Lumea, octombrie-decembrie 1932 (Anul 15, nr. 4300-4377)

1932-10-01 / nr. 4300

* Redacția șl Administrația 'iași Str. Ștefan c. Mare 6 Atelierele tipografice Str. Uzinei No. 33 IAȘI ABONAMENTE: Pe an an Lei 850 Pe fum. an * 440 Pe trei luni „ 230 pentru preoți și învă­țători de la sate 750 le­ anu­al Sâmbătă 1 acti­v Politica șa socială — Ziar independent No­ din țară ULTIMA ORA și străinătate De ori până azi Raportul experților Societății Națiunilor va fi favo­rabil României D. ministru Madgearu a avut ori la Geneva o între­vedere cu experții Societă­ții Națiunilor cari au fost în țara noastră. In urma acestei întreve­deri, experții străini au ad­mis unele modificări în ra­portul pe care urmează să-l prezinte Ligii. Se pare că acest raport va fi favorabil țării noastre. Comitetul experților se în­trunește­­ astăzi, când ur­mează să dea forma defini­tivă raportului. Tot astăzi va avea loc ședința plenară a comite­tului uniunii europene, în fața căruia dl. Madgearu a primit mandat să reprezinte țările agrare din sud-estul Europei. Comitetul uniunii va examina în primul rând protocolul de la Stresa, la care vor face observații de­legații țârilor care participă la conferință. Dl. Madgearu va răspunde acestor obser­vații, după care vor începe lucrările. REVALORIZAREA MONEDEI Protocolul d­e la Stresa în ce privește­ măsurile de re­dresare financiară conține o formulă care evidențiază soluția îndreptării financia­re printr’o «restabilizare a •monedei. Conferința de la Stresa crede însă că aceste­ măsuri pot fi acceptate numai în ce privește țările în care cursul legal al monedei nu mai corespunde cu valoa­rea ei reală, cum e de e­­xemplu cazul Austriei. Dar, chiar­ în acest caz soluția a­­pare grea conferinței, ne­­putând fi luată în conside­rare decât dacă­ țările în chestiune ar putea să obți­nă un concurs larg și efica­ce din partea statelor cu o puternică structură] finan­ciară. MORATORIU DE DOI ANI In ședința de ori după a­­miază a Camerei, luând cu­vântul la discuția generală a procesului de lege pentru conversiunea datoriilor a­­gricole, dl. A. C.­­Cuza, a cerut în numele­­ partidului său, acordarea unui mora­toriu de doi ani pentru da­toriile orășenești și rurale ARGENTINA IN LIGA NAȚIUNILOR Parlamentul argentinian a ratificat ori proectul privi­tor la intrarea Argentine în Societatea Națiunilor. AVANSAREA Lt.-colonelul Palas, atașat militar pe lângă legația Fran­ței din București, a fost a­­vansat colonel și menținut în funcțiunea sa actuală. PAREREA D-LUI VAIDA In legătură cu ultimile e­­venimente externe, cercurile guvernamentale afirmă că că d. Vaida nu acceptă re­chemarea­­ d-lui Victor Că­­dere, aflător actualmente la Geneva, nici demisia d-lui Gr. Gafencu, subsecretar de stat la externe. Dl. președinte al consiliu­lui crede că trebue conti­nuate convorbirile directe cu delegații sovietici și nu­mai după epuizarea lor să se deschidă calea discuțiilor prin intermediul aliaților noștri. Discursul d-lui Herriot final era la Liga Națiunilor Geneva 30.— In adunarea de eri a Societății Na­­țiunilor dl. Herriot a ținut un discurs, expunând rolul de activă colaborare a guvernului francez la opera de pace Internaționala. A vestejit valul de pesimism ma­nifestat contra Societății Națiunilor. Franța e hotărâtă să-și continue colaborarea în vederea elaborării unui cod internațional al păcii. Al treilea cur­emur in Grecia Atena 30.­ Un nou cutremur de pământ, extrem de violent, s’a resimțit ori dimineață la ora 5 pe teri­toriul grec, la 250 k­m. sud de Belgrad, cauzând mari­­ pagube materiale. ----- - - -- - K­ ' J­i'M­ i­n", ■ Noul guvern ungur Budapesta 30. — Aseară, Regentul Horty a în­sărcinat pe fostul ministru de războiu Goemboes cu formarea noului cabinet. Noul prim ministru e în etate de 46 ani și a fost în ultimii patru ani [neîntrerupt titularul departamen­­­tului războiului. "' 1­1 " ......... 1 ■ Drama pasională din Ploești Un soț și-a omorât nevasta, încercând apoi să se sinucidă Buc* 30.­­ O dramă pa­­­sională s'a petrecut ori la hotelul „Central" din Plo­ești. Soții f Florea­ț și î Minai Io­­nescu din Azuga sosind ori în localitate au ocupat o cameră la hotel. După un scurt interval personalul hotelului a auzit câteva de­tunături de armă ce veneau din camera ocupată de cei­ doi soți. Pătrunzând înăuntru un spectacol înfiorător li s-a prezentat înaintea ochilor. Femeia zăcea moartă pe po­dea, iar soțul ei era grav rănit. Au fost înștiințate auto­ritățile care au început an­­­cheta. * 1 Rănitul a fost transportat la spital; se crede că va scăpa cu viața. Cercetările au stabî&t că Florea Ionescu era extrem de gelos pe soția sa, ,el fiind în vârstă de 42 &w Căt­­ea de 24. La botel la artix.tsrp.nti, scurte discuții el sijți •îm­pușcat soția cu un glonte tras în tâmpla dreaptă* Moartea i-a fost fulgerătoare î1 Ionescu a întors apoi ar­­ma trăgându-și două focuri * i­ j După cum am arătat, cau­zele dramei se datoresc ge*­loziei bărbatului, Agitata ședință de «el a Camerei — Dl. Vaida invitat de reprezentanții partidelor să explice motivele de­misiei d-lui Titulescu — Scandalul infernal — Răspunsul d lui președinte al consiliului Spre normalizarea raporturilor cu Rusia — In ședința de eri dimi­­neață a Camerei, d. Prelip­­­eanu a adresat o comuni­­care d-lui ministru al mun­­cii intrebându-l dacă soco­­tește că mai poate continua să acorde concesionarea lo­­teriei de stat. D. ministru D. R. Ioanițes­­cu a­­ răspuns că loteria de­­ sat e una din grelele moș­teniri lăsate de guvernul precedent. A luat toate mă­surile ca statul să reintre in drepturile sale. ȘEDINȚA DUPĂ AMIAZA Dl. A. C. Cuza declară in numele ligei creștine că nu votează proectul de lege al conversiunei datoriilor agricole. Excluderea d-lor Robu și Adam Se repetă votul rămas nul în ședința trecută pri­­vitor la excluderea de la câte 10 ședințe a deputațiior cuziști Robu și Adam, acu­zați de lovirea deputatului Landau. Rezultatul votului : 111 jientrul 40 contra; in con­secință, cei doi deputați au fost excluși dela 10 ședințe ale Camerei. Scandal infernal Dl. Oct. Goga vrea să ia cuvântul spre a adresa o interpelare d-lui președinte al consiliului. Regulamentul adunării opunându-se însă a se face interpelări atâta timp cât se discută o lege, majoritarii protestează vio­lent. Dl. dr. Lupu încearcă să vorbească, dar nu poate fi auzit din cauza zgomotului infernal și a întreruperilor majoritarilor. (Tumultul de­venind asurzitor președin­tele suspendă ședința. La redeschiderea ședinței, fo­toliul președințial e ocupat de dl. vice­președinte Man, care e primit cu strigăte os­tile de opoziție în special de către suriști. Tumultul du­rează câteva minute). Intervenția d-lui dr. Lupu Dr. dr. Lupu își exprimă mirarea că guvernul n’a venit până acum cu expli­cații în legătură cu eveni­mentele externe și că ma­joritarii împiedică chiar o asemenea explicație. Cere să se suspende șe­dința până la sosirea d-lui președinte al consiliului, spre a da lămuriri Camerei. Se intră în ordinea de zi și se dă cuvântul d-lui C. Argetoianu la discuția gene­rală a proectului de lege al conversiunii datoriilor agri­cole. D-sa declară că vrea să rostească o cuvântare obiectivă, dar nu poate vorbi din cauza zgomotului care continuă.­­Opoziția, în special lupiștii provoacă tu­mult asurzitor. Președintele dă pe rând cuvântul d"lor Mișa Vasi­es­cu și Is­ac care deasemenea nu pot vorbi din cauza zgomotului care nu mai încetează. Dl dr. Lupu ia comisia disciplinară ! D. dr. Lupu întrerupând zgomotol e chemat la ordi­ne și trimis în judecata co­­misiunei disciplinare. Explicațiile președintelui După o nouă suspendare a ședinței de un sfert de oră de președinte Ciceo Pop redeschide ședința, re­zumând împrejurările în care s’a produs incidentul în prima parte a ședinței- Spune că dl. Goga a omis să prevină despre între­­barea sa pe dl- președinte al consiliului. Totuși, dl. prim-ministru și ministru de externe Vaida Voevod stă la dispoziția d lui Goga. Comunicarea d-lui Goga Dl. Goga adresează o co­municare d­ lui președinte al consiliului prin care­ î cere să explice cauzele de­misiei d-lui Titulescu, atât pentru opinia publică din țară cât și pentru cea din străinătate. Părerea d-lui dr. Lupu Dl. dr. Lupu se asociază la această întrebare. După ce arată că politica externă a partidului său nu diferă de acea a guvernului, d-sa cere să se facă posibilul să nu se lipsească țara de e­­minentele servicii pe care le-a adus și le fiduce d. N. Titulescu. „ , In încheere, d-sa adaugă­ că e pentru începerea de tratative directe cu Rusia pentru încheerea unui pact de neagresiune. Cuvântul d lui Gh. Brătianu Dl. Giu Brătianu crede că nu poate exista nici o di­vergență între factorii no­ștri răspunzători în ce pri­vește drepturile și integri­tatea noastră națională. Dacă există însă deosebiri de concepții în ce privește metoda, guvernul e dator să dea explicații. Atitudinea duciștilor Dl. Victor Antonescu, li­beral, aduce omagii d-lui ministru Vaida, a cărui ac­tivitate patriotică a avut o­­cazia să o aprecieze la con­ferința păcei. Se arată însă îngrijorat de demisia d-lui Titulescu și întreabă dacă această demisie nu e mo­tivată de deosebiri de ve­deri care ar putea avea grele urmări pentru țară. Raportările cu Rusia Dl. C. Argetoianu își ex­primă părerea că marile în­­sușiri ale d-lui Titulescu trebue să rămână în servi­ciul țării, dar constată că, de când a demisionat dl. Titulescu, a început să se vorbiască despre chestiunea Basarabiei Nu există o ches­tiune a Basarabiei, există însă chestiunea raporturilor cu Rusia Sovietică. Aceste raporturi trebue normali­zate fără întârziere. Dl. Lothar Rădăceanu, în numele partidului social- democrat, spune că e în interesul țării sa se nor­malizeze raporturile cu Ru­sia. Dl. A. C. Cuza profită de prilejul ce i se oferă, spre a îndrepta o nouă serie de atacuri la adresa­­ Societății Națiunilor. Dl. Roșețeanu, averescan, vorbind despre demisia d-lui Titulescu, atacă pe dl. mi­nistru Madgearu, președin­tele delegației române la conferința de la Geneva. Dl. Zelea Codreanu (garda de fier) se declară de a­­cord cu politica externă dusă de actualul guvern. Dl. Vaida Voevod, preșe­­­­dintele consiliului: Vă în­­­­treb oare în care țară din lume s’ar putea întâmpla ca j atunci când sunt astfel de t tratative importante în curs,­­ când Societatea Națiunilor se întrunește în conferință­­ plenară, să se perinde la 1 tribună 9 oratori, cari să­­ dea străinătăței aspectul că , s'au exprimat 9 păreri în aceiași chestiune. Părerile , d-voastră au divergat, în loc ,­ să fi mers paralel. t Cu dl. Titulescu eu am­­ întreținut cele mai bune re­­­­lații și am convingerea că și acum e aceiași situație. * De curând am primit prin­­tr’un prieten comun asigu­rări din partea d-lui Titu­­­­lescu că d-sa nutrește față­­ de mine aceleași frumoase­­ sentimente pe care eu le­­ am față de d-sa. Nu cred că pe dl. Titulescu să-l fi înduplecat nemulțumiri pe chestia felului cum se duc tratativele cu Rusia, cum s'a spus aici de către unii dintre d-voastră. Cred că motivul demisiei are cauze mult mai adânci. Pe acei dintre d-voastră cari îl apreciază ca și mine, îi rog să se abțină câtva timp de la întrebări și să ne lase să putem aranja în fa­milie restrânsă această ches­tiune, căci deocamdată nici eu nu văd perfect de clar lucrurile pe baza puținelor informații pe care le am până acum asupra adevăra­­­­telor cauze ale demisiei. Va veni în curând mo­­­mentul când vom­ avea o­­noarea ca în fața comisiu­­nei pentru afaceri externe a­iCamerei să îi fac o amplă și expunere, întemeiată pe do­vezi, acte și documente. Dl. prim ministru a res­pins apoi criticile aduse de d. A. C. Cuza Soc. Națiuni­­ilor, arătând marile servicii aduse omenirii de areopagul de la Geneva. A adus oma­gii Franței pentru ajutorul dat țării noastre în timpul războiului și astăzi. Dl. Vaida a încheiat, spu­nând că e bine și necesar să se ajungă la normaliza­rea raporturilor cu Rusia. (Majoritarii aplaudă în pi­cioare). Replica d­lui Goga Dl. Ocf. Goga, în replică spune că în ce privește Liga Națiunilor toată țara e de acord că e o instituție care face mari eforturi pentru binele lumii. Crede că d. Vaida n’a răspuns complect, de aceia așteaptă lămuririle compli­mentare în comisiunea de politică externă a Camerei. Iar conversiunea Se reia discuția asupra proectului de lege al con­versiunii datoriilor agricole. Au luat cuvântul d-nii: A. C. Cuza și Isac, după care s'au votat proectele de legi pentru reglementarea muncii în porturi, organi­­zarea corpului contabililor și a funcționarilor coope­rativi. Seria­lul 1 S*a votat proectul de lege al plantării viilor și al Ca­merelor de muncă, după care s’a trecut la discuția proectelor de legi finan­țare, amendat­e de Cameră, Expunerea d-lui Vaida N •la 1 Premí ț Sociele'1' ț­l­asicurar< * pji lin pas important in calea Indieeri­ pactului cu Rusia Buc. 30.—Tratativele cu dl. Litvinov în vederea încheerii unui pact de neagresiune cu Rusia continuă la Geneva. Din relațiile telegrafice primite aseară de guvern din partea d-lui Victor Cădere, dl. Litvinov ar fi fă­cut o importantă concesiune, în sensul ca să se spe­cifice în pact că „nu există litigii între România și Rusia". DL Titulescu gata să revină asupra demisiei — Situația guvernului Vaida consolidată — Buc. 30.— Aflăm din cercuri guvernamentale că d. Titulescu nu și-a înaintat demisia ministerului de ex­­terne ci a primis-o Regelui, iar în copie Consiliului de Miniștri. Suveranul n’a dat curs o­­ficial demisiei, astfel că gu­vernul consideră demisia d-lui Titulescu ca neavenită. * Eri după amiază d. Titu­lescu a trimis guvernului un lung raport asupra si­tuației cabinetului britanic în urma demisiei miniștrilor liberali, ceea ce e considerat în cercurile noastre guver­­namentale ca un indiciu că d-sa înțelege să-și continue mai departe cu aceiași râv­nă activitate pe care a des­fășurat-o până acum la Lon­dra.• Dl. Titulescu a avut ori după amiază c - cor. .Vorbire particulară cu Bucureștiul în care a spus următoarele : „N’am făcut nici o de­clarație vre­unui ziar străin privitor la demisia mea. Voiu face o astfel de de­clarație, dar pănă acum nu m’am fixat asupra ei. Nu știu ce voiu spune și când voiu vorbi. In momentul când voiu fi fixat asupra celor ce am de declarat, bine­înțeles dacă mă voiu decide să fac vre­ o declarație, o voiu tri­mite prin agenția „Reuter“. Din cele de mai sus se desprinde că d. L Titulescu grăbește să vorbească des­pre demisie, în speranța că va fi în măsură să revină cât de curând asupra ei. • In ce privește situația ca­­binetului Vaida, ea e acum­ consolidată. Cu prilejul ul­timelor audiențe la Sinaia. Regele a aprobat punctul de vedere spus­ de dl. Vaida, acordân­du-i deplină încredere. Circulația monedei a crescut cu 5 miliarde lei Buc. 30. In ultimul raport trimestrial întocmit de dl. Roger Auboin, consilier teh­nic pe lângă Banca Națională a României, asupra situației financiare și economice a țării noastre, d-sa arată că e tot atât de grea și că din anul 1931, pană astăzi circulația mo­nedei a crescut cu 5 miliarde lei. Reducerea salariilor func­ționarilor Ligii Națiunilor Geneva 30. Comisiunea bugetară a Societății Na­țiunilor a examinat eri d. a. chestiunea reducerii sa­lariilor funcționarilor Ligii.. Reprezentanții Angliei și Germaniei au susținut această propunere, invocând protestele ridicate în toate țările unde s’au redus salariile, contra faptului că funcționarii Societății Națiunilor primesc și azi sala­rii fabuloase. Nouă miniștri englezi Londra 30.­ Miniștri liberali demisionați din gu­vern au fost imediat înlocuiți, în afară de Lordul Snowden, al cărui succesor nu a fost încă desemnat. La ministerul de interne a fost numit fostul mi­nistru al agriculturei John Gilmour, iar la agricultură d. Elliot, Secretar de stat pentru Scoția a fost numit d. God­d Ellis, liberal din gruparea John Simon. 17 oameni arși de vii Varșovia 30.­ In orășelul Rubiel un incendiu catastrofal a distrus pănă în temelii 35 locuințe. In­cendiul izbucnind în cursul nopții, a surprins în somn 11 locuitori și 6 copii, carbonizându-i de vii. de Gualino marele financiar italian Sk fost grajlat Se știe că Mussolini a trimis în exil pe 5 ani pe marele financiar Gualino a­­mestecat în afacerea Ous­­trie din Paris. Se anunță că Ducele a grațiat de res­tul exilului pe fostul mare bancher. In exil Gualino a scris un roman din lumea financiară care va apare la toamnă. Înapoiat la Roma, Guari­no a și plecat la Paris spre a relua vechile afaceri pe care crede el, că se va putea pune din nou în pi­cioare. Și* O In pag. II a se citiî „Vânzările silite ale imobile­­lor urbane trebue suspen­­date", nu ale impozitelor cum din eroare a apărut. # Bulibașa Ivanciu Stă­nescu a reclamat Par­dham­­.1 iur că acum­­ câteva luni a însurat pe fiul său Iorgu Stănescu cu țiganca Agri­­pina Petre Ștefan. După scurt timp însă nora a fu­git la tatăl ei furând o salbă de 20 lei și mari de aur în valoare de 50.000 lei. Tot eli s’au prezintat Par­chetului și țiganii din ceata lui Petre Ștefan grav bă­tuți și cu capetele sparte de către țiganii lui Stănescu, cerând restituirea leiților. [ Tribunalul Vaslui s’a pronunțat în procesul inten­tat d-lor Ilie Maxim fostul director al școalei de me­serii și P. Pricop fost in­spector școlar.] Primul a fost condamnat pentru delapidare la un an închisoare, al doilea fiind achitat. O New York 29. Germa­nia a informat dri guvernul Statelor­ Unite că nu poate face vârsă­mântul de 7800000 dolari, care ajunge azi la scadență*

Next