiv în contra deciziei ministe­riale—prin care s’a interzis la o sumă de dentiști din Iași și restul­­ árei, să mai practice dentistica. Ultima ac»une în contenciosul Ad-»v pentru anularea acestei decizi a întroduao dentistul Ușer Fil­tman din str. Anastasie Panu. Pregătirea serbărilor Un­irei la Iași Miercuri, va avea loc, sub președinta I. P. S. S. Mitropo­litului Pimen, o consfătuire a membrilor delegaței restrânse pentru pregătirea serbărilor U­­nirei la Iași. La această consfătuire de pre­fect Petrovanu, va pune în cu­rent comitetul localnic cu in­strucțiunile primite de d-sa de la guvern în privința serbărilor. bolnavă a fost internată într’un sanatoriu, unde i se prescrise să danseze ziua și noaptea. A dansat încontinuu aproape o lună, cu mici întreruperi ,în tim­pul mesei și în orele de somn. După o lună, femeia grav bol­navă la început, s’a reînsănătoșit complect datorită numai dansu­lui. In timpurile noastre, în Ger­mania mulț specialiști recoman­dă femeilor isterice o cură de dans. Dansul le procură o des­tindere a nervilor, o relaxare a mușchilor și în modul acesta nevroza li se domolește. Nu-i exclus ca actuala epide­mie de dans să se fi răspândit tocmai din necesitatea calmărei nervilor unei generale greu în­cercate în război. Așa că, fără a fi recomandată de doctori, fu­ria dansului de astăzi este o medicație agreată de instinctul conservărei. I. B, Microbul . frumuse mala făcut de vre-o doi-trei ani, d­e nouă și curioasă și aparița în lume. Această boala, care în vorbi­rea curentă se numește concurs de frumusețe iar în limbaj știin­atic missomanie, are un carac­ter epidemic; ea s’a ivit mai în­tâi în America centrală, de unde apoi a trecut oceanul și, cu iu­țeala fulgerului, s’a răspândit în toată Europa, ajungând până în țara noastră. Microbul acestei boli se nu­mește miss și este de sex fe­­menin. El e vizibil cu ochii liberi și se lasă fotografiat cu ușurință, în diferite poziții. După fotogra­fiile pe care le avem la înde­mână, vom încerca să-l descriem puțin, lăsând la o parte carac­terele prea individuale și păs­trând numai pe cele esențiale. Acest microb are patru labe, dintre care două mai mari, în­călțate, și două mai mici, des­culțe. Acestea din urmă sunt în­zestrate cu ghiare lustruite și foarte ascuțte, cu care probabil zfârie tare când încerci să te apropii de el prea mult. Uneori miss-ul se prezintă sub­ formă de jîr, alte­ori în chip de focă sau de balene, cu păr pe cap. In fata aparatului fotogra­fic, miss are obiceiu să se uite pe subt sprîncene și să-și arate colul, — ceia ce, după mine, e semn că vrea să muște. El trăește pe lângă casa omului. Cât e încă minor, el se hră­nește numai cu bomboane. Mai târziu se dă la carne și la ouă, iar dintre fructe preferă banana. Spre primăvară, el își depune fotografiile prin gazete, prin vi­trine sau prin alte locuri umede și călduțe, și le lasă acolo timp de două-trei săptămâni, până la fecundare. Pe urmă, încep a eși mormolocii, — câte unul sau doi pe an. * * * Missomania se propagă prin aer și prin publicitate. Epidemia e violentă, dar e de scurtă du­rată : (ara noastră a fost bântuită până acum de două ori în inter­val de trei luni. De­missomanie se îmbolna­vesc numai fetele nemăritate, care totuși n’au avut încă nici un co­­pil. Dar, prin repercusiune, se mai pot contagia pe ici, pe colo, și alte persoane mai păroase, care vin in contact cu pacien­tele: câte un ministru de interne, câte un prefect de județ, câte-un poet, vre-o duzină sau­­ două de negustori, cere altminteri aveau aer de oameni cu scaun la cap, etc. Ba uneori toată populația unei țări începe să aibă draci, să dea din mâini și din picioare, să facă diverse cadouri, propu­neri de căsătorie și alte fapte urîle. La fete, boala se prezintă cu călduri mari, cu greață, cu spas­muri și halucinație, cu sfadă in familie, cu ședințe lungi în fața oglinz­i și cu alte simptome mai indecente, care au aparenta unor figuri de gimnastică pentru mlă­dierea și pregătirea corpului.­­Fata gesticulează ritmic vr’un sfert de ceas, se culcă pe spate, se trântește pe burtă, apoi se dă peste cap, fie jos pe covor, fie în pat, șî uneori se d­»ne numai în creștet, cu picioarele sprijinite în tavan, — de a se rupe inima de mila ei și de ciudă că nu pot să-i faci nimic, ca să-i treacă...). Intr-o bună zi, toate pacientele din acelaș oraș, mânate de un impuls irezistibil, se Îndreaptă spre Primăria locală ori se duc la Palatul administrativ, unde o comisie de eunuci, anume pre­gătită în vederea acestui exod, se cercetează, le examinează cu atenție, se întoarce și pe­ o perie și pe alta, le măsoară, le cân­tărește și le pune diagnoza. (E de mirare cu câtă docilitate se supun pacientele la această o­­perare minuțioasă, fără a ciâcni...) Apoi una dintre ele este expe­diată de probă la București, iar acolo o nouă comisie alege pe cea mai turbată dintre toate și o trimite spre căutare mai se­rioasă în străinătate,—la Paris sau la Claveston (America), de unde slabă speranță să se mai întoarcă. In orice caz, nu mai vine ea îndărăt așa cum a ple­cat. Celelalte, căzute la examen, sunt puse imediat în libertate și se întorc nestingherite la mama acasă. Asta, în cazul fericit când golănimea din târg n’a apucat a prinde de veste, ca să ia parte activă la ceremonie. Căci altfel, tot ce are orașul mai select și mai gură-cască, se așază pe două rânduri la eșire, și le ea­­­ lumânare de înviere, du­r și le bai giocorește cum e mai rău, sub pretext că le face ovație. Pentru stăvilirea acestui rău periodic, care amenință liniștea populației femenine, cu repercu­siuni foarte dezagreabile asupra celei masculine, noi am propune următoarele măsuri: Când se va anunța o nouă e­­pidemie, comisia de scape» des­pre care am vorbit mai sus să dea de veste că, pe viitor, con­curentele nu se vor mai aduna la Palatul administrativ, ci la Prefectura de poliție—și anume , în beci. Spre a preveni crizele de nervi, comisia nu va mai alege ca până acum o singură miss, ci va distribui acest titlu la cât mai multe concurente, după car­tierul sau strada în care domi­ciliază. Astfel, la noi în Iași, am putea să avem : m­is Cuza- Vodă, miss Podu-Roș, miss Fre­cau (după numele unei străzi din mahalaua Broscăriei), miss Cimitirul Evreesc,­și așa mai departe. Dacă nici cu asta nu se cal­mează, cu unul propun ca, la urmă de tot, să fie bătute. Și apoi, să fie puse să spele len­­jurile vardiștilor de noapte, din serviciul Prefecturii... Poate că în chipul acesta, nu­mărul candidatelor nu va mai fi atât de mare pe viitor și, înce­tul cu încetul, vom ajunge să scăpăm țara noastră de această cumplită epidemie americană. G. Topîrceanu * * * Exportul de cereale din Rusia și politica noastră agricolă, a amânărilor continui Un agricultor de profesiune— nu din cei ce-și zic agricultori ca să poată intra în „Liga Ag­e­­riena—ne trimite o statistică pe care o vom publica mai jos. Din cifrele relatate se vede că Rusie sovietistă face export în celelalte țări europene. E vorba de vaporul „Albania“ care în u­rma unui accident a fost adus în portul Constanța, găsindu-se în el următoarele cantităț de mărfuri încărcate în Rusia și destinate pentru Franța și Italia : 342.000 kgr. foi de lemn pentru placaj, 800.000 kgr. făină de oase (îngrășăminte chimice agricole). 60.000 kgr. coarne de vite mari. 320.000 kgr. fasole. 44.000 kgr. mazăre uscată. 90.000 kgr. semințe de floarea soarelui. 37.000 kgr. sânge de animale. 30.000 kgr. rămășițe de cârpe de lănă­, 70.000 kgr. conserve de le­gume și alte diverse alimente. Din faptul că vaporul rus con­ținea cereale, agricultorul în chestie deduce că „ceiace se numește foametea din Rusia nu poate fi chiar așa de mare, când au cantită» pentru export”. In aceiași misivă, agricu­torul care cunoaște bine starea agri­­culturei române, ne roagă să arătăm că politica agricolă a guvernului, e departe de a da ajutorul necesar plugarilor. Intre altele ni se relatează că până azi nu s’a făcut încă nimic cu privire la însemânțări. Sătenii cer mereu bani și semințe, suntem în Aprilie și nimic nu s’a făcut. Ar fi desigur, oportună, in această direcțe, o politică de mai serioasă urgență. Informații — In numărul viitor vom publica raportul către M. S. Regina, raport înaintat de Co­­mitetul central al Soc. Orfani­lor din războiu. Este un document foarte in­teresant. — C. ajutor de primar Cei­­covschi a dispus serviciului teh­nic o anchetă pentru firea numelor proprietari­lor slabi­din cartierele inundate, care au a­­stupat șanțurile de scurgere din care cauză­­ inundațiile au luat așa de mari proporții anul a­­ceste. Proprietarii găsit vinovați vor fi deferiți Judecatei.­­ Intre 15 și 30 Aprilie se vor face transferării din învă­țământul primar din regiunea 13-a școlară Iași. — Epitropia Sft. Spiridon a împart»­eri bolnavilor din spital câte un cozonac și tradi|ionala > V x r A

Next