Lumea, iulie-septembrie 1937 (Anul 20, nr. 5759-5836)
1937-07-01 / nr. 5759
Francai LJ1ft K-J*. Manevre LA ALTA i. h. 29 1957 Formulara valorificarei stocului aur—formula d-lui Candcor— pare că va fi adoptată și de guvernul francez. Se vorbește de o revalorizare de 10-15 la sută casa ce ar furniza tezaurului statului cele 10-15 miliarde cu care să faci față nevoilor curente. ) — Știți că după moda curentă revalorizarea stocului de aur, nu însamnă devalorizarea monedei. Cine susține contrarul are de a face cu cenzura sau consiliul de război ! Revalorizarea stocului de aur, este premergătoare stabilizare! monetare, pe care guvernul Chantemps ar dori s'o pregătească, chat ca urmașul s’o realizeze într'o Europă mai puțin agitata. Acordul tripartit monetar va dăinui mai înainte, sub forma platonică, fiindcă după cum se anunță fondul de menținere a francului, s'a topit la Banca Franței. Dacă guvernul Chautemps va avea șansa să treacă peste greutățile de tezaur, va putea guverna fără mare grijă de a doua zi. Asta nu însamnă că va guverna ușor . Nu, comuniștii li vor prezenta un menit bogat de pretenții, printre care vor figura în primul rând, revendicările muncitorești și obligațiile față de republicanii spanioli. Deocamdată primează francul : in jurul cursului lui va oscila guvernul Chautemps al cărui act de naștere este buletinul bursei. Cineva e observat că torpilele care ar fi fost destinate crucișătorului Leipzig, au torpilet de fapt vaporul care avea să-l transporte pe dl. Naurath, obligăndu-l să rămâie la Berlin . Imaginea este plastică și diplomatică. Când se pregătea Berlinul să invade bunele raporturi cu Londra, subversivii au montat afacerea Leipzig, sabotând inițiativa luată de ministrul afacerilor străine. Nu mai este secret pentru nimeni că Germania este condusă de Führer,care la rândul lui este dirijat de cele două grupe interne care se concurează. Anturajul este mai tare decât însăși dictatorul. O probă avem în criza din ultimile zile, care ne-a dus la două degete de război, pe care Germania il făcea, dacă avea siguranța ordinal interne. Reichul d-lui Hitler se teme tot atât de dușmanul din afară ca și de cel dinăuntru. Dublul joc al guvernului liberal față de național-țărăniști a fost descoperit constituirea consiliului judelațean de Ilfov și prin amânarea alegerilor județene din Cluj. In ambele cazuri, guvernul s’a pus de acord cu adversarii național-țărăniștilor, deși aceștia sunt purtați cu vorba de miniștrii că lor le revine succesiunea. Dl. Grig. Filipescu este de părere că autorul acestor mașinațiuni ar fi d. Inculeț pentru care supremul succes ar fi Introducerea calului troian (veidhiștii) In cetatea național-țărănistă. La 6 luni cearta ar fi gata și un nou guvern Tătarescu in perspectivă. Nu știm dacă socotelile de acasă se potrivesc cu cele din târg și dacă d. Inculeț neavând de girat un departament propriu, poate purta grijă de portofoliile adversarilor lui I JUDICIARE — Dl. Robert Murat a chemat In judecata Tribunalului comercial pe d. Gh Rusovici pentru neplata suli da 12>.ooo 1st „Lumea spune că... Apstolescu va fi numit comandant al Liceului Militar din Iași, pe ziua retragerii la pensie a d-lui Col. Sonescu. •»ud italian Antonio Buzati a fost eliberat din închisoare după 55 de ani de detențiune. In 1882 a fost condamnat pentru omor șs muncă silnică pe viață. A fost grațiat la ultimul timp. Revenind la Milano nu l-a recunoscut. Ceea ce l-a surprins mai mult a fost îmbrăcămintea cu totul schimbată a femeilor de aur a Elonei Angliei este de 700 mil. lire sterline sau 600 miliarde lei. »la congresul studențesc din Heidelberg ministrul de instrucție a depus învățământul dinainte ! ?... A Încheiat discursul către studenți astfel : „Și de azi inainte drumul spre posturile de comandă vor trece peste examene, dar in primul rând sunteți soldați politici". Vrea să zică, la o parte cu studiile cu Învățătura, inainte cu politica...căci duce departe, tocmai la posturile de comandă ! Biata cultura germană! ..un anoalina incident s’a Întâmplat eri In P. Udrei intre agenții circulației și un cunoscut iarmacist ieșan, fost ajutor de primar, căruia nu i s’a permis trecerea cu mașina pe str. Lăpușneanu. Drept „represalii" dl. J... a staționat In mijlocul străzei cu mașina timp de 10 minute. Lesnea «sta departe de a părăsi lașul. Marele magnat d. 1. Malaxa. In adevăr s’a oferit să-i servească de „mesens“ insă poetul ieșan a refuzat oferta categoric. ...In loamnă editura „Fundațiilor culturale regale“ vor edita noul volum de „Poeme” In versuri al d-lui George Lesnea. „.dl. doct.r Max Ochin, autorul romanului de mare succes „Intelectual&l" I va scoate in toamnă un nou volum de „Schițe umoristice“ la care vor defila figuri și moravuri ieșene. ».dl profesor Iorga a dat dispoziție ca pe firma expoziției de ceramică din clădirea nouă a Mitropoliei din str. Ștefan cel Mare, să se tipărească: „Produsele școalei de arte uitate de la Văleni de Munte“, Dl. L a vrut să persifleze cu aceasta neglijența autorităților și publicului la adresa școalei creată de d-sa.i,la cuvântarea d-sale, marele nostru istoric a lansat și câteva săgeți eternului său advesar Tudor Arghezi, pe care l-a acuzat că „prin cuvinte nepotrivite“ vrea să compromită acțiunea Ligei Culturale, dl. N. Șerban și d-nii Marmeliuc, primarul Cernăuților și Sever Slătinescu din „Liga culturală“ Cernăuți, s’a perfectat un contract prin care, dela toamnă, trupa T. Naționaleșan va juca regulat de trei ori săptămânal tu capitala Bucovinei, la T. Național de acolo. Primăria Cernăuți a semnat contractul de a plăti seral 15 pon lei iar „Liga culturală" 50 la sută din rețete. •n plasa de debut a fost „Coana Chirița“, piesă aleasă cu care actorii eșeni vor deschide și stagiunea de iarnă a teatrului „Ligii culturale“ din București. n* după reprezentarea acestei piese in Iași alaltă seară. In fața congresiștilor, d-nii N. Iorga, A. C. Cuza și Gh. Cuza l-au felicitat călduros pe dl. prof. Șerban pentru modul cum conduce teatrul moldovenesc. El el. Comp. FVotii țjientați și dificultați financiare de ultimă oră în calea uoei piețe Sf. Spiridon —• Arhitecții Schmidt și Nicolau au reziliat contractul Cu Primăria - Un scont ce nu poate fi perfectat — Cheltueli și taxe imense la emiterea împrumutului de 50 milioane — Am relatat, cu puține zile In urmă, stadiul la care se află problema unei piețe Sf. Spiridon. După intervenția d-lui Gh. Tătărescu la Banca Națională, urma să se perfecteze imediat contractele cu primul nostru institut de emisiune, de la oara s’a obținut finanțarea lucrărilor. In ultimile zile iasă, n’au ridicat brusc la calea acestui proeot, dificultăți noui, neprevăzute, care plasează deodată problema nnei piețe dincolo de actualitatea imediată. Iată ln ce constau nouăle aspecte ale problemei. Arhitecții bucureșteni renunță Acum câteva zile, primăria a primit o notificare din partea arhitecților bucureșteni Schmids et Nicolau. Aceștia anunțau că nu se mai pot angaja in construirea unei piețe, întrucât campania de lucru este trecută pe jumătate și, pe de altă parte, soluția definitivă financiară Întârziind, nu mai înțeleg să sa fie obligat de convenția cu primăria. Notificarea închee, racomandând d-lui primar Racovitză pe d. profesor lanovici, de la Academia de arhitecrtură din București, care ar fi dispus să preia contracte in condițiuni identice. Un scont uriaș A doua dificultate asta aceia a modului cum înțelege Banca Națională să perfecteze finanțarea celor 50 milioane. Cei doi arhitecți constructori urmau să emită către Creditul Industrial accepte o valoare de 50 milioane. La rândul lor, acceptele cu g - rul de garant al „Cr. 1“, ar fi intrat in portofoliul Bancei Naționale. Statutul primului nostru institut are dispoziții categorice in materie de scod, care se acordă pe termen maximum de 90 zile, cu accepte emise in modul strict arătat mai sus. Ar fi însemnat daei ca din 3 in 3 luni, să se opereze preschimbarea polițelor din portofoliul Băncii Naționale —operație care ar fi durat 15 ani, termenul întregului împrumut. Câteva cifre Desigur că operațiunile acestea, neputând — ele țicând de fi evitate tehnica strictă a Băncii Naționale— constitue una din cele mi grele „hopuri" la calea avanjamentului financiar. Este de ajuns să cităm câteva cifre, pentru a ne da seama ce ar însemna perfectarea acestui plan financiar. Polițele pentru 50 milioane ar costa, calculând cu taxa oficială de 0,400, 20 mii lei la fiecare 3 luni, anual 80 mii lei, 150 nr. 1,200.000 lei. Separat : 34 milioane dobânzi percepute pentru scont, actele de gaj, ipoteca de prim rang a construcției asupra „Creditului Industrial" și alte neprevăzute, ar însuma cheltueli de milioane, pe care primăria nu și le poate asuma. Ce-i de făcut ? Acesta este stadiul actual al problemei. Pe de o parte, renunțarea arhitecților bucureșteni și, paralel, greutățile de ordin financiar aproape insurmontabile. Dl. primar Racovitză, care s'a întors din București, a discutat problema sub toate fațetele și, desigur, nouăle ei aspecte sunt de natură a-l determina să caute alte soluțiuni, evitând desigur pe acea a abandonărei frumosului prunct al uoei piețe Sf. Spiridon. paullan Echipa Teatrului Național va juca „Coana Chirița" la Vălenii de Munte Când Încep lucrările de renovare a Naționalului După cum am anunțat, la Teatrul Național se vor face in cursul verii, renovări, care vor schimba aproape complet aspectul de până acum al Naționalului ieșan. Dl. prof. Șerban, actualul director, a învins toate piedicile și a obținut fondurile necesare renovării teatrului. In cursul săptămânii acesteia se va ține licitația iar lucrările vor incepe cel mai târziu la mijlocul lunei iulie și vor continua toată vara. In cursul serii de Luni, dr prof. Șerban, a părăsit Iașul plecând la Brașov, la cursurile de vară. Pe tot timpul șederei d-sale la Brașov, direcția Teatrului Național din Iași va fi girată de dl. C. Holdei, administrator general al acestei instituții. La sfârșitul săptămânii acesteia, va pleca la Brașov și echipa artiștilor ieșeni care fac turneu ln acea localitate. După terminarea spectacolelor de la Brașov, echipa ieșană va trece pe la Vălenii de munte, și potrivit ințelegerei pe care dl. prof. Șerban a avut-o cu dl. prof. N. Iorga, va juca la serbările ce se vor desfășura la toamnă. Cu acest prilej se va juca „Coana Chirița". In ultimile 6 zile s'a vorbit despre angajarea unui nou director de scenă al Naționalului ieșan, punându-se în discuție posibilitatea invitării unui regisor străin. Liga franceză pentru expanziunea culturală in România, a propus pe dl. Paul Geribault, de la Comedia franceză ceia ce direcția Teatrului ieșan a acceptat, începându-se în acest scop tratative. Producția 8$ la expoziții . Președintele Repib Franceze vizitând Paviil Românesc a remarcat Prductile Iașului, refinând diferite obiecte. Cu o legitimi mulțumire sufletească in registratm faptele ce urmează t Dl. Lebrun, președintele Franței, onorând cu prezența d-sale inaugurarea pavilionului României la expoziția din Paris, a admirat diferitele ramuri de activitate ce se oglindesc la variatele obiecte expuse, felicitând atât pe d. dr. C. Anghelescu ministrul educației naționale, care a rostit cuvântul inaugural, cât și pe d. prof. D. Gusti, comisarul general al expoziției române. Dl. președinte Lebrun a reținut, Intre altele, două o a distinsă Paris secreare onorează la special lașul. 1) O casetă de metal, executată la chip absolut artistic, de Școala de Arte și meserii de sub direcțiunea d-lui inginer Casetti, 2) O serie de batiste brodate de elevele liceului profesional de fete „Sf. Sava". Pe fiteare batistă se află brodat—o adevărată picturi de matasă,—câte un monument istoric al lașului, Catedralei Golia, Biserica Trei Erarii, Biserica Bărboi, etc. Astfel, președintele republicii franceze a onorat musca, arta, producțiunea și școala românească— și cum am văzut, producția Lșului. Este o distincțiune cu care ne putem făli. Un muzeu al Iașului la biserica Sf. Sava —1 milion lei donați pontra blse Ica din Capei — Am anunțat, au prilejul dezbaterilor Adunării Eparhiale a Mitropoliei Moldovei că I. P. S. S. Mitropolitul Nicodem a luat inițiativa organizării unui muzeu în localul vechei Mitropolii. Muzeul ar urma,să se deschidă după terminarea lucrărilor de renovare a acestui locaș de rugăciune. Propunerea Inaltului Chiriarh al Moldovei a fost primită cu entuziasm de întreaga adunare, clerul găsind necesar să se organizeze un muzeu cu obiectele de preț ce se află in aceasta biserică. Se pare insă că muzeul nu se va mai amenaja In vechea Mitropolie deoarece, in cursul dezbaterilor congresului „Ligii Culturale”, s-a adus la discuție și această Dr. prof. N. Iorga, chestiune, și-a exprimat părerea ca muzeul a fie instalat la sala gotică a bisericii Trei Ererh. Cum aceasta sală este numai începută,se vor lua măsuri pentru urgentarea lucrărilor de terminare. LP. S. S. Mitropolitul Nicodem s’a declarat de acord cu propune- a savantului român. După cum se știe, la curtea bisericii Sf. Sava se află o clădire care a fost achiziționată de comisiunea monumentelor istorice. In toamnă, actualii chiriași se vor muta, urmând ca această clădire, cos si, nea rnoanimentelor istorice s-o rmenejeze in vederea Instalării unui muzeu al Iașului, unde te vor expune obiectele de artă din orașul nostru. Un aparat miract as care In loc de...a aduce ploae. Înghite bana« Ia satul Dawila din Polonia domina de multă vreme o secetă cumplită. Intr'o zi, sătenii se adunară la primărie, plângându-se de dezastrul ce-i așteaptă. La marginea satului își făcu apariția un orășan, ce se adresă sătenilor pe un ton de predicator, Îndurerat de seceta ce se abătuse asupra localității. Singurul care le-ar putea aduce ploae pe care electrici —a spus musafirul — ar fi tovarășul lui, un mare profesor din Varșovia, care posedă un aparat uimitor. La cererea sătenilor de a afla codul acestei demonstrații, orașanul foarte modest, răspunse cu numai 4 jani, zloți (cam 100 lei) atât cât l-au costait cheltuelile de deplasare. Credul, țăranii consimțiri. Cei doi musafiri sa puseră pe lucru, aranjăm aparatul, întinseră fel de fel de sârme și după o muncă de o oră la soare, terminată instalația Țăranii foarte uimiți așteptau minunea promisă. Miraculoșii experimentatori prevăzând descărcări electrice, furtună și trăsnete, au cerut sătenilor să aducă obiecte de aur, monede, spre a se pune la aparat. Tot așa de creduli, țăranii s'au executat. Musafirii au adunat 2000 zloți (50.000 lei) pe care i-au introdus In aparatul producător de ploae. Aparatul a fost închis hermetic și aci doi orășeni au asigurat pe țărani că la scurt timp va ploua. Intre timp si s'au dus intr'un sat vecin, pantru a faci o demon. •• 'a <«!» Țăranii așteptau ploaia care nu mai venea» După untriting și-a făcut apariția un sătean mai isteț, ante f-i lămurit , ar fi visMmator exort . Deschizându-s« lada, au găsit hârtii și con*feti. Perfect autentic. Sărbătorirea directoarei liceului profesional „Sf. Sava" Duminică seara, a avut loc sărbătorirea d-nei Eliza Apostolescu directoarea liceului profesional „Sf. Sava", cu prilejul retragerii la pensie. A luat parte latregul corp didactic al școlii, fostele profesoare și fostele eleve, care printr'un banchet colegial și animat, au sărbătorit pe d-na Apostolascu, o distinsă și apreciată membră a corpului didactic ieșan, care are la activul d-sale o carieră profesională de 44 ani și 25 ani de directorat a liceului „Sf. Sava". Corpul didactic al școlii a oferit sărbătoritei un album — pergament, la care s'ai scris frumoase amintiri și reminiscențe. Dl. ing. Casetti directorul școlii de arte și meserii, a oferit d-nei Apostolescu, un prea frumos obiect de birou, turnat in bronz, reprezentând două păsări, lucrare executată in atelierele școlii. Deasemenea colegele sărbătoritei, i-au oferit în dar, un aparat de radio. In timpul banchetului a domnit o plăcută atmosferă, comesenii evocând amintiri în legătură cu activitatea profesorală directorială a d-nei Eliza Apostolescu, <SH Centenarul nașterii lui P.P. Carp (Născut la 29 iunie 1837) Fie ne îngăduit să nu trecem indiferenți peste această zi a apostolului Sft. Petru (29 Iunie a. c.) când se împlinește un veac de la nașterea marelui om de stat, care a fost P. P. Carp. Fie ne îngăduit și nu-l uităm pe P. P. Carp, care dacă n’a trecut dacă la Istorie, s'a refugiat la uitare. Să'nu ci se ia tu numea de rău amintirea acestui ilustru dispărut, care a jucat un rol covârșitor in tot timpul vieții sale, care a văzut lumina zilei la Iași, care a iubit orașul natal pe care l-a glorificat la momente mari, care după studii înalte — drept, filozofie, istorie, sociologie— făcute în Germania, a adus, revenind la țară, o vastă cultură occidentală, fiind unul din ctitorii „Junimii“ și devenind curând șeful unei grupări politice de elită spirituală, cum a fost grupul junimist. Dacă la citirea acestor notații fugitive, se vor mai găsi unii cari să se Întunece sau să se încrunta, pa aceștia le rugăm să nu pună la ladoială acel nobil sentiment omenesc care este cultul și pietatea cuvenite la orice împrejure, oamenilor iluștri. Cu această scurtă predoslovie, de pură sinceritate, trecem la fondul ce ne animă, reținând câteva reminiscențe despre strălucita personalitate a lui P. P. Carp. Ceea ce l-a caracterizat cu deosebire pe Carp, a fost zeflemeaua, una din particularitățile temperamentului său in contrast cu caracterul său integru și cu aparență sobru până la inadaptabilitate. Carp a fost un mare ironist și la ironia sa, la zeflemeaua sa scrutată cu atențiune, se poate observa mai totdeauna o cugetare adâncă, aforistică sau filozofie. Spiritualitatea lui Carp a contribuit cu mare măsură la accentuarea spirituală la mediul „Junimii" și mai cu seamă la viața politică, publicistică și parlamentară. Ironiile sale, spiritul și zeflemeaua lui care au contribuit la înălțarea morală a periemen-tarismului nostru, au creiat la Cameră și Senat o adevărată școală : oameni de spirit au fost mai toți fruntașii carpiști începând cu T. Maiorescu, Negruzzi, V. Pogor, P. Missir I. L. Carageale, cărora i'au alăturat apoi generația mai nouă : A. C. Cuza, C. C. Arion, Bobeica, N. Filipescu, Delavrancea ș. m. d. Incontestabil că dintre toți carpiștii, cel mai îndrăcit din punctul de vedere al ironiei tăioase, al satirei și zeflemelor culte și savuroase, este desigur dl. prof. A. C. Cuza, pe care nu știm dacă cineva l-a Întrecut, pe octogenarul Considerându-l profesor ieșan atât de Înrudit cu spiritualitatea lui P. P. Carp, nu uităm faptul că in anumite chisiuni, dl. A. C. Cuza a fost în mare dezacord cu maestrul său politic, al cărui înalt patriotism nu l-a negat insă nici odată. Este vorba de chestiunea evreiască.O Zeflemist neîndurat, Carp și-a zeflemisit proprii partizani. Inainte de 1902, când s'a cimentat politicește gruparea junimistă, iar amicii lui Carp neinregimentați încă Intr’un grup căruia i se spunea „carpist", oscileau fie in jurul bătrânului Ion C Brătianu, al lui Manolache Costache Epureanu sau a lui Lascar Catargiu. Carp i-a botezat pe aceștia drept „porumbei voiajori". Cu mult mai târziu, alci-a găsit o altă poreclă unei populară, numindu-i gogomani. Credeau unii că această poreclă a găsit-o Carp, văzând că unii dintre partizanii săi adurau pe fruntașul conservator fost ministru, generalu Gh. Manu (Gogu Manu). Dar nu acesta a fost înțelesul real al cuvântului și într'o ședință a Senatului, discutând cu seorul ' istoric*?' V. A. Ureche, Titu Maioree' i-a dat lui A. Ureche, următoarea replică textuală — „Nu, d-le Ureche, D-ta nu ești „gogoman" în sensul nostru. Numai faptul că ai publicat câteva scrieri la „Convorbiri* și ai participat la o aniversara a „Junimii" nu ai avut putințe să cunoști înțelesul unui termen care aparține. In atmosfera liberă a«celei republici stareț asuxistat odată la Ieși, iar inetactul celor mai deosebite vederi teoretice, s’e stabilit un fond de încredere morală între oara ani,""am zice chiar o măsură etică". De aici se vede el însuși Maiorescu considera porecla de „gogomici" ca o adevărată distincțiune de onoart lift Preocupat de ideii și do»