Lumea, iulie-septembrie 1929 (Anul 12, nr. 3294-3372)

1929-09-15 / nr. 3359

1­A ș­i Hed. și / ® tr. Șt «ta ' • Atslier I« •tr. Uzi — I Anul XII No. 335­ Duminică 15 S^pt. mbri? 1929 Politică și socială —Ziar independent * | ABONAMENTUL pt un an 830 f«i pe jum. „ 440 , pe 3 luni 230 _ M ULTIMA ORA și străinătate De eri­mină azi 6 elevi și un funcționar autorii unui îndrăzneț atac la drumul r­e mare z UMĂRUL Patriarhul Regent grav bolnav FrJ, la ora 2 d. a., direcția generală a presei din ministerul de externe, a det următorul co­­municat: Cancelaria ministrului Casei Regale desminte știrea publicată de unele ziare că Patriarhul Re­gent ar fi bolnav. Sanctitatea Sa se află deplin sănătos la reșe­dința sa de vară Dragoslavele. Suntem informați Insă că Pa­triarhul Regent este bolnav de cancer, cu toate desmințirile date de oficialitate. Refacerea liniilor ferate d­in Moldova Direcția generală și consiliul de administrare c. f. r. au re­zolvat chestia creditului de 498 milioane pentru refacerea mai multor linii de cale ferată, între acestea­: linia Tecuci—I­ași, pen­tru care s-a dat 181 milioane; linia Tecuci—Bărboși 80 mi­lioane; dublarea liniei Tecuci— Mărășești 116 milioane și alte două linii din Ardeal. Generalul Averescu ( gara D. general Averescu a de­clarat prietenilor că este gata să-și asume răspunderea situației. Mari frământări politice pe chestie a boalei Patriarhului Regent­ia ......—s——m. D. Vintilă Brătianu a primit de la d. Duca un lung raport asupra situației politice. Frămân­tările partidelor de opoziție au ca substrat Intre altele și chestia modificărei Regentei în legătură cu boala Patriei hulub Persoana viitorului Regent în cazul când dorința Patriarhului de a se retrage din Regentă va fi fapt îndeplinit, a fost cheia de bol­i a recentelor svonuri cari au circulat în această chestie. • Cercurile politice cred ca gu­vernul ar avea intenția să su­gereze Prințului Regent Nicolae și a Regentului­ Buzdugan cari au prerogativa numirei celui de al treilea Regent, numirea d-lui Ștefan Ciceo Pop pe care d. Maniu (vie să-l pună într’un post important. Atât cercurile libera­e cât și celelalte opoziționiste so­cotesc că prin această numire s’ar da o coloratură național- țărănistă Regenței care trebue să rămână deasupra partidelor politice. Pe de altă parte se afirmă că guvernul va face din aceasta o chestie de încredere. O fabrica de avioane distrusă d­e foc O telegramă din Varșovia a­­nunță că marea fabrică de avi­oane a Poloniei de lângă Poznan a fost distrusă de un incendiu. Focul a nimicit hangarele în care se aflau 6 avioane aproape terminate și le în construcție. Deasemenea a fost distrusă ma­re parte din clădirea fabricei. Pagubele sunt considerabile. Plecarea in străinătate a prințului Regent In cercurile guvernamentale se vorbește de apropiata plecare a prințului Nicolae în străinătate. El vrea să întreprindă o călăto­rie de lungă durată; dorința este veche și nu a putut fi realizată pănă azi, întrucât o lipsă înde­lungată ar fi stânjenit funcționa­rea Regenței în chiar perioada instituire­ ei.­­ In ce privește svonurile de demisia prințului, ele nu se con­firmă­ Noul tulburari in Palestina După ultimile știri din Londra, înaltul comisariat a avizat că sunt ter­ari de nouă tulburări în Palestina cu ocazia sărb­toarei mahomedane. Au fost întărite de­­tașamentele de poliție și trupele: beduinii au încercat ori să trea­că granițele; un sat evreesc a fost atacat de beduini; cu acest prilej au avut loc noi tulburări. Sunt 4 morți și 2 evrei răniți. Confiscarea averilor funcționarilor fraudători In legătură cu contrabanda de mătase s-a descoperit complici­tatea mai multor funcționari va­mali de la obor și entrepozite cari au primit milioane. Ministe­rul a hotărât să confiște averile celor vinovați, ca să poată intra în posesia tuturor drepturilor sale. Sinuciderea unei d*șoare din buna societate, din cauză că a fost necinstită de un ofițer Cernăuți 14.— O trag că si­nucidere s’a petrecut în orașul nostru. D-ra Olga Gorețchi, în etate de 18 ani, fiica inginerului cu acelaș nume, s’a sinucis, în­ghițind o puternică doză de so­dă caustică. După câteva ore de chinuri groaznice, nefericita victimă a încetat din viată. In ziua de 12 August a avut loc în localitate o cietă publică la care a fost invitată și d-șoara Olga Goretîki, împreună cu o soră a ei mai mare. In timpul când fetele chefau, un subloco­tenent le-a acostat și a intrat in vorbă cu ele, oferindu-se chiar să le ajute și el la chetă, in timp ce d-șoara Olga Goretzki făcea chetă, sublocotenentul i-a luat poșeta zicând că vrea să vadă numai ce poartă într’iisa. Către seară tânăra fată a predat banii adunați la chetă unor mem­bri ai comitetului. Sublocotenentul s'a oferit s'o conducă acasă. Pe strada unde locuia d-șoara Olga Goretzki se afla și locuința sublocotenen­tului. Cu mare greutate fata a acceptat invitația ofițerului­­ de a-l urma acasă pentru a-și lua poșeta. Dar s’a închis bine ușa și sublocotentul s'a repezit asupra f­iei necinstind-o. Din ziua nenorocirii, fata s’a schimbat cu totul, din vioaie devenise posomorâtă. Suferea sufletește, din care cauză hotărâ s’o curme cu viața. Scrie o scrisoare mamei, în care arată că e nev­iovată, cerea s'o ierte pentru durerea ce i-o va cauza și ruga să fie răzbunată; după aceasta s-a sinucis. Dl. General Canciulescu, a deschis personal o anchetă pen­tru a stabili vinovăția numitului ofițer și a lua cele mai severe sancțiuni împotriva lui, în cazul când îl va găsi vinovat. i Crima din Voinești . De la o ceartă de la o moștenire, flăcăul N. Ștefăniu din Voinești, a aplicat fratelui său mai mic Ch. Ștefăniu, mai multe lovituri de cutii. Victima a fost internată la spital, iar criminalul arestat. Ei jefuesc un convoiu de s căruțe. Arestarea lor la Chișinău dri dimineață un îndrăzneț a­­tac banditesc s’a produs în a­­propierea comunei Sculeni-Iași. O mașină în care se găseai două persoane, a stopat în a­­propiere de comuna Sculeni. Din mașină s’a dat jos un tânăr înarmat cu două revolvere, ur­mat de o doamnă mascată și bine înarmată. Aceștia au lăsat mașina la o oarecare depărtare, după care s’au pus la pândă. Apariția unui convoiu de căruțe In acest timp dinspre oraș se apropia un convoiu de căruțe în care se aflau mai mulți săteni cari făcuseră diferite târgurii prin oraș. La apariția carelor, bindiții au eșit din ascunzișul lor și cu re­volverele întinse s-au îndreptat spre ei, somându-i să oprească. Jaful Căruțașii intimid­ai și nea­vând cu ei arme de apărare au oprit. Atunci ei au văzut că au de aface cu doi bandiți, o femeie și un barbat, ce părea a fi începători. In timp ce femeia te for za pe săteni cu revolverul, banditul a luat din care lo­ ce a crezut că e mai de valoare, transportând lucrurile în mașină. După ce banditul a somat victimele să nu facă alarmă până ce nu vor dispare, s-au urcat în mașină și dând viteză mare au dispărut pe șosea. Anunțarea autorităților . Ajunși la primul post de Jan­darmi, sătenii au povestit cele petrecute. Imediat au fost înștiințete toate autoritățile, formându-se mai mul­te potere, care au început cer­cetările pentru prinderea bandi­ților. Poliția in luptă ch jefuitori. Chestura Poliției Chișinău fiind înștiințată de aceasta că bandiții ar fi luat drumul spre Chișinău, numeroși jandarmi au plecat în întâmpinarea mașinei, sub con­ducerea d-lor Teodoru, secretarul Chesturei Chișinău și a d-lui Berbunța, șeful poliției judiciare. După o luptă de focuri din ambele părți, aceștia au reușit să-i captureze. Ei au fost transportați la Chi­șinău, unde s-a procedat la sta­bilirea identității lor. Ei sunt Alexandru Tudose, un fost func­ționar, dornic de aventură, care a plecat să se îmbogățească în tovărășia tinerei Liuba Perlova din Tighina, elevă în clasa 111 a Ș­oalei Normale din Buzău. Aceasta din urmă a declarat că hotărâtă să-l întovărășească pe Tudose de bună voie în toate atacurile ce le plănuia. Ei au fost deferiți instrucției care urmează dacă ei nu sunt și să stabilească autorii altor jafuri săvârșite în ultimul timp pe șoselile din Jud. Lăpușne. Agitafia profesorilor universitari El se declară contra ar­ului preparator la Universitate Se știe că în urma reformei învățământului secundar cu liceul de 7 clase, s'a pus chestiunea dacă absolvenții vor fi destul de bine pregătiți pentru a putea trece dintr’odată în Universitate. Și atunci s’a născut ideia anului preparatoriu. In noua lege a învățământului superior, anul preparatoriu este impus obligatoriu fiecărei facul­tăți. Dar ca o atenuare a acestei obligativități, se dă latitudine fie­cărei facultăți de el șt­i­­a cum va crede singură de cuviință programul ce candidatul la uni­versitate urmează a satisface în acest an numit „preparatoriu“. Dar, după cum am relatat la timp în ziarul nostru, noua lege a învățământului superior nu se pune în aplicare anul aceste. Totuși, într’o consfăruire avută loc la București înainte de va­­canță, între membrii care au re­dactat noua lege a învățământu­­lui superior, s’a hotărât ca anul preparatoriu să fie pus în vi­goare începând chiar din toamna aceasta pe cale de circulară ministerială. Deși circulara cu pricina încă n’a sosit la Rectorat, profesorii sunt agitați. Ei declară că anul preparato­ry, prin lege, aparține învăță­mântului secundar. Candidatul ce se prezintă la Universitate, se presupune că vine deja pre­gătit pentru o specialitate. Profesorii nu sunt deloc dis­puși să repete cu nouăi candi­dați la Universitate, materiile predate In liceu, fie chiar o­­biecte selecționate. Dacă nouii candidați nu sunt destul de apți pentru a intra în Universitate și anul preparatoriu se simte ne­cesar, profesorii cer sa fie men­ținut in licee, așa cum prevede legea învățământului secundar. In fruntea mișcării profesorale se află chiar fruntașii și­­ condu­cătorii actuali ai Universită­ți și facultăților.• Se așteaptă acum numai cir­culara ministeriala ca agitafia să devie publică, prin convocarea consiliilor de­ facultate și a co­legiului profesoral care să se pronunțe asupra chestiunei. LEL. Cercetările în afacerea contrabandei de mătase Buc. 14. Dl jude Stănescu, ti­tularul cabinetului 7, însărcinat cu anchetarea marei contrabande de matase descoperită în gara Obor, a făcut la Galați mai multe descinderi la mai multe mari magazine din acel oraș, de unde a confiscat importante cantități de mătase. Impresionanta nenorocire din strada Lăpușneanu O impresionantă nenorocire s’a întâmplat ori după amiază la depozitul de lemne din curtea caselor Axinte din str. Lăpuș­­neanu. Lucrătorul P. Muscalu, de la serviciul apelor de pe lângă Pri­măria Iași, s’a scoborât într’un canal pentru a face o mică re­parație. Din cauza gazelor el a căzut în nesimțire. Alți doi lucrători, cari s-au scoborât să-l scoată, au fost și ei amețiți de gaze. Pompierii fiind înștiințați, au sosit la fața locului, scoțând cele trei victime. Dintre aceștia, numai lucră­torul Muscalu fiind în agonie, a fost transportat la spitalul Sf. Spiridon, unde a fost internat. Un eșan condamnat Iss loo ani muncă silnică Ocnașul Încearcă și reușește a­ se ivirii lanțurile ca prin minune Intr'un număr anterior al zia­rului am relatat că la Cat. 111 Instrucție se cercetează o inte­resantă afacere. Un periculos ocnaș Al. Simion zis Valadi—condamnat la 20 ani muncă silnică pentru tâlhăriile de la Capul Dealului — s-a de­nunțat singur ca autor al fioroa­sei crime din str. Roseti, când a fost ucis un bătrân contabil al depozitului de spirt Zilberman. Fapta ar fi făcut-o împreună cu cunoscutul [gospodar Vasile Roșu din Aroneanu și cu ferarul Al. Feraru din Fălticeni. Căutându-se în cazierul acestui ocnaș, s’a stab­­it că este con­damnat de diferite Curți cu Juri din­t­ră la peste 100 ani muncă silnică. Faptul acesta a dat de bănuit că auto­denunțul nu este lucru curat. Valadi s’a săturat de viață de ocnă și a căutat un prilej, să vie la Iași. In drum sau la prima ocazie să-și ieie tălpă­­ș­ia—indiferent că-1 vor împușca la prima ocazie. De aceie, d. jude instructor Cuianu, primind denunțul, a ce­rut ca criminalul să fie fie adus la Iași, dar sub o pază extrem de riguroasă. Aici a fost supus la sistem celular—dar cu oarecare îngă­duință era scos de 3 ori pe zi. Și în celulă și in curtea în­­chisorii purta lanțuri care erau inspectate de 5 ori pe zi Instrucția a continuat—urmând să fie citați Joi 12 și Vineri 13 Septembrie la o­­ confruntare — Valadi și cei dem­n­a­i de el. Joi la orele 7 dim. lui Valadi i s’au controlat de două ori lanțurile. Deasemenea i s’au controlat lanțurile la plecarea la Tribunal. La înapoiere de la Tribunal — controlându-se lanțurile, ele au fost găsite pilite — astfel că la cea mai mică sforjare lanțurile puteau fi rupte în bucăți. i s'au preschimbat alte lanțuri mai grele — înăsprindui-se sistemul celular așa cum îl prevede legea.• Eri la orele 12, a fost adus la Tribunal, fiind din nou con­fruntat cu cei pe care-i denun­țase­ și cu cealaltă vier­mă a tâlhăriei din Roseti, care a su­praviețuit crâncenelor lovituri primite în luptă. Cei doi gospodari nu au fost recunoscuți de victimă, deși cri­minalul îi insinua mereu. In cele din urmă s-a stabilit că Valadi a mai încercat presiuni asupra lor cu ocazia instruit­ei unei tâlhării comise în Storojineț. Atunci le ceruse o mare sumă de bani și ajutorarea în ocnă cât va trăi — cu alimente și haine. Cei denunțați n’au primit târgul.* De notat însă că Valadi — împreună cu alt ocnaș—cerce­lul de Instrucție—în timp ce se aflau ele în celulele din subsolul palatului justiției și au scos singuri grelele lor lanțuri și le au predat singuri pe ferestruicere lor—gardienilor. In fața acestui fapt — s’au dublat numărul gardienilor ce-i conduceau. Dezbaterile procesului complotiștilor „fasciști“ Buc. 14. — Er­­diminea|S au continuat dezbaterile procesului „fasciștilor“ români. D. prim comisar regal locol.­­colonel Carapancea și-a dez­voltat în continuare rechizitoriul. D-sa a arătat vinereția maes­trului Boghianu; el a făcut în special la arsenalul armatei o intensă propagandă în favoarea fasciei. In ce privește pe acuzatul căpitan Zambru, el s’a complăcut de la început într’un mutism complect. El uită că comandorul Manolescu declarase că a pri­mit adeziunea lui la mișcare și a­­ sublocotenentului Georges­u, pe care-l consideră de asemenea ca pe unul din vinovații prin­cipali. Vorbind despre vina loco­tenentului Hanulescu, primul co­misar regal arată că el avea misiunea să ocupe Poșta și centrala telefonică. Sublinieză contrastul între foaia can­titativă și memoriul pe care-l are acest ofițer, care-l arată ca un ofițer distins care face cinste armatei și încercarea de complot ca­e urmărea subminarea actualei for­me de stat. D. locot.-colonel Carapencea evidențiază apoi vinovăția plu­tonierului Giuglea și a maeștri­­lor Filipescu și Iordăchescu, după care președintele ridică ședința.* ȘTIRI — Termenul de depunerea lis­telor pentru alegerea dela Ca­mera Agricolă, a expirat ori. Nu s’au depus decât trei liste : liberală, țărănistă și averescană. Un fruntaș țărănist vorbind despre alegerile dela Camera agricolă—a adăugat că sătenii acorda guvernului actual aceiaș încredere ca și până acum — afară doar de câteva comuni, unde liberalii sunt tari. ” „Buc. 13. Tribunalul Timi­șoara a pronunțat ori sentința în procesul comuniștilor arestați la Timișoara cu prilejul zilei de 7 Aprilie. Acuzații Koloman Mueler, Knebs și Ströming­r au fost con­damnați la câte un an închisoare și 5000 lei amendă; alți cinci acuzați au fost condamnați la câle 8 luni închisoare și 3000 lei amendă, iar ceilalți 29 la câte 6 luni închisoare și 2000 lei amendă. Condamnaților li s’a socotit timpul cât au stat în prevenție. In ședința de după amiază, d. prim comisar regal lt. colonel Carapancea și-a terminat rechi­zitoriul, cerând condamnarea a­­cuzațțlor, cu excepția a doi din ei. Astăzi dimineață încep ple­doariile apărării. — Administratorul averii fabri­cei „Texta” din Cernăuți, căreia i s’a acordat concordat preven­tiv. d. Frantz Willard, a pretins suma de 3.5oo.ooo lei cheltueli făcute în cele 7 săptămâni de administrare a avutului fabricei și a filialelor sale. Fabrica refu­zând să-i acorde suma, d. Wi­­lard s-a adresat Tribunalului ob­ținând o despăgubire de 2 mili­oane loo.ooo lei. Proprietarii fabricei eu făcut apel la Curte și au adresat o cerere Curții de Casație cerând strămutarea procesului pentru suspiciune legală, la Iași,­­­Berlin 13.Poliția a continuat în cursul zilei de em­ perchezi­­țiile domiciliare la Altona, unda a găsit ascunse mai multe de­pozite clandestine de arme și materii explozibile , s’au găsit la unii complotiști granate de mână și mitraliere de cel mai nou sistem. S’au operat in cursul zilei de ezi noui arestări.

Next