Lupta Moldovei, aprilie-iunie 1947 (Anul 3, nr. 235-305)

1947-06-10 / nr. 288

Jr Minerii­­ americani au intrat în grevă NE­­W­ YORK 9.­ In cursul dimineții de astăzi un prim lot de 8900 muncitori minieri au intrat în grevă în semn de protest împotriva legisla­ției antimuncitorești. In cursul după umezii alți 10.000 lucrători de la minele din Prnsl­vania au intrat în grevă. La Pitsburg s’au închis 14 mine. Ambasadorul U. S. A. la Moscova se înapoiază la postul său WASHINGTON 9 (A­­gerpres).— Cercurile au­­torizate declară ca Dl. Smith, ambasadorul Sta­telor Unite la Moscova se Înapoiază la postul său, zilele aceastea. Plebiscit în Spania O nouă manevră a lui Franco MADRID 9. — Spania a fost chemată să decidă la 6 iulie prin plebiscit asupra legii de succesiu­ne și de in­troducere a monarhiei adop­tate de Cortezuri la 7 Iunie. In fond, dat fiind faptul că republicanii, sau acei bănuiți că nutresc simpatii pentru re­publică, nu vor putea vota, votul nu va avea prea mare importanță. Marți 10 Iunie 1947 Anul III Nr. 288 Profefori «fia loaf © fările uniuf­^a I Lei 5000 ZIAR PENTRU MOLDOVA AL PARTIDULUI COM NNST ROMAN REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Țelei.: Redacția ți Adm­inistrația 1806 IAȘI, STRADA CUZA-VODĂ, 20 Tipografia 1805 Românii din Iugoslavia se bucură de toate libertățile naționale Vizita unei delegații de români din Banatul Sârbesc făcută d-lui dr. Petru Groza BELGRAD­­ — Dr. Dr. Petru Groza, Președintele Con­siliului de Min­iștri român a primit azi în prezența tov. Ște­fan Veljec, Ministrul Edu­cat­ei Naționale și a tov. Emil­ Bodnăraș Subsecretar de Stat la Președinția Con­­sililul de Miniștri o delegație de Români din Banatul sâr­besc care au declarat că Ro­­mânii din Iugoslavia se bu­cură de toate libertăți­le na­ționale și sunt considerați ca cetățeni egali în drepturi cu celelalte naționalit­te. Românii din Banatul sâr­besc au fost improprielâr­ți în cadrul reformei agrare și iau parte acum cu elan la realizarea planului criunal iugosav. Apoi, șeful guvernului a primit o delegație de ins­ta­tori români de la șco­lle romă­nești din Banatul sârbesc. Presa din Belgrad salută sosirea în Iugoslavia a delegațiai române BELGRAD 8. Agerpres. — Ag­­nita Tanjug transmite : Toată presa din Belgrad salută cu căldură viz­­a oamenilor de Stat Români în Iugoslavia Îl subliniază că popoa­rele ugoslave vad sn ecpas­a o contrbuție la apropierea și întărirea legăturilor im cale dintre Republica Populară Iugoslavă și România De­mocra­tă. Ziarele publică în primele pag­ii dări de seamă asupra s­osi­­r­ la B­ograd a oam­e­ilor de Stat Români, precum și fotografiile și biografiile lor. Director: CONSTANTIN RUSU Comitetul de direcție: D. MIHALACHE CONST. RUSU ION NICULI C. CONSTANTINIU Redactor responsabil: SORIN PAVEL STRUJAN Desvoltarea pașnică a popoarelor român și iugoslav reprezintă o mare contribuție la victoria păcii asupra instigatorilor la război a declarat Mareșalul Tito la aef unul oferit în cinstea delegației române Răspunsul d-lui prim ministru dr. Petru Groza BELGRAD 9. (Agerpres). Agenția Tanjing transmite : Președintele Guvernului Ma­reșalul Tito, a oferit î m­­bâtă un dejun în onoarea oaspeților români. Au fost prezenți domnii dr. Pe­tru Groza, președintele guver­nului român, Gh. Tatărescu, v­ice­președintele guvernului român și ministru al Aface­rilor Străine, Gh. Gheorghiu Dej, ministrul Industrie­i și Comerțului, Ștefan Voitec, ministrul Educației Naționale, Emil Bodnăraș subsecretar de Stat la Președinția Con­siliului, Vianu, ambasadorul României la Belgrad, precum și alte personalități române. Din partea Iugoslaviei au fost prezenți alaturi de Mareșalul Tito, președintele prezidiu­­mului Adunării Nationale dr. Ivan Ribar, vicepreședinții presidiumului: Mesa Pijade, Lacus și Vlahov dintele guvernului vicepreșe­KatdG j și membrii Eduard guver­nului, Șeful Marelui Stat Ma­jor generalul Koca Popovici și alții. Cu acest prilej Ma­reșalul Tito a salutat de oa­speții români, spunând ur­mătoarele : Permiteți-mi sa vă salut in modul cel mai călduros în numele guvernului și al po­poarelor Jug­slaviei și să profit de această ocazie pen­tru a vă­­­sigura că popoa­rele Iugoslaviei au înV*ade­văr o mare simpatie pentru poporul roman prieten. La noi guvernul nostru $i po­poarele noastre urmăresc cu mare atenț­e și simpatie sfor­ța­rile pe care le faci fi dvs. pentru a vă reface și a c­di ț­ira dvs. pe­s ze noul ale adevăratei democrații popo­are. Aceasta ne la cresează pentru că în trecut nu au fos niciodată între Iugoslavia și România conflicte său discor­­d.. Se înțelege că princreta­­tea Jugosl­viei noul și prin renașterea României. Se creta­­ză de asemenea cele mai bune condițiuni pentru stabiirea celor mai bune și strer­se re­­laț­ant cu care se creiază­­ condiționste pentru co­abora­­rea politică economică și cul­­­tivată, încă și mai strănsă. Sunt convins că aceasta cor­espund­e nu numai aspiraț ț­anilor popoarelor iugoslai U­i, d­ar și ale poporului rom­ân și noi avem datoria să reali­zăm 1 Ci­ste csi Irat­unt ale popoarelor noastre. Aprofun­darea și întărirea legături­­or noastre, realizarea un­i colaborări econom­ce și poli­­tice înseamnă în ace­aș timv aelarea stabilității și putința pentru popoarele noastre de a se desvolta în mod pașnic ceea ce reprezintă de asemenea o mare contribuție la opera consolidării păcii în lume la victoria păc­ii asupra Instiga­torilor la război. Românii și Iugoslavia au o astfel de poziție geogra­fică, încât sunt obligate să realizeze această colabo­rare și să împiedice orice manifestări susceptibile de a stânjeni această desvol­­tare. Nu voi insista în a­­mânunte, căci aceasta nu nu este necesar. Dar dvs. știți, Domnule Președinte că chiar cu ocazia primei noastre întâlniri, imediat după încetarea ostilităților nu au existat elemente care să ne fi putut Împiedica, astăzi cu ocazia vizitei d voastre pe care popoarele noastre o salută cu mare satisfacție, să ne întreținem în privința unei colaborări cât mai strânse. Este dato­ria noastră să realizăm a­­spirațiunile popoarelor noa­stre, doresc sa fiu interpre­tul simpatiei pe care o au popoarele noastre și guver­nul nostru, pe care o sim­țim noi tot față de popo­­rul Român Prieten. Urez prosperitate României, așa cum o merită poporul Ro­mân. Partidul social - democrat a lui Schumachier nu a fost pri­mit la congresul socialist BERNA 9.—Congresul in­ternațional socialist care s-a ținut la Zürich și-a în­cheiat lucrările. Ultimele zile au fost foarte bogate în discuții. Printre chestiunile discu­tate a fost și acela a pri­mirii partidului social -de­mocrat german de sub pre­ședinția lui Schumacher în mijlocul congresului. Con­ferința a respins cu o mare majoritate primirea acestui partid neo-hitlerist lăsând totuși posibilitatea unui nu­măr de delegați să parti­cipe ca simpli observatori la Congresul de la Zürich. Deosebit de interesante au fost și depozițiile dele­gațiilor partidelor socialiste palestinean și grec. Delegația palestineană Mayerson a arătat suferin­­țele Evreilor din Palestina și a spus că par­t­ea brita­nică sub pretextul ,tero­rismului" ca și un alt pre­text invocat în Europa are­­al „pericolului comunist“ încearcă sa sugrume liber­tatea popoarelor mici. Delegatul grec a anunțat că guvernul reacționar de la Atena se poate menține numai datorită interven­­ției străine, in Consecință cere intervenția Congresu­lui socialist pentru elibera­rea Greciei. Ultimul act al Congresu­­lui a fost o rezoluție, a­­probata cu un mare entu­ziasm și prin care se de­­clară că „a sosit momentul reînființarei Internaționalei muncitorești socialiste." In acest scop s’a propus înființarea unei comisiuni internaționale, care să pre­gătească Congresul socia­list di­n Decembrie de la Bruxelles. Pe ordinea de zi a ace­lui congres figurează pro­­b­emele economice legate de reconstrucția interna­­ționa­ă, problema organi­­zărei păcii și a reconsti­­tuirei internaționalei Socia­liste.­­ Delegatul partidului la­­burist nu s-a opus, și a declarat că acceptând u­­nele propuneri ale soc­aliș­­tilor din Estul Europei se trează posibilități de înțe­legere între Est și Vest/ linie rom Mii ilîminile a lui Nicola Petroff șeful reacțiunii bulgare SOFIA 9 (Agerpres). — Corespondentul agenției Tass transmite: Ziarele bulgare publică în prima pagină a­­mănunte asupra activității criminale a lui Nicola Pet­­roff, șeful grupului de opo­­ziț­ie, care se pregătea cu aju­torul reacțiunii inte­rne și externe să dea o lovitură de Stat și să răstoarne guver­nul Frontului Național. Zia­rul Frontul Național într’un editorial intitulat „înalta tră­dare a lui Nicola Petcoff declară că după demisia din guvernul Fror­tului Național Nicola Petcoff a trecut repe­de de la lupta pol­ticâ 1­­gală la activitatea fascistă clan­destini. Li ce se așteapte Nicola Pi­tcoff, când a pre­­gătit lovitura de Stat, în­treabă ziarul. Evident că el nu se baza pe poporul bul­gar care apără cu fermitate democrația populară. Răspunsul d-­ui prim ministru Dr. Petru Groza toastul mareșalului Tito a raspuns Președintele Gu­vernului Român Dr. Petru Groza, spunând Intre altele urmâtoare­le : ,Am veni din capitala României, pentru a ne ve­dea, pentru a ne întreține și pentru a contribui cu munca noastră la consolidarea pă­cii mondiale. Astăzi noi mergem pe a­­ceiași cale, creind o lume nouă — a continuat Dr. Petru Groza. Pentru a o consolida și pentru a dist­uge ră­mășițele fascismului, noi trebuie să ne ținem ferm unul alături de altul și să colaborăm în mod strâns. După acest război, noi vedem ca tendințele im­perialiste nu au dispărut încă. Noi o știm, dar suntem deasemeni convinși ca grație colaborării tuturor forțelor pacifice din l­me, se put­e împiedica reali­zarea acestor tendințe. Noi dorim această cola­borare, noi urmăm ca ea împiedicării acțiunii duș­manilor păcii și noi nu uitam niciodată că avem vecini cu­m au adoptat a­­ceiași linie ca și noi". Dau început noi am urmă­rit lupta partizanilor iugo­slavi, am remarcat imediat numele lui Tito și am văzut că acest nume a dat naștere la noi speranțe. După cum o picătură de apă în drumul ei devine din ce în ce mai mare pentru a se transforma un sfărșit într-un val, care mătură totul din fața sa, tot astfel acest nume a devenit din ce în ce mai mare, până ce a măturat to­tul din fața sa. Unii spuneau atunci că a­­cest om nu există, dar tată­l aici și noi ne am adunat as­tăzi pentru a întări pacea, democrația, în această parte a Europei... Președintele Dr. Petru Gro­za a subliniat apoi: Noi nu cro­im sâ părăsim familia popoarelor care lo­­cuesc în această regiune.­­ Noi nu dorm­ sa realizăm numai o prietenie platonică cu popoarele cari trăiesc aci, ci dorim sâ se reia o deplină co­aborare politică culturală și economică, pen­tru a contribui astfel la men­ținerea păcii și pentru a a­­sigura pentru noi și genera­țiile viitoare condițiuni paș­nice necesare muncii fe­cunde. Noi nu vo­m sa căutăm fericirea noastră de cea altă parte a oceanelor. Noi ne silim sa găsim fe­ricirea noastră prin propriile noastre forțe, pentru ca sa lăsăm moștenire un viitor mai bun popoarelor noastre. Noi vom rămâne atâtu i de popoarele acestei părți din lume, pentru a organiza si întări pacea. Dacă vom reuș, nu­ vom pr­­ejd­a unui nou îndepărta razbo­i. 1 „Ungaria nu-și vinde independența pentru ajutorul financia­rilor străini“ Mari meetinguri In întreaga țară BUDAPESTA . In Unga­ria au avut loc în numeroa­se meetinguri organizate de partidele comunist socialist și agrarian, cu care prilej oratorii au arătat necesitatea democratizării Ungariei și au înfierat elementele reacționare din străinătate care caută să iterpreteze tendențios eve­nimentele. S’a mai subliniat totodată c­ă Ungaria nu-și va vinde independența politică pentru ajutorul financiar. Fruntașii socialiști au cerut efectuarea de noi alegeri. LONDRA 9 — Răspun­­zând In Camera Comunelor la diverse întrebări un pur­tător de cuvânt britanic a declarat ca nu are încă infor­­mații asupra evenimentelor din Ungaria totuși e de p­» nn­ că ele nu-s deloc în contradicție cu desvoltarea democratică a acestei țârii. i * LONDRA 9 — Postul de radio Londra a transmis o declarație a Contelui Karoly care se află la Praga și care a spus : Pericolul cel mai mare în Ungaria nu e comunismul ci reîntoarcerea la regimurile trecute. Din nenorocire, Americanii se tem așa de mult de co­muniști încât nu cad peri­­colul cel mare. Decorarea delegației guvernului român BELGRAD 9 (Agerpres) Agenția Tanjag transmite» Președintele Prezidiumului Adunării Naționale a Repu­­blicei Federative Populare Iu­goslave, Dl. Ivan Ribar a remis ieri dimineață în mod solemn președintelui guver­­nului Român Doctor Petru Groza, și minișri­or Tătă­­rescu, Gheorghiu-D­j. Voitec și Subsecretarului de Stat de la președinția guvernului Român Bodnăraș, ordinul, „Meritul­­ Poporului cl. I“» decernat lor de către prezi­­diumul adunării naționale a republicii federative populare iugoslave, la propunerea pre­­ședintelului guvernului iu­goslav Mareșalul Tito. La remiterea solemnă a acestor decorații au asistat vicepreședinții Prezidiumului, precum și ministrul afaceri­lor străine Dl. Simici. DISCURS­UN al lui Jacques Duclos PARIS 9.—într’un discurs ținut la Vendôme, cu ocazie unui meeting fruntașul comu­nist Jacques Duclos, Vice­președintele Adunării Națio­nală a atacat politica neasta pentru țară a actualului gu­vern și arătat că dacă a­­ceastă politică va continua să alunece spre dreapta vii­­torul Franței va fi grav com­promis. Uriașe greve în Franța Gările au fost închise.­­ Muncitorii de la uzinele de naz «î electricitate au încetat lucrul. PARIS 9. — In Întreaga Franță n’au mai circulat as­tăzi decât câteva trenuri cu hrană și medicamente. Ma­­joritatea gărilor sunt com­plect Închise. Ministerul Transporturilor a dat un comunicat in care anunță că incidente destul de grave au avut loc la Cher­bourg unde coloane de ma­nifestanți ai sindicatelor de la calea ferată au blocat șose­lele pentru a împiedica cir­culația. . . Tot astăzi uzinele de gaz și electricitate din Paris și din alte mari centre ale Franței au intrat in greva. Reprezentanții gazului și Electricității au declarat că propunerile guvernului cu privire la salarii au fost respinse și că tratativele au fost rupte. Nu este exclus ca greva muncitorilor de la gaz și e­­lectricitate să se extindă și în alte părți ale Franței. Leon Jouhaux și Benoit Franchin care se află ac­­tualmente la Praga au fost rechemați urgent la Paris. Ei vor pleca cu avionul. Ministerul Comunicațiilor și al Afacerilor Străine din Londra au înștiințat ori pe toți cetățenii britanici care d­oresc să viziteze Parisul sau oricare altă regiune a Franței să-și amâne ple­carea. Totodată, ambasada bri­tanică din Paris a organi­zat reîntoarcerea a sute de cetățeni britanici pe calea aerului. Reprezentație teatrală în onoarea delegației române BELGRAD 9. Agerpres. — Agenția Tanjug transmite: Președinția G­uernului Re­­publicei Federative Populare Iugoslave, a dat Sâmbătă seara o reprezent­ție specială la Teatrul Național în onoa­rea Președintelui Guvernului Român, Dr. Petru Groza și a nemiriilor delegației române, a reprezentat „Mireasa vân­dută“, de Smetana. La reprezentația solemnă a asistat Mareșalul Titu îm­preună cu înaltele persona­­lități române, reprezentanții cei mai de frunte ai vieți politice și culturale din ca­pitală și membrii misiunilor diplomatice.

Next