Lumea, iulie-septembrie 1937 (Anul 20, nr. 5759-5836)

1937-07-01 / nr. 5759

Francai LJ1­ft K-J*. Manevre LA ALTA i. h. 29 1957 Formula­ra valorificarei sto­cului aur—formula d-lui Can­­d­cor— pare că va fi adop­tată și de guvernul francez. Se vorbește de o revalo­rizare de 10-15 la sută casa ce ar furniza tezaurului sta­tului cele 10-15 miliarde cu care să faci față nevoilor cu­rente. ) — Știți că după moda cu­­rentă revalorizarea stocului de aur, nu însamnă devalo­rizarea monedei. Cine sus­ține contrarul are de a face cu cenzura sau consiliul de război ! Revalorizarea stocului de aur, este premergătoare sta­bilizare! monetare, pe care guvernul Chantemps ar dori s'o pregătească, chat ca ur­mașul s’o realizeze într'o Eu­ropă mai puțin agitata. Acordul tripartit monetar va dăinui mai înainte, sub forma platonică, fiindcă după cum se anunță fondul de menținere a francului, s'a to­­pit la Banca Franței. Dacă guvernul Chautemps va avea șansa să treacă peste greutățile de tezaur, va pu­tea guverna fără mare grijă de a doua zi. Asta nu în­­samnă că va guverna ușor . Nu, comuniștii li vor pre­zenta un menit bogat de pre­tenții, printre care vor fi­gura în primul rând, reven­dicările muncitorești și obli­gațiile față de republicanii spanioli. Deocamdată primează fran­­cul : in jurul cursului lui va oscil­a guvernul Chautemps al cărui act de naștere este buletinul bursei. Cineva e observat că torpilele care ar fi fost des­tinate crucișătorului Leipzig, au torpilet de fapt vaporul care avea să-l transporte pe dl. Naurath, obligăndu-l să rămâie la Berlin . Imaginea este plastică și diplomatică. Când se pregă­tea Berlinul să invade bu­nele raporturi cu Londra, subversivii au montat afa­­cerea Leipzig, sabotând ini­țiativa luată de ministrul a­­facerilor străine. Nu mai este secret pentru nimeni că Germania este condusă de Führer,care la rândul lui este dirijat de cele două grupe interne care se concurează. Anturajul este mai tare decât însăși dictatorul. O probă avem în criza din ultimile zile, care ne-a dus la două degete de război, pe care Germania­ il făce­a, dacă avea siguranța ordinal in­terne. Reichul d-lui Hitler se teme tot atât de dușmanul din afară ca și de cel dinăuntru. Dublul joc al guvernului liberal față de național-țără­­niști a fost descoperit constituirea consiliului jude­la­țean de Ilfov și prin amâ­narea alegerilor județene din Cluj. In ambele cazuri, guvernul s’a pus de acord cu adver­sarii național-țărăniștilor, deși aceștia sunt purtați cu vorba de miniștrii că lor le revine succesiunea. Dl. Grig. Filipescu este de părere că autorul acestor ma­­șinațiuni ar fi d. Inculeț pen­tru care supremul succes ar fi Introducerea calului tro­ian (veidhiștii) In cetatea na­­țional-țărănistă. La 6 luni cearta ar fi gata și un nou guvern Tătarescu in perspectivă. Nu știm dacă socotelile de acasă se potrivesc cu cele din târg și dacă d. Inculeț neavând de girat un depar­tament propriu, poate purta grijă de portofoliile adver­sarilor lui I JUDICIARE — Dl. Robert Murat a chemat In judecata Tribu­nalului comercial pe d. Gh Rusovici pentru neplata su­li da 12>.ooo 1st „Lumea spune că... Ap­stolescu va fi numit comandant al Liceului Militar din Iași, pe ziua retragerii la pensie a d-lui Col. So­­nescu. •»ud italian Antonio Buzati a fost eli­berat din închisoare după 55 de ani de detențiune. In 1882 a fost condamnat pentru omor șs muncă silnică pe viață. A fost grațiat la ulti­mul timp. Revenind la Milano nu l-a recunoscut. Ceea ce l-a sur­prins mai mult a fost îm­brăcămintea cu totul schim­bată a femeilor­ de aur a Elonei Angliei este de 700 mil. lire sterline sau 600 miliarde lei. »la congresul studențesc din Heidelberg ministrul de instrucție a de­­p­­us învățământul dinain­te ! ?... A Încheiat discursul către studenți astfel : „Și de azi i­­n­ainte drumul spre posturile de comandă vor trece peste examene, dar in primul rând sunteți soldați politici". Vrea să zică, la o parte cu studiile­ cu Învățătura, inainte cu politica...căci duce departe, tocmai la posturile de comandă ! Biata cultura germană! ..un anoalina incident s’a Întâmplat eri In P. Ud­rei intre agenții cir­culației și un cunoscut iar­macist ieșan, fost ajutor de primar, căruia nu i s’a per­mis trecerea cu mașina pe str. Lăpușneanu. Drept „represalii" dl. J... a staționat In mijlocul stră­­zei cu mașina timp de 10 minute. Lesnea «sta departe de a părăsi lașul. Marele magnat d. 1. Malaxa. In adevăr s’a oferit să-i ser­vească de „mesens“ insă po­etul ieșan a refuzat oferta categoric. ...In loamnă editura „Fundațiilor cultu­rale regale“ vor edita noul volum de „Poeme” In ver­suri al d-lui George Lesnea. „.dl. doct.r Max Ochin, autorul roma­nului de mare succes „Inte­­lectual&l" I va scoate in toamnă un nou volum de „Schițe umoristice“ la care vor defila figuri și moravuri ieșene. ».dl profesor Iorga a dat dispoziție ca pe firma expoziției de cera­mică din clădirea nouă a Mitropoliei din str. Ștefan cel Mare, să se tipărească: „Produsele școalei de arte uitate de la Văleni de Munte“, Dl. L a vrut să persifleze cu aceasta neglijența autori­tăților și publicului la adresa școalei creată de d-sa.­i,la cuvântarea d-sale, marele nostru is­toric a lansat și câteva să­geți eternului său adve­sar Tudor Arghezi, pe care l-a acuzat că „prin cuvinte ne­potrivite“ vrea să compromită acț­iunea Ligei Culturale, dl. N. Șerban și d-nii Mar­­meliuc, primarul Cernăuților și Sever Slătinescu din „Liga culturală“ Cernăuți, s’a per­fectat un contract prin care, dela toamnă, trupa T. Națio­nal­eșan va juca regulat de trei ori săptămânal tu capi­tala Bucovinei, la T. Națio­nal de acolo. Primăria Cernăuți a sem­nat contractul de a plăti se­ral 15 pon lei iar „Liga cul­turală" 50 la sută din re­țete. •n plasa de debut a fost „Coana Chirița“, piesă aleasă cu care actorii eșeni vor des­chide și stagiunea de iarnă a teatrului „Ligii culturale“ din București. n­* după reprezentarea acestei piese in Iași alaltă seară. In fața congresiștilor, d-nii N. Iorga, A. C. Cuza și Gh. Cuza l-au felicitat călduros pe dl. prof. Șerban pentru modul cum conduce teatrul moldovenesc. El el. Comp. FVotii țjien­tați și dificultați financiare de ultimă oră în calea uoei pieț­e Sf. Spiridon —• Arhitecții Schmidt și Nicolau au reziliat contractul Cu Primăria - Un scont ce nu poate fi perfectat — Cheltueli și taxe imense la emiterea împrumutului de 50 milioane — Am relatat, cu puține zile In urmă, stadiul la care se află problema unei piețe Sf. Spiridon. După intervenția d-lui Gh. Tătărescu la Banca Națională, urma să se per­fecteze imediat contractele cu primul nostru institut de e­­misiune, de la oara s’a obți­nut finanțarea lucrărilor. In ultimile zile iasă, n’au ridicat brusc la calea aces­tui proeot, dificultăți noui, ne­prevăzute, care plasează deo­dată problema nnei piețe din­colo de actualitatea imediată. Iată ln ce constau nouăle aspecte ale problemei. Arhitecții bucureșteni renunță Acum câteva zile, primăria a primit o notificare din par­tea arhitecților bucureșteni Schmids et Nicolau. Aceștia anunțau că nu se mai pot angaja in construi­rea unei piețe, întrucât cam­pania de lucru este trecută pe jumătate și, pe de altă parte, soluția definitivă fi­nanciară Întârziind, nu mai înțeleg să sa fie obligat de convenția cu primăria. Notificarea închee, raco­­mandând d-lui primar Raco­­vitză pe d. profesor lanovici,­ de la Academia de arhitecr­tură din București, care ar fi dispus să preia contracte in condițiuni identice. Un scont uriaș A doua dificultate asta a­­ceia a modului cum înțelege Banca Națională să perfec­teze finanțarea celor 50 mi­lioane. Cei doi arhitecți construc­tori urmau să emită către Creditul Industrial accepte o valoare de 50 milioane. La rândul lor, acceptele cu g - rul de garant al „Cr. 1“, ar fi intrat in portofoliul Ban­­cei Naționale. Statutul primului nostru institut are dispoziții catego­rice in materie de scod, care se acordă pe termen maximum de 90 zile, cu ac­cepte emise in modul strict arătat mai sus. Ar fi însemnat daei ca din 3 in 3 luni, să se opereze preschimbarea polițelor din portofoliul Băncii Naționale —operație care ar fi durat 15 ani, termenul întregului împrumut. Câteva cifre Desigur că operațiunile a­­cestea, neputând — ele țicând de fi evitate teh­nica strictă a Băncii Naționale— constitue una din cele m­i grele „hopuri" la calea a­­vanjamentului financiar. Este de ajuns să cităm câ­teva cifre, pentru a ne da seama ce ar însemna perfec­tarea acestui plan financiar. Polițele pentru 50 milioane ar costa, calculând cu tax­a oficială de 0,400, 20 mii lei la fiecare 3 luni, anual 80 mii lei, 15­0 nr. 1,200.000 lei. Se­parat : 3­4 milioane dobânzi percepute pentru scont, ac­tele de gaj, ipoteca de prim rang a construcției asupra „Creditului Industrial" și alte neprevăzute, ar însuma chel­tueli de milioane, pe care primăria nu și le poate a­­suma. Ce-i de făcut ? Acesta este stadiul actual al problemei. Pe de o parte, renun­țarea arhitecților bucureșteni și, paralel, greutățile de or­din financiar aproape insur­montabile. Dl. primar Racovitză, care s'a întors din București, a discutat problema sub toate fațetele și, desigur, nouăle ei aspecte sunt de natură a-l determina să caute alte so­­luțiuni, evitând desigur pe acea a abandonărei frumo­sului prunct al uoei piețe Sf. Spiridon. paullan Echipa Teatrului Naț­ional va juca „Coana Chirița" la Vălenii de Munte Când Încep lucrările de renovare a Naționalului După cum am anunțat, la Teatrul Național se vor face in cursul verii, renovări, care vor schimba aproape com­­ple­t aspectul de până acum al Naționalului ieșan. Dl. prof. Șerban, actualul director, a învins toate piedicile și a obținut fondurile necesare renovării teatrului. In cursul săptămânii aces­teia se va ține licitația iar lucrările vor incepe cel mai târziu la mijlocul lunei iulie și vor continua toată vara. In cursul serii de Luni, dr prof. Șerban, a părăsit Iașul plecând la Brașov, la cursu­rile de vară. Pe tot timpul șederei d-sale la Brașov, di­recția Teatrului Național din Iași va fi girată de dl. C. Holdei, administrator general al acestei instituții. La sfârșitul săptămânii a­­cesteia, va pleca la Brașov și echipa artiștilor ieșeni care fac turneu ln acea lo­calitate. După terminarea specta­colelor de la Brașov, echipa ieșană va trece pe la Vălenii de munte, și potrivit ințele­­gerei pe care dl. prof. Șer­­ban a avut-o cu dl. prof. N. Iorga, va juca la serbările ce se vor desfășura la toamnă. Cu acest prilej se va juca „Coana Chirița". In ultimile 6 zile s'a vorbit despre angajarea unui nou director de scenă al Națio­nalului ieșan, punându-se în discuție posibilitatea invitării unui regisor străin. Liga franceză pentru expanziunea culturală in România, a pro­pus pe dl. Paul Geri­bault, de la Comedia franceză ceia ce direcția Teatrului ieșan a ac­ceptat, începându-se în acest scop tratative. Producția 8$ la expoziții . Președintele Repib Franceze vizitând Pavii­l Românesc a remarcat Pr­ductile Iașului, refinând di­ferite obiecte. Cu o legitimi mulțumire sufletească in registratm fap­tele ce urmează t Dl. Lebrun, președintele Franței, onorând cu prezența d-sale inaugurarea pavilionu­lui României la expoziția din Paris, a admirat diferitele ra­muri de activitate ce se o­­glindesc la variatele obiecte expuse, felicitând atât pe d. dr. C. Anghelescu ministrul educației naționale, care a rostit cuvântul inaugural, cât și pe d. prof. D. Gusti, co­misarul general al expoziției române. Dl. președinte Lebrun a reținut, Intre altele, două o­­ a distinsă Paris secre­­are onorează la spec­ial lașul. 1) O casetă de metal, executată la chip ab­solut artistic, de Școala de Arte și meserii de sub direcțiunea d-lui inginer Ca­­setti, 2) O serie de batiste bro­date de elevele liceului pro­fesional de fete „Sf. Sava". Pe fiteare batistă se află bro­dat—o adevărată picturi­ de matasă,—câte un monument istoric al lașului, Catedralei Golia, Biserica Trei Erarii, Biserica Bărboi, etc. Astfel, președintele repu­blicii franceze a onorat mus­ca, arta, producțiunea și școa­­la românească— și cum am văzut, producția Lșului. Este o distincțiune cu care ne putem făli. Un muzeu al Iașului la biserica Sf. Sava —1 milion lei donați pontra blse Ica din Capei — Am anunțat, au prilejul dezbaterilor Adunării Epar­hiale a Mitropoliei Moldovei că I. P. S. S. Mitropolitul Nicodem­ a luat inițiativa or­ganizării unui muzeu în lo­­calul vechei Mitropolii. Mu­zeul ar urma,să se deschidă după terminarea lucrărilor de renovare a acestui locaș de rugăciune. Propunerea In­altului Chiriarh al Moldo­vei a fost primită cu entu­ziasm de întreaga adunare, clerul găsind necesar să se organizeze un muzeu cu o­­biectele de preț ce se află in aceasta biserică. Se pare insă că muzeul nu se va mai amenaja In vechea Mitropolie deoarece, in cursul dezbaterilor congresului „Li­gii Culturale”, s-a adus la dis­cuție și această Dr. prof. N. Iorga, chestiune, și-a ex­primat părerea ca muzeul a fie instalat la sala gotică a bisericii Trei Ererh. Cum a­­ceasta sală este numai în­cepută,se vor lua măsuri pen­tru urgentarea lucrărilor de terminare. L­P. S. S. Mitro­politul Nicodem s’a declarat de acord cu propun­e- a sa­vantului român. După cum se știe, la curtea bisericii Sf. Sava se află o clădire care a fost achizițio­­nată de comisiunea monu­mentelor istorice. In toamnă, actualii chiriași se vor muta, urmând ca această clă­dire, cos si, nea rnoani­men­telor istorice s-o rmenejeze in vederea Instalării unui mu­zeu al Iașului, unde te­ vor expune obiectele de artă din orașul no­stru. Un aparat miract as care In loc de...a aduce ploae. Înghite ban­a« Ia satul Dawila din Polo­nia domina de multă vreme o secetă cumplită. Intr'o zi, sătenii se adunară la primă­rie, plângându-se de dezas­trul ce-i așteaptă. La marginea satului își făcu apariția un orășan, c­­e se adresă sătenilor pe un ton de predicator, Îndurerat de seceta ce se abătuse a­­supra localității. Singurul­ care le-ar putea aduce ploae pe care electrici —a spus mu­safirul — ar fi tovarășul lui, un mare profesor din Var­șovia, care posedă un aparat uimitor. La cererea sătenilor de a afla codul acestei demon­strații, orașanul foarte mo­dest, răspunse cu numai 4 jani, zloți (cam 100 lei) atât cât l-au costait cheltuelile de de­plasare. Credul­, țăranii con­simțiri. Cei doi musafiri sa puse­ră pe lucru, aranjăm­ aparatul, întinseră fel de fel de sârme și după o muncă de o oră la soare, terminată instalația Țăranii foarte uimiți așteptau minunea promisă. Miracu­­loșii experimentatori prevă­zând descărcări electrice, fur­tună și trăsnete, au cerut sătenilor să aducă obiecte de aur, monede, spre a se pune la aparat. Tot așa de creduli, țăranii s'au executat. Musa­firii au adunat 2000 zloți (50.000 lei) pe care i-au in­trodus In aparatul producă­tor de ploae. Aparatul a fost închis hermetic și aci doi o­­rășeni au asigurat pe țărani că la scurt timp va ploua. Intre timp si s'au dus in­tr'un sat vecin, pantru a faci o demon. •• 'a <«!» Țăranii așteptau ploaia care nu mai venea» După untri­ting și-a făcut apariția un sătean mai isteț, ante f-i lămurit , ar fi visMma­tor exort . Deschizându-s« lada, au găsit hârtii și con*­feti. Perfect autentic. Sărbătorirea directoarei lice­ului profesional „Sf. Sava" Duminică seara, a avut loc sărbătorirea d-nei Eliza A­­postolescu directoarea liceu­lui profesional „Sf. Sava", cu prilejul retragerii la pensie. A luat parte latregul corp didactic al școlii, fostele pro­fesoare și fostele eleve, care printr'un banchet colegi­al și animat, au sărbătorit pe d-na Apostola­scu, o distinsă și a­­preciată membră a corpului didactic ieșan, care are la activul d-sale o carieră pro­fesională de 44 ani și 25 ani de directorat a liceului „Sf. Sava". Corpul didactic al școlii a oferit sărbătoritei un album — pergament, la care s'ai­ scris frumoase amintiri și re­mi­niscențe. Dl. ing. Casetti directorul școlii de arte și meserii, a oferit d-nei Apostolescu, un prea frumos obiect de birou, turnat in bronz, reprezentând două păsări, lucrare execu­tată in atelierele școlii. Dea­­semenea colegele sărbători­tei, i-au oferit în dar, un a­­parat de radio. In timpul banchetului a domnit o plăcută atmosferă, comesenii evocând amintiri în legătură cu activitatea pro­fesorală directorială a d-nei Eliza Apostolescu, <SH Centenarul nașterii lui P.P. Carp (Născut la 29 iunie 1837) Fie­ ne îngăduit să nu tre­cem indiferenți peste această zi a apostolului Sft. Petru (29 Iunie a. c.) când se împlinește un veac de la nașterea mare­lui om de stat, care a fost P. P. Carp. Fie­ ne îngăduit și nu-l ui­tăm pe P. P. Carp, care da­că n’a trecut dacă la Istorie, s'a refugiat la uitare. Să­­'nu ci se ia tu nume­a de rău a­­mintirea acestui ilustru dis­părut, care a jucat un rol covârșitor in tot timpul vieții sale, care a văzut lumina zi­lei la Iași, care a iubit ora­șul natal pe care l-a glorifi­cat la momente mari, care după studii înalte — drept, filozofie, istorie, sociologie— făcute în Germania, a adus, revenind la țară, o vas­tă cultură occidentală, fiind unul din ctitorii „Junimii“ și devenind curând șeful unei grupări politice de elită spi­rituală, cum a fost grupul junimist. Dacă la citirea acestor no­tații fugitive, se vor mai găsi unii cari să se Întunece sau să se încrunta, pa aceștia le rugăm să nu pună la ladoia­­lă acel nobil sentiment ome­nesc care este cultul și pie­tatea cuvenite la orice îm­prejure, oamenilor iluștri. Cu această scurtă predos­lovie, de pură sinceritate, tre­cem la fondul ce ne animă, reținând câteva reminiscențe despre strălucita personali­tate a lui P. P. Carp. Ceea ce l-a caracterizat cu deosebire pe Carp, a fost zeflemeaua, una din particu­laritățile temperamentului­­ său in contrast cu caracterul său integru și cu aparență sobru până la inadaptabilitate. Carp a fost un mare iro­nist și la ironia sa, la zef­lemeaua sa scrutată cu aten­­țiune, se poate observa mai totdeauna o cugetare adâncă, aforistică sau filozofie. Spiritualitatea lui Carp a contribuit cu mare măsură la accentuarea spirituală la me­diul „Junimii" și mai cu seamă la viața politică, pub­licistică și parlamentară. Ironiile sale, spiritul și­ zefle­­meaua lui care au contribuit la înălțarea morală a periemen-tarismului nostru, au creiat la Cameră și Senat o adevărată școală : oameni de spirit au fost mai toți fruntașii carpiști începând cu T. Maiorescu, Negruzzi, V. Pogor, P. Missir I. L. Carageale, cărora i'au alăturat apoi generația mai nouă : A. C. Cuza, C. C. Arion, Bobeica, N. Filipes­cu, Delavrancea ș. m. d. Incontestabil că dintre toți carpiștii, cel mai îndrăcit din punctul de veder­e al ironiei tăioase, al satirei și zefle­melor culte și savuroase, este desigur dl. prof. A. C. Cuza, pe care nu știm dacă cineva l-a Întrecut, pe octogenarul Considerându-l profesor ie­șan atât de Înrudit cu spiri­tualitatea lui P. P. Carp, nu uităm faptul că in anumite chisi­uni, dl. A. C. Cuza a fost în mare dezacord cu maestrul său politic, al cărui înalt patriotism nu l-a negat insă nici odată. Este vorba de chestiunea evreiască.O Zeflemist neîndurat, Carp și-a zeflemisit proprii parti­zani. Inainte de 1902, când s'a cimentat politicește gru­parea junimistă, iar amicii lui Carp neinregimentați încă Intr’un grup căruia i se spu­nea „carpist", oscileau fie in jurul bătrânului Ion C Brătianu, al lui Manolache Costache Epureanu sau a lui Lascar Catargiu. Carp i-a botezat pe aceștia drept „po­rumbei voiajori". Cu mult mai târziu, al­ci-a găsit o altă poreclă unei po­pulară, numindu-i gogomani. Credeau unii că această po­reclă a găsit-o Carp, văzând că unii dintre partizanii săi ad­­­urau pe fruntașul conser­vator fost ministru, generalu Gh. Manu (Gogu Manu). Dar nu acesta a fost înțelesul real al cuvântului și într'o ședință a Senatului, discu­tând cu se­­orul ' istoric*?' V. A. Ureche, Titu Maioree­' i-a dat lui A. Ureche, următoarea replică textuală — „Nu, d-le Ureche, D-ta nu ești „gogoman" în sensul nostru. Numai faptul că ai publicat câteva scrieri la „Convorbiri* și ai participat la o aniversara a „Junimii" nu ai avut putințe să cunoști înțelesul unui termen ca­re aparține. In atmosfera liberă a­«ce­lei republici stareț asu­xistat odată la Ieși, ia­r in­e­­tactul celor mai deosebite vederi teoretice, s’e stabilit un fond de încredere mo­rală între oara a­ni,""am zice chiar o măsură etică". De aici se vede el însuși Maiorescu considera porecla de „gogomici" ca o adevă­rată distincțiune de onoart li­ft Preocupat de ideii și do»

Next