Lupta Sibiului, ianuarie 1950 (Anul 7, nr. 128-150)

1950-01-18 / nr. 140

4 . w ^ V­il­i. i 40 (1­43 l) $ed«nt­aFilia’ei Uniunii Scriitorilor sîl , . . DMmni ca a a],w*,oe.,a s,bu CenacMulUerar „Orizonturi Noui"|^^ ®*nera,­! *»e const.*,.,re . a»»»» Reg.pna.® Sibiu, închinata centenarului na­șterii lui Mihail Eminescu — Activitatea vechii comisii de organizare — Alegerea consiliului — Cuvântările — — Delegaţia pentru congresul general — a Cooperative­or de producţie meşteşugăreasca, casnica şi de invalizi Duminecă dimineaţa a avut loc în sala festivă a Cooperativei „1 Septemvrie“ şedinţa de consti­tuire a Uniunii Regionale a Co­operativelor de producţie meşte­şugărească, casnică şi de inva­lizi, din Sibiu, în prezenţa tov. Vasile Dragomir, secretarul Co­mitetului Judeţean Sibiu al PMR, Petru Lepedeanu şi Dumitri Pu­­rea, membri în Comitetul Jude­ţean Sibiu al PMR, a reprezen­tanţilor Comitetului Provizoriu ju­deţean şi orăşenesc, tov. Erőss Ştefan şi István Ludovic, a tov. Traien Chirteş, preşedintele Uni­unii judeţene a cooperativelor de consum, Dumitru Domnat­iu şi Ioan Deac, consilieri şi a împu­terniciţilor cooperativelor de pro­ducţie meşteşugărească, casnică şi de invalizi din judeţul Sibiu, Târnava Mare şi Târnava Mică. Şedinţa a fost prezidată de tov. Marin Popa, delegatul Centralei. In faţa adunării generale, în cuvântul de deschidere, tov. Ma­rin Popa a arătat situaţia din tre­cut a micilor meşteşugari şi per­spectivele ce li se deschid astăzi prin grija Partidului Muncitoresc Român şi a guvernului democra­ţiei populare. „In acele vremuri micii mese­riaşi din ţara noastră au cu­noscut soarta amară a celor ex­ploataţi, au trăit în nesiguranţa zilei de mâine şi au suportat ur­mările grele ale crizelor econo­mice. Organizându-se pe temelii noui, îndrumată şi ajutată permanent de Partidul Muncitoresc Român, cooperativa meşteşugărească ca­pătă în condiţiile construirii so­cialismului un nou conţinut de clasă. Ea contribue la mărirea producţiei mărfurilor de larg con­sum şi prin aceasta la îmbună­tăţirea condiţiilor de traiu ale oamenilor muncii.“ Din darea de seamă a Comisiei regionale de organizare a coope­raţiei de producţie meşteşugă­rească Sibiu, făcută de tov. Iacob Păcuraru, rezultă activitatea in­tensă depusă de cei trei membri ai Comisiei, pentru a reorganiza cooperativele de producţie exi­stente în cele 3 judeţe — Sibiu, Târnava Mică şi Târnava Mare — şi pentru a înfiinţa noui coope­rative. Astăzi când comisia îşi depune mandatul în faţa adu­nării generale, activitatea sa se încheie cu 10 cooperative de pro­ducţie casnică, meşteşugărească şi de invalizi cu 35 secţii în ju­deţul Sibiu, numărând 980 mem­bri, 4 cooperative în jud. Târ­nava Mare cu 16 secţii şi 298 membri şi 9 cooperative în jud. Târnava Mică cu 29 secţii şi 520 membri. Darea de seamă a fost discutată de adunarea generală luând cu­vântul: Cornel Barna-Blaj, Vasile Haidu-Blaj, Mihail Biriş şi Lazăr. După prelucrarea statu­­lui co­operativelor de producţie făcute de tov. Ioan Tirilea, adunarea a ales noul consiliu de Conducere al Uniunii Regionale a coopera­tivelor de producţie meşteşugă­rească, casnică şi de invalizi, compus din următorii: loan Ti­rilea preşedinte, Iacob Păcuraru şi Maria Greavu, consilieri per­manenţi, Ioan Stoica, Mihail Va­­leriu, Mihail Haidu, Ioan Mărgi­nean, Nicolae Pall, Mihail Sach­ter, Marin Boca şi Ştefan Şipoş, consilieri, Zeno Ontea, Mihail Halmagiu şi Victor Halom, cen­zori şi Petre Inulescu şi Alexan­dru Gorea, cenzori supleanţi. Dintre cei aleşi şi-au luat an­gajamente că vor munci neînce­tat pentru a duce la îndeplinire sarcinile, tov. Ioan Tiribea, Maria Grea­vai, Ioan Stoica şi Iacob Pă­curaru, iar dintre împuterniciţii şi reprezentanţii diferitelor organi­zaţii şi-au luat angajamente că vor sprijini Uniunea, tov. Cornel Barna, Traian Chirteş preşedin­tele Uniunii Cooperativelor de consum Sibiu, Ţunea din partea federalei meseriaşilor din Sibiu şi Ioan Maier în numele funcţionari­lor administrativi ai cooperative­lor de producţie. In numele Comitetului Jude­ţean Sibiu al PMR a luat cuvân­tul tov. Dumitru Piteda, arătând că şi în viitor Uniunea Coopera­tivelor de producţie se va bucura de acelaşi larg concurs din par­împuterniciţii cooperativelor din tea Partidului, pentru ca această Dumbrăveni, care au ridicat în mişcare să ia o desvoltare cât special problema planificării şi­­ mai mare în vederea construirii aprovizionării cu materii prime,­­ socialismului în RPR. Tov. Marin Popa a arătat că toate cooperativele de producţie vor fi planificate, iar aprovizio­narea trebue să se bazeze în ge­neral pe materii prime locale, care trebuesc valorificate. delegaţia pentru CONGRESUL CENTRALEI, REZOLUŢIA ŞI TELEGRA­MELE EXPEDIATE Pentru constituirea Centralei Cooperativelor Meşteşugăreşti, al cărui congres va avea loc la Bu­cureşti, s’a ales următoarea de­legaţie: Ioan Tiribea, Iacob Pă­curaru, Mafia Greavu, Mihail Va­­leriu, Nicolae Pali şi Mihai Sach­ter. S’a votat apoi o rezoluţie prin care adunarea trasează sar­cini de lucru Consiliului Uniunii, în cadrul planului de Stat pe anul 1950 şi s’au expediat telegramie CC ai PMR, Consiliului de Mi­niştri şi C. O. C. prin care împu­terniciţii cooperativelor de pro­ducţie îşi iau angajamentul de a duce o neobosită luptă pentru realizarea planului, pentru întări­rea cooperativelor şi pentru con­struirea socialismului. ALEGEREA NOULUI CONSILIU DE CONDU­CERE AL UNIUNII Sâmbătă 14 Ianuarie a. c. ai gostei cu care poporul nostru în­avuţi pe la sediul Filialei Uniunii­ conjoară opera şi memoria ma-Sciiitorilor din str. Lenin Nr. 6, o şedinţă comună a membrilor Filialei şi Cenaclului Literar, în­chinată — prin materialul pre­zentat — centenarului naşterii marelui nostru Mihail Eminescu. Şedinţa a fost deschisă de tov. Mir­cea Avram, secretarul Filia­lei Sibiu a Uniunii Scriitorilor,­­care a salutat prezenţa la această şedinţă a tov. J. Popper, dele­gatul Uniunii Scriitorilor din Bucureşti. Au citit versiuni închinate lui Mihail Eminescu, tovarăşii: Va­sile Avram, Constantinescu Ion, Sanda Dan, D. Florea Rarişte şi Werner Bossert. Discuţiile care au urmat lectu­rilor, au constituit, prin felul în care au decurs precum şi prin modul în care au fost duse, o manifestaţie spontană de cinstire a celui mai mare poet al popo­rului nostru, Mihail Eminescu. In încheierea şedinţei, a luat cuvântul tov. J. Popper, care, arătând că această impresionantă şedinţă este încă o dovadă a ciira­19.30-relui nostru poet, a dat îndru­mări pre­ioase tinerilor condeeni ai cenaclului sibian, subliniind prin­­tr’o critică justă atât părţile po­zitive cât şi cele negative ale lucrărilor citite şi insistând a­­supra drumului pe care cenaclul sibian va trebui să meargă în viitor, spre a da rezultate şi mai frumoase. „In discuţiile care au avut loc, s’a afirmat că unele din lucră­rile prezentate au fost reuşite. Eu, îmi permit a afirma chiar mai muilt — a spus tov. Popper — şi anume că, în întregimea ei, această şedinţă a fost o şe­dinţă reuşită. Atât talentul cât şi sinceritatea şi avântul tineresc, care au reieşit din lucrările ci­tite, precum şi modul just in care au fost duse —*■ în majoritatea lor — discuţiile, dovedesc că a­­cest cenaclu are perspective de frumoasă desvoltare in viitor şi de rod bogat." Şedinţa a suat sfârşit la orele Sărbătorirea centenarul naşterii marelui poet Mihail Eminescu Conferinţa a fost urmată de u® program artistic, executat de corul Sindicatului Salariaţilor din învăţă­mânt, dirijat de tov. prof. Hie Mi­cu, solişti voce fiind Elena Florea, Oct. Gherman şi Vasile Gârbu, care au executat cântece pe versuri de Eminescu. Poezii din opera marelui poet au recitat tov. Aurel Ghiţrecu, Sabina Muşatescu, Vasile Broz­ami şi N. N. Matei, actori la Teatrul de Stat şi tov. Şandru Silviu. In limba maghiară a recitat poezia „împărat şi proletar“ tov. Dengyel Gertruda, iar tov. Schuller Ger­truda a declamat un fragment din „Proletarul“, poezie în limba ger­mană. Din partea Filarmonicii de Stat şi-au dat concursul executând muzică instrumentală tov. Alfred Salmon (vioară), Hanna Schuller (pian) şi W. Thiesa (violoncel). Programul s-a încheiat cu „Crâm­pei® câmpeneşti“ de Grigoraş Di­ (armare & pagina l-a) Vorbind despre viaţa sa, tov. J. Popper a arătat că Eminescu nu a înţeles să facă compromisuri, înfierând ideologia claselor domi­nante şi fiind un duşman al „Ju­nimii“ pe care a crtiticat-o în poezii şi scrisori. Opera sa oglin­deşte contradicţiile vremii în care a trăit Eminescu fiind în dezacord ct principiile călăuzitoare ale so­cietăţii de pe atunci, fapt care scoate la lumină latura progresistă a întregei opere eminesciene. Emi­nescu a fost un poet patriot, pe când ceilalţi poeţi ai vremii se apropiau de cosmopolitism consid­e­­rându-se rupţi de realitate şi de timpul în care trăiau. Eminescu a fost adânc înrădăcinat în pământul ţării sale oglindind frământările sociale din România secolului trecut. Tov. J. Popper citează ca exemplu poeziile „Junii corupţi“, „împărat şi proletar“ etc., care constitue un act de acuzare împotriva falsei democraţii a regimurilor burghezo­­moşiereşti. Eminecu este al nostru, a încheiat vorbitorul, arătând că, m­ai şi „Doina“ de Elvescu, exe­­poereul a scos din izvorul artei curate de tov. Gh. Creangă (flaut) populare tot ce era mai bun şi mai preţios. In lupta noastră împotriva acelora care vor să ne răpească independenţa ţării şi să ne otră­vească cultura, răspundem cu poezia lui Mihail Eminescu care a găsit „cuvântul ce exprimă adevărul“. De aceea îl considerăm pe Emi­nescu, înaintaş al poeziei noastre şi alături de el mergem spre noui victorii în desăvârşirea revoluţi©­ noastre culturale. şi Scurt« Constantin (acordeon). Festivalul care a decurs într’o atmosferă sărbătorească, s’a în­cheiat cu ropotele de aplauze ale publicului, format din oamenii muncii care au umplut până la refuz sala Teatrului de Stat, do­vedind interesul cel mai viu pentru problemele culturale car® frământă azi Republica noastră Populară. Sărbătorirea lui Mihail Eminescu, la Şcoala Pedagogică de băieţi In cadrul sărbătoririi centena- 1 tov. profesor Simion Musteaţă­rului lui Eminescu, la Şcoala pe- I „Glossa“ tradusă în limba rusă,­dagogică de băieţi, a conferenţiat tov. Rădoiu Ion din anul IV de­spre „O sută de ani de la naşte­rea lui Mihail Eminescu“. După conferinţă a urmat un program artistic, executat de ele­vii Şcolii. Au citit din opera ma­relui poet elevii: Lăzăroiu Gellu din anul IV „împărat şi pro­letar“ şi elevul Popescu Gh. „Cri­ticilor mei“. A citit deasenaem­ea ,De te legeni codrule“ şi „Pe lângă plopii fără soţ“. A urmat un tablou după poezia „Somne­ şi patriarhale. Partidul a îndrumat roage păsărele“, cu cântec, exe- Comitetele Provizorii să pună capăt curat foarte bine de elevii Şcolii şi acestei înapoiate stări şi să în­­elementare ciclul I, de pe lângă ceapă construcţii noui, moderne. Şcoala pedagogică,­­ care să asigure condiţiuni umane La serbare au asistat elevii, pentru păstori cât şi condiţiitât corpul didactic şi părinţii elevilor,­­ igienica de prelucrare a produselor .,*'»• I ) Prin construcţii moderne se îmbunătăţeşte starea păşunilor alpine — Stâne model şi adapoturi pentru vite — Ingrâşarea păşunilor — Păşunile alpine şi subalpine sunt­­ — lapte, brânzeturi — şi îngriji­r­­ folosită sistematic. Spre a evita rezervoare imense pentru turmele şi adăposturi pentru dezvoltarea noastre de animale mici şi mari.­­ Lăsate în părăsire de regimul bur­­ghezo-moşieresc, sunt astăzi obiect de atenţie din partea regimului democraţiei noastre populare, a cărei forţă conducătoare este Par­tidul Muncitoresc Român. In campania de muncă construc­tivă din Planul de Stat al anului precedent Comitetul Provizoriu al judeţului Sibiu, prin „biroul de păşuni“, a luat măsuri să se îm­bunătăţească calitativ 3354 ha. pă­şuni situate pe hotarul a 26 comune din zona subcarpatică şi din restul judeţului, realizând cu 13.2­0­0 mai mult decât prevederile planului şi cu o economie de 19.902.636 lei. Dar realizările Comitetului Pro­vizoriu judeţean nu s’au oprit aici. Suib guvernările partidelor istorice, păşunile nu numai că nu erau în acest neajuns, s’au făcut 700 bucăţi porţi pentru târle (ţarcuri în care se închid turmele de oi pe timpul nopţii care se mută dintr’un loc într’altul) pentru îngrăşarea păşuni­lor prin tâlcuire, ce vor fi folosite în păşunile de pe raza comunelor Gura Râului, Cristian, Poplaca, Veştem, Racoviţa, Tălmăcel şi Râul Sadului. In privinţa păşuna­tului sistematic păşunea Volikog (Ci­mdie) şi Be- &,au făcut la canta 6 tarlale de câte şinău (Cn.tian) s’au început alte­ două stâne ce vor fi terminate în anul acesta. 45,75 ha. şi 6 la Crinţ­a câte 1 ha. care vor fi păscute de turme­luc­ Fiecare stână are adăpost pentru pestre animale, locuinţă pentru păstori,­ In radul Plattul,ji de Slat P° lăptărie, adăpători, etc. Pe păşunea­ anul 1950 numărul animalelor de „Intre Sibiu“ (Gura Râului), Platos­­­tracţiune şi de producţie va fi mărit. (Poplaca) şi Pău (Porceşti) s’au­ Noui­ă?Uni vor treb­ui îmbunătăţite, construit adăpători întru cât lipsa apei le făcea aproape inutilizabile. Pe alte păşuni s’au construit grajduri de vară pentru reproducă- Şr nouă construcţii trebue să tori şi anume la Vărare (Gura Râu- apară în locul colibelor primitive de pe munte. Corpi­tetele Provizorii, zootehnicie­nii şi inginerii serviciu­lui agricol judeţean trebue să con­tinue eforturile spre a menţine dez­voltarea păşunilor în ritm cu des­­voltarea animalelor şi cu necesi­tăţile poporului muncitor în hrană, încălţăminte şi îmbrăcăminte, măsurate şi parodiate spre a asigura hrana turmelor de oi pe timpul Corul şcolii, dirijat de tov. prof. Ilie Micu, a executat două bucăţi grijile spre a li se îmbunătăţi cali­­muzicale pe versuri de Eminescu :­­tatea, dar nu aveau niciun fel de turmelor. STANE MODEL ŞI ADĂPOSTURI PENTRU VITE Potrivit acestor îndrumări ale Partidului, Comitetul Provizoriu, prin „biroul păşuni“, a construit 5 stâne model în păşunea Stăni­­şoara (Tilişca) Plai şi Sorţi (Si­lişte), Crinţi (Vale), Ferma Crinţ (Vale) şi Vălare (Gura Râului). Pe Păşunatul continuu aduce sleirea păşunii dacă m- e îngrăşată — şi­dăpost pentru turme şi păstori, iar lai)B­­ârdeu (Orlat), Poniţa (Cacova) ,de câteva existente erau primitive Şinta (Sălişte). In total sunt gata 4 grajduri pentru reproducători, iar două sunt în construcţie la Bucşa (Răşinari) şi Tomna­tec (Canădie). INGRAŞAREA PĂŞUNILOR

Next