Lumea, aprilie-iunie 1930 (Anul 13, nr. 3526-3602)

1930-04-02 / nr. 3526

A f y f I A $ 1 Red. și Administri •tr. Ștefan oel Mar Atelier le tipografi ■tr. Uzinal Na 33 — I A S — C a LEI NUMĂRUL i socială — Ziar independent ABONAMENTUL pe un an 850 lei pe jum.. 440 , pe 3 luni 25) . unui Kill No. 3526 Mercuri 2 Aprilie 1930 din tara ULTIMA ORA și străinătate Pe ori până azi Proclamația incendiară a d-lui Vintilă Brătianu Șeful partidului liberal își ia răspunderea decla­­­­rațiilor grave pe care se face oficiosul partidului național- liberal publică în numărul lui de astăzi un senzațional articol sem­nat de d. l. Vintilă Brătianu, in care se­­ ocupi de legea împo­triva alarmismului.­­Redăm unele din pasagiile­ mai importante ale articolului șefului partidului li­beral, articol care a provocat senzație în toate cercurile po­litice din Capitală. " «Această lege (pentru apăra­rea liniștei și creditului public N. R.) este destinată, nu să a­­pere statul, ci să încătușeze­ libera discuție asigurată prin Constituție și să pună astfel la adăpost ac­țiunea de destrămare a Româ­niei Mari și libere, încercată de dușmanii din katoră și dinăuntru ai țarei. «Preamărirea de acum două zile de către reprezentanții gu­vernului a trădătorului și cola­borarea lui hotărâtă la condu­cerea țării nu mai poate conti­nua fără a înăbuși revolta una­nimă a țării și armatei. Iată de ce­­ iu să declar că socotesc că îndeplinesc o datorie patriotică, sfântă, de român, de conducător al partidului national­­liberal, o datorie de apărare a pactului fundamental pe care am jurat, refuzând cri­umiüiu «a măi supun unei atari îndrăznețe în­cercări anticonstituționale. «Sunt convins că ne facem o datorie, dând noi cei dintăi pil­da de nerecunoaștere a unui re­gim dăunător pentru­­ ară­tșl o­­crotitor în aceste timpuri pri­mejdioase a tuturor încercărilor vrăjmașe din afară și dinăuntru. «Ca conducător al unui partid de guvernământ, care de mai mult de 70 ani lucrează la în­făptuirea României Mari și li­bere, cred că noi cei dintâiu avem datoria de a da pilda pen­tru lupta de apărare a legalității și a operii, ce cu atâta jertfe s'a clădit, apărare la care che­măm toată­­ suflarea trează a țării. Vom sili guvernul să aducă Înaintea justiției, cutezătoarea încercare ce o face, f­ind con­vins că ea nu va putea sanc­ționa un regim în contrazicere cu așezămintele noastre consti­tuționale și a intereselor perma­nente ale țării. ,Cer ca foaia suflarea conștientă a țării să de ală­turi de noi și refuzând să recunoască legea să facă a­­pel la justiție împotriva a­­cestei primejdioase tentative dictatoriale. „De aceia, convins că por­nim la o luptă de adevărată apărare naționa­ă, sau asu­pra mea răspunderea întrea­gă a îndemnului la răzvrăti­re contra aplicării unui re­gim ilegal care, dacă ar lua ființă, ar duce la distrugerea materială și morală a Ro­mâniei întregite". de Repetămi, articolul e semnat șeful partidului național­­liberal, dl. Vintilă Bratianu. P. Stere despre Incidentuli de la Opera Română D. Const. S­ere a acordat cri un interview unui ziar din Capi­­tala. La întrebarea cum își ex­­plică incidentul­­ de la Operă, d. Stere a răspuns: «iar mi se aruncă in cap lucruri, de care nu sunt câtuși de puțin răspunzător. E de absurd să se spună că a fost ceva e­­ranjol pentru mine, când eu, în ziua serbării nu știam că are să aibă foc. Ori, în dimineața zilei, mă pomenesc cu arispa la mine, care-mi spune: Știi că de speră e festivitatea de gală la Operă pentru săi­b­tori­ea alipirii Basa­­rabiei. Vei veni de­sgur și D-la. I-am răspuns: Nu știam și n’o să pot veni, fiindcă n’am fracul și decorațiile la București. «Nu se poate să lipsești—mi-a spus Hrispa—căci se va spune atunci că ai manifestat contra alipirea Basarabiei­. M’am hotărât să vii. Am îm­prumutat fracul de la directorul hotelului. Am împrumutat de­corația ce mi s'a conferit de regele Ferdinand ca recunoaș­tere a rolului meu in actul alipi­rea Basarabiei și m’am dus, fărâ să fi presat pe nimeni, lata­ mă­ream răspunzător și de manifes­tațiile care mi se fac fără știrea mea și pe care nu le-am cerut niciodată. Fiind întrebat ce părere are despre gestul generalilor care părăsit în mod demonstrativ so­lemnitatea, d. Stere a răspuns : N’am nici o părere. Sunt obiș­nuit ca la conversațiuni particu­lare să urmeze la public alte a­­titudini. Prelungirea ier marial­ui de depunere a declarațiilor Aseară a expirat termenul pâ­nă când, pentru a beneficia­­ de amnistia fiscală se puteau depu­ne declarațiile de impunere, de ecei care s’au eschivat în ultimii cinci ani de la plata lor. Cum din informațiile ministe­rului de finanțe, mulți dintre e­­cei care trebuiau să depună a­­semenea declarații, nu le-au de­pus până aseară, termenul va fi prelungit. O hotărâre definitivă se va lua astăzi. \ Judecarea procesului intentat prefectului de Roman in fața Curții de apel sec|ia II s’a judecat procesul intentat de 10 comercianți din Iași și Ch­i­nău, reprezentați prin d. a­­vocat D. Dimitriu, actualului pre­fact de Roman, dr. Popescu, pentru distrugere, loviri și ame­nințare. Cu ocazia bâlciului din toam­na trecută, deși comercianți au cerut o prelungire, prefectul ju­dețului, d. dr. Popescu a venit în bliciu și, pretind comercian­ții, le-a distrus marfa aruncând-o de pe barăci, amenințându-i cu bătaia. Pentru toate aceste fapte co­mercianții l-au dat în judecată pe prefect, cerându-i și despă­gubiri. Tribunalul de Roman și-a de­clinat compet­ița, întrucât pre­fectul este otlțer de poliție judi­­c­ară și nu poate fi dat în jude­cată decât de Parchetul general în urma unei cercetări preala­bile. Prefectul de Roman, d. dr. Popescu a făcut apel, cerând a­­nularea acțiunii comercianților, acțiunea să fie socotită ca nea­venită, căci nu a fost introdusă legal. Eric Curtea a judecat apelul prefectului de Roman. Curtea după o scurtă deliberare, a res­pins apelul. In conformitate cu art. 423 pr. pen., dosarul a fost trimis Par­­chetului general al Cursei de Apel Iași pentru a face cerce­tările și a dispune. O nouă drama­ amoroasă In localitate ! Trădată de iubitul ei, o tânără îndurerată a încercat să se omoare . In ultimul timp, autoritaț­le lo­cale au fost ses­zate d­e Spre o serie de s­iucideri. Toate deter­­m­nate din cauza dragostei ne­fericite. Astfel, ori dimineață. Chestura politiei a fost înștiințată despre un act disperat al femeiei Nadia Antonovici, originară din Basa­rabia, stabilită de mai multă, vreme la Iași, cu domiciliul in Bulevardul Ferdinand. Nadia Antonovici își câștiga existenta muncind cinstit. Viata și-o trăia în tihnă, până într’o zi când i-a fost dat să cunoască pe un oarecare Viziru Marin. Intre acesta și Nadia Antone­vici, la scurt interval după ce s’au cunoscut, s’au legat senti­mente de dragoste. Nadia se silea să complacă tuturor dorințelor prietenului ei, convinsă fiind că este iubită sincer. Cuvintele de dragoste ce i le-a spus Viziru au impresionat pro­fund pe tânăra basarabeanca, care s’a dat cu totul iubitului ei. Acesta din urmă însă era cu totul altfel de cum și-l închipuia Nadia Antonovici. O prietenă a acesteia i-ar fi atras atenția a­­supra lui Viziru care i-a fost d­escris ca vicios, nestatornic, dar mai a!es nesincer. Nadia n’a dat crezare celor ce criticau pe Viziru. Acum două zile s’a petrecut un topi care a zdrunc­nat sufle­tul femeiei îndrăgostite. Int âmplător a fost martora u­­nei scene amoroase între Viziru și o altă femeie. Nadia profund îndurerată, n’a ■­»reproșat nimic prietenului ei. Fără să stea mult pe gânduri și-a îndreptat pașii către o far­macie de unde și-a cumpărat o însemnată cantitate de tinctură de iod. Apoi a luat un sfert de titru de rachiu de la o cârciumă. A î­ghițit amestecul, fiind cu­prinsă imediat de puternice du­reri stomiacale. Inevitabile: ți­pete disperate, transportarea vic­timei la spital, tratament medi­ca', cercetări la po­l­ie... O anchetă terminată Tot în legătură cu o sinuci­dere. Ancheta cu privire la cau­zele actului disperat al Dorinei Demetrescu a fost terminată. S-a stabil­t că între victimă și studentul J­ean Staicu erau relații prietenești, fără incidente. Acuzațiile ce erau împotriva d-lui Staicu nu corespondeau deci adevărului. Judecarea contestației împotria modului cum s’a făcut alegerea pentru Pri­măria Municipiului Iași In ședința de ori dimineață a secției il-a a comitetului local de revizuire s’a început judeca­rea contestațiilor împotriva ale­gerilor municipale din Iași. De­oarece d. Tom­a depusese ori dimineață un memoriu în care explica motivele contestației în­­roduse de candidații liberali, d. Alfons Horovanu a cerut amâna­rea pentru câteva ore a dez­­bateri top. Dl. Tom­a a cerut a­­mânarea judecărei contestațiilor pentru un termen mai îndelun­gat. Comitetul a respins ambele incidente. In ședința de după amiază d. C. Tom­a a arătat pe larg în ce constau ilegalitățile, abuzurile, fraudele, ingerințele și presiunile care pretinde că s’au comis cu ocazia alegerilor municipale. D-sa spune că listele electo­rale nu erau bune și că în con­formitate cu legea administrativă trebuiau întocmite nouă liste. Cele­­ două liste suplimentare n’au fost afișate, ele cuprindeau persoane care n’aveau­­ drept de vot și femei care nu întruneau condițiuni de lege­. Listele nefiind definitive și fiind viciate, alege­rea este atinsă de nulilitate. Arată apoi că din cei 2000 de celă­lai cari au cerut duplicate, deoarece fuseseră substituite, n’au putut vota decât vre-o 10 deoarece în locul lor au votat agenții­­ cu cărțile de alegător originale. Pe baza ecestor motive d. Tom­a a cerut anularea alegerilor. Tuturor alegeri­or a răspuns pe larg de ajutor de primar H. Ștein D-sa arată că listele eleciorale au fost alcătuite înainte de 31 Decembrie 1929. Suplimentele conțin alegătorii omiși și acei cari s’au declarat g membrii co­munei, suplimente cari s’au a­­fișat la primărie D-sa dă lămu­riri asupra tuturor acuzațiilor a­­duse și dovedește buna credință a guvernamentalilor. Vorbește apoi de senator Anibal .Ciurea după care comitetul a amânat pronun­țarea pentru 5 Aprilie. Trotzi grav bolnav Londra 1. — Din Constanti­­nopol se anun­ță că Trotzki e grav bolnav de Tuberculoză. Cititorii care strâng 60 BONURI ale zia­rului „Lumea“ (nu­­merile vechi se găsesc la adiția ziarului) par­ticipă direct la trage­rile celor 24 premii în valoare de cei 60000 numerar. (Cupoanele de la „Trianon“ nu mai sunt necesare). ii Generalul Averescu pleacă azi în Italia Buc. I.­D. general Averescu va pleca în cu­sul zilei de es­­t­ zi la Aq­ui (Italia). Voiajului șe­fului partidului poporului în stră­­inătate i se acordă o semnifica­ție politică. D. general Averescu va avea în li­nie importante în­trevederi. Realizarea creditului agricol Buc. 1.­Guvernul a primit aseară o telegramă de­­n Paris, prin care e înștiiințat că tra­tativele în vederea creărei cre­ditului agricol au fost aproa­pe încheiate cu grupul Mor­gan. D­rama di­n Chișinău Astă noapte, o impresionan­ă dramă s'a petre­cut la Ch­șinău. Locuitorul V. Castrave! L urma unei certe cu so­ra sa Mik­e, a împușcat pe aceasta. Apoi s’a sinucis. Ambii și-au găsit moa­­­lea în chip fulgera­c. Cazul Băncii Credi­tului Comercial din Bârlad se­­ eilătură cun situația de la Ban­­ca Creditului Comercial din Bâr­lad, ni se anunță că între de­ponenți mum tei instituții și d. Z­isu ar fi început tratative in vederea stabilirei modalității plă­ților celor ce aveau bani de­puși sp­re fructificare. Od­ată ce se va stabili aran­­jamentul vom da publicității con­dițiuniie Generalii înaintați pe ziua de azi Buc. 1.—Prin mișcarea în ar­mată făcută pe ziua de 1 Apri­lie, s’au­­ acut următoarele inain- IT.I și numiri de ofițeri generali: Io eseu Mihali, comandantul Corp. V. D*s­h­ evici, la Corn. teri­. C. Vi; Ignat M. Corn. Corp. Ier I. V . Economu Virgil, subșef al Marelui stat major; Dumitrescu Tom­a, la inspecto­ratul g­neral al infanteriei, Can­­ciulescu P., comandantul Corpu­lui IV ter­torial; Racoviceanu Oh., com. Div. II v. m ; Nicolau Th , com. Div. I v. m.; O­rnea Ștefan la Corpul III; Comă­­rescu C., com. Div. cavalerie ; Tănăsescu C., com. D.v. 8; D­e­covici Ștefan, com­. D.v. 18 ; Eilade C. cor­. Div. 17 ; Miciora Paul la Corpul V ; Ju­­jescu Ion, com­. Div. 16; Bresu Șefan, com. Div. ii­; Musa Eberha d, com. A. C. III A. V­id Th., com. A. C. IV A ; H­inz­i, com. C. VI; Prodan lor, comn. corp. ferit. 11 A; Bunteanu Ș­efan­ia inșit­ului geografic lect­­j­ic; Pavelescu Al. artilerie; Do­­brescu C. la direcția serviciului geogr­fic; Jitianu Gh. la C. A. T. S. C. A; Trușculescu M. ,la C. T. C. I­A ; Paplica Pompiliu, directa personalului din minis­­terul armatei; Lăzărescu C. Ia M. S. M. Stângaciu I. la Div. IV ; Cepeleanu Pompiliu la Div. X li; Constan­iu M.com. brigăzii 10 cavalerie; Partotescu Lauren­iu la minis eriii arma éi; Păltineanu la pirotechnia armatei; Dragomir D. la M. S. M. Orozeanu D. la M. S. M. Bălicescu C. la s . ca­valerie ; N goescu I. la 1. 2. C. A. Teodore­scu I. corn­ac. in­­fruiere; Metiade Cons­. 1­­4; G. A. Păcală A­urel la Div. 18; Lin­­teș Gh. la jl. G. A. și Costescu C. la Div. 6 a, Marele furt de la magazinul „ImperiaTi­ pic. 1.—Li mag­z­in! „Imp.e* ria * din Capitală s'au descope­rit mari tur­uri. In urma cerce­tă i­or tăcute s’a­u stabilit că d­i­rectorul întreprinderii și că seri­a­l al autorii unui furt de 400.000 lei și a mărf­uri de valoare. ȘTIRI — Buc. L—Legea împotriva alarmismului va intra astăzi în vigoare, după apariția de­cretului de promulgare a legii în „Monitorul Oficial".­­ Londra 1.—Regina Maria a României și Princesa Ileana au sosit ori la Damasc. —Buc. L—Un violent incendiu s’a decmarat la clădirea in care c­onstalata casa de editură „Cul­tura Națională". Focul a distrus câteva vagoane de hârtie și el­e materiale. — Buc. 1.—Cercurile con­ducătoare liberale au decis să facă recurs în Casație, fiind convinși că vor obține anula­rea legei împotriva alarmismu­lui, pe motiv că e anticonsti­tuțională. — Consiliul de igienă al ju­dețului s’a în­runit aseară­­,1* prefectura de județ discutându-­­e asupra mersului epidemiilor în județ. Spargerea din Piața Unirei Eri dimineață, d. Zile Trihub propretarul berăriei «Azuga»din piața Unirei a reclamat poliției că a fost victima unui furt. Răufăcător­i prin spargerea u­­nei uși s’au introdus în berăr­e —probabil către ziuă. Au stricat sertarul tejghelit de unde au L­­uat o sumă de bani, iar dintr’un dulap au luat un saxofon în val­­oare de 14,oco­le!. D. Trihule are oam­enii bănueli în ce priv­ște autorii turluLi, însă nu a dat relații poliției, a­­vând speranța că făptașii ii vor trimite Înapoi măcar saxofonul... Comunicatul Băncii Naționale Btc. 1. —­ Agenția „Rector" a dat aseori un comunicat din par­tea Băncii Naționale în legătură cu politele falsficate care se pretinde că ar exista în portofo­lii! Băncii Na­io­nale. Comuni­­catul dezminte categoric afirma­țiile ziarelor care au susținut a­­cest lucru, arătând că această camp­nie t nde numai să dimi­nueze pre­tigiul statului. Ce declairă d-na Vornic în legătură cu fraudele de la Domenii Bu­­­l.—La Cabinelui III In­ fruct­e au continuat ori cercetă­rile în legătură cu fraudele co­mise cu prilejul exproprierii pă­durilor în Ardeal. Au fost as­culț­­i mai mulți informitori. D-na Vornic, solia d-lui T­i­beriu Vornic, a declarat că nu știe nimic despre afacerile pe care le făcea soțul ei, și nici nu știe unde el se află acum. E hotărâlă să întrerupă rela­țiile cu soțul ei, în urma celor întâmplate. — Buc­­l.—La legația grea­că a avut loc aseară tui di­nea cu prilejul centenarului independenței Greciei. A asis­tat și înaltul Regent Sărățeanu, care a toastat pentru preșe­dintele republicei grecești și prosperitatea Greciei. — Buc. 1. — MI. Cigărcaau, numit comis­ar guvernului în V­a­lea Jiului, a renunțat la demnir­­­ea ce i s’a oferit pe motivul că nu i’au fost satisfăcute conții­­­iunile formulate. — Buc. 1.—Maiorul în rezervă Hulban Victor s’a sinucis ori în cimitirul Bellu, pe mormântul fratelui lui, trăgându-și două gloanțe de revolver in cap. Carze, neurastenia, — I­ncidențele urmate de bă­lai care s’au înregistrat în ult­­­mi­e zile și în cursul zilei de ori la Facultatea de Medicină și în piața Teatrului National, ale căror victime au fost studenti și particulari evrei, sunt profund regretabile. Intre alte victime e fiul­­[-lui doctor Mendel, student la elec­­trote­hnică, căruia i s’au rupt două măsele. Autoritățile ar trebui să pună capăt incidentelor, împicând re­petarea lor. — Atena 1. — Un număr de 22 magazine din centrul Saloni­cului au fost ori distruse de foc. Pagubele tec de 5 milioane drahme. — Londra 1. —Se anunță din Ierusalim că s’au înterzis intru­­nirile publice. Persoanele care vor fi găsite purtând arme vor fi arestate. S’a interzis mahome­danilor ca în timpul­­ sărbătorilor să se adune la Zidul Plângerilor, spre a se evita eventuale noui incidente. H— Tribunalul 9. II, Camera de consiliu, a confirma­ eri man­datul de arestare el chiristigiului Goihman. H— Sofia 1.—La Borisov, s’a produs un violent cutremur de pământ. Mai multe case s’au dărâmat. fi: x * a b‘ 5­o » S I »N­ s Tî *x fi «u § a!$ 0 fi 1-1 W TI ^ A­s U Sf 81215 fi « 6 £ v N.2 ^ fi O­h­T­a:": 3n 5 « fi fi *s Q fi­’Sa g fi | as «Eu­ s fi 5 m ’a Q 2­­ * iS C iii 50<XXXXX>OOOOCXXXXXXXXX';C;ó

Next