Lupta Sibiului, ianuarie 1950 (Anul 7, nr. 128-150)
1950-01-18 / nr. 140
4 . w ^ Vili. i 40 (143 l) $ed«ntaFilia’ei Uniunii Scriitorilor sîl , . . DMmni ca a a],w*,oe.,a s,bu CenacMulUerar „Orizonturi Noui"|^^ ®*nera,! *»e const.*,.,re . a»»»» Reg.pna.® Sibiu, închinata centenarului nașterii lui Mihail Eminescu — Activitatea vechii comisii de organizare — Alegerea consiliului — Cuvântările — — Delegaţia pentru congresul general — a Cooperativeor de producţie meşteşugăreasca, casnica şi de invalizi Duminecă dimineaţa a avut loc în sala festivă a Cooperativei „1 Septemvrie“ şedinţa de constituire a Uniunii Regionale a Cooperativelor de producţie meşteşugărească, casnică şi de invalizi, din Sibiu, în prezenţa tov. Vasile Dragomir, secretarul Comitetului Judeţean Sibiu al PMR, Petru Lepedeanu şi Dumitri Purea, membri în Comitetul Judeţean Sibiu al PMR, a reprezentanţilor Comitetului Provizoriu judeţean şi orăşenesc, tov. Erőss Ştefan şi István Ludovic, a tov. Traien Chirteş, preşedintele Uniunii judeţene a cooperativelor de consum, Dumitru Domnatiu şi Ioan Deac, consilieri şi a împuterniciţilor cooperativelor de producţie meşteşugărească, casnică şi de invalizi din judeţul Sibiu, Târnava Mare şi Târnava Mică. Şedinţa a fost prezidată de tov. Marin Popa, delegatul Centralei. In faţa adunării generale, în cuvântul de deschidere, tov. Marin Popa a arătat situaţia din trecut a micilor meşteşugari şi perspectivele ce li se deschid astăzi prin grija Partidului Muncitoresc Român şi a guvernului democraţiei populare. „In acele vremuri micii meseriaşi din ţara noastră au cunoscut soarta amară a celor exploataţi, au trăit în nesiguranţa zilei de mâine şi au suportat urmările grele ale crizelor economice. Organizându-se pe temelii noui, îndrumată şi ajutată permanent de Partidul Muncitoresc Român, cooperativa meşteşugărească capătă în condiţiile construirii socialismului un nou conţinut de clasă. Ea contribue la mărirea producţiei mărfurilor de larg consum şi prin aceasta la îmbunătăţirea condiţiilor de traiu ale oamenilor muncii.“ Din darea de seamă a Comisiei regionale de organizare a cooperaţiei de producţie meşteşugărească Sibiu, făcută de tov. Iacob Păcuraru, rezultă activitatea intensă depusă de cei trei membri ai Comisiei, pentru a reorganiza cooperativele de producţie existente în cele 3 judeţe — Sibiu, Târnava Mică şi Târnava Mare — şi pentru a înfiinţa noui cooperative. Astăzi când comisia îşi depune mandatul în faţa adunării generale, activitatea sa se încheie cu 10 cooperative de producţie casnică, meşteşugărească şi de invalizi cu 35 secţii în judeţul Sibiu, numărând 980 membri, 4 cooperative în jud. Târnava Mare cu 16 secţii şi 298 membri şi 9 cooperative în jud. Târnava Mică cu 29 secţii şi 520 membri. Darea de seamă a fost discutată de adunarea generală luând cuvântul: Cornel Barna-Blaj, Vasile Haidu-Blaj, Mihail Biriş şi Lazăr. După prelucrarea statului cooperativelor de producţie făcute de tov. Ioan Tirilea, adunarea a ales noul consiliu de Conducere al Uniunii Regionale a cooperativelor de producţie meşteşugărească, casnică şi de invalizi, compus din următorii: loan Tirilea preşedinte, Iacob Păcuraru şi Maria Greavu, consilieri permanenţi, Ioan Stoica, Mihail Valeriu, Mihail Haidu, Ioan Mărginean, Nicolae Pall, Mihail Sachter, Marin Boca şi Ştefan Şipoş, consilieri, Zeno Ontea, Mihail Halmagiu şi Victor Halom, cenzori şi Petre Inulescu şi Alexandru Gorea, cenzori supleanţi. Dintre cei aleşi şi-au luat angajamente că vor munci neîncetat pentru a duce la îndeplinire sarcinile, tov. Ioan Tiribea, Maria Greavai, Ioan Stoica şi Iacob Păcuraru, iar dintre împuterniciţii şi reprezentanţii diferitelor organizaţii şi-au luat angajamente că vor sprijini Uniunea, tov. Cornel Barna, Traian Chirteş preşedintele Uniunii Cooperativelor de consum Sibiu, Ţunea din partea federalei meseriaşilor din Sibiu şi Ioan Maier în numele funcţionarilor administrativi ai cooperativelor de producţie. In numele Comitetului Judeţean Sibiu al PMR a luat cuvântul tov. Dumitru Piteda, arătând că şi în viitor Uniunea Cooperativelor de producţie se va bucura de acelaşi larg concurs din parîmputerniciţii cooperativelor din tea Partidului, pentru ca această Dumbrăveni, care au ridicat în mişcare să ia o desvoltare cât special problema planificării şi mai mare în vederea construirii aprovizionării cu materii prime, socialismului în RPR. Tov. Marin Popa a arătat că toate cooperativele de producţie vor fi planificate, iar aprovizionarea trebue să se bazeze în general pe materii prime locale, care trebuesc valorificate. delegaţia pentru CONGRESUL CENTRALEI, REZOLUŢIA ŞI TELEGRAMELE EXPEDIATE Pentru constituirea Centralei Cooperativelor Meşteşugăreşti, al cărui congres va avea loc la Bucureşti, s’a ales următoarea delegaţie: Ioan Tiribea, Iacob Păcuraru, Mafia Greavu, Mihail Valeriu, Nicolae Pali şi Mihai Sachter. S’a votat apoi o rezoluţie prin care adunarea trasează sarcini de lucru Consiliului Uniunii, în cadrul planului de Stat pe anul 1950 şi s’au expediat telegramie CC ai PMR, Consiliului de Miniştri şi C. O. C. prin care împuterniciţii cooperativelor de producţie îşi iau angajamentul de a duce o neobosită luptă pentru realizarea planului, pentru întărirea cooperativelor şi pentru construirea socialismului. ALEGEREA NOULUI CONSILIU DE CONDUCERE AL UNIUNII Sâmbătă 14 Ianuarie a. c. ai gostei cu care poporul nostru înavuţi pe la sediul Filialei Uniunii conjoară opera şi memoria ma-Sciiitorilor din str. Lenin Nr. 6, o şedinţă comună a membrilor Filialei şi Cenaclului Literar, închinată — prin materialul prezentat — centenarului naşterii marelui nostru Mihail Eminescu. Şedinţa a fost deschisă de tov. Mircea Avram, secretarul Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor,care a salutat prezenţa la această şedinţă a tov. J. Popper, delegatul Uniunii Scriitorilor din Bucureşti. Au citit versiuni închinate lui Mihail Eminescu, tovarăşii: Vasile Avram, Constantinescu Ion, Sanda Dan, D. Florea Rarişte şi Werner Bossert. Discuţiile care au urmat lecturilor, au constituit, prin felul în care au decurs precum şi prin modul în care au fost duse, o manifestaţie spontană de cinstire a celui mai mare poet al poporului nostru, Mihail Eminescu. In încheierea şedinţei, a luat cuvântul tov. J. Popper, care, arătând că această impresionantă şedinţă este încă o dovadă a ciira19.30-relui nostru poet, a dat îndrumări preioase tinerilor condeeni ai cenaclului sibian, subliniind printr’o critică justă atât părţile pozitive cât şi cele negative ale lucrărilor citite şi insistând asupra drumului pe care cenaclul sibian va trebui să meargă în viitor, spre a da rezultate şi mai frumoase. „In discuţiile care au avut loc, s’a afirmat că unele din lucrările prezentate au fost reuşite. Eu, îmi permit a afirma chiar mai muilt — a spus tov. Popper — şi anume că, în întregimea ei, această şedinţă a fost o şedinţă reuşită. Atât talentul cât şi sinceritatea şi avântul tineresc, care au reieşit din lucrările citite, precum şi modul just in care au fost duse —*■ în majoritatea lor — discuţiile, dovedesc că acest cenaclu are perspective de frumoasă desvoltare in viitor şi de rod bogat." Şedinţa a suat sfârşit la orele Sărbătorirea centenarul naşterii marelui poet Mihail Eminescu Conferinţa a fost urmată de u® program artistic, executat de corul Sindicatului Salariaţilor din învăţământ, dirijat de tov. prof. Hie Micu, solişti voce fiind Elena Florea, Oct. Gherman şi Vasile Gârbu, care au executat cântece pe versuri de Eminescu. Poezii din opera marelui poet au recitat tov. Aurel Ghiţrecu, Sabina Muşatescu, Vasile Brozami şi N. N. Matei, actori la Teatrul de Stat şi tov. Şandru Silviu. In limba maghiară a recitat poezia „împărat şi proletar“ tov. Dengyel Gertruda, iar tov. Schuller Gertruda a declamat un fragment din „Proletarul“, poezie în limba germană. Din partea Filarmonicii de Stat şi-au dat concursul executând muzică instrumentală tov. Alfred Salmon (vioară), Hanna Schuller (pian) şi W. Thiesa (violoncel). Programul s-a încheiat cu „Crâmpei® câmpeneşti“ de Grigoraş Di (armare & pagina l-a) Vorbind despre viaţa sa, tov. J. Popper a arătat că Eminescu nu a înţeles să facă compromisuri, înfierând ideologia claselor dominante şi fiind un duşman al „Junimii“ pe care a crtiticat-o în poezii şi scrisori. Opera sa oglindeşte contradicţiile vremii în care a trăit Eminescu fiind în dezacord ct principiile călăuzitoare ale societăţii de pe atunci, fapt care scoate la lumină latura progresistă a întregei opere eminesciene. Eminescu a fost un poet patriot, pe când ceilalţi poeţi ai vremii se apropiau de cosmopolitism considerându-se rupţi de realitate şi de timpul în care trăiau. Eminescu a fost adânc înrădăcinat în pământul ţării sale oglindind frământările sociale din România secolului trecut. Tov. J. Popper citează ca exemplu poeziile „Junii corupţi“, „împărat şi proletar“ etc., care constitue un act de acuzare împotriva falsei democraţii a regimurilor burghezomoşiereşti. Eminecu este al nostru, a încheiat vorbitorul, arătând că, mai şi „Doina“ de Elvescu, exepoereul a scos din izvorul artei curate de tov. Gh. Creangă (flaut) populare tot ce era mai bun şi mai preţios. In lupta noastră împotriva acelora care vor să ne răpească independenţa ţării şi să ne otrăvească cultura, răspundem cu poezia lui Mihail Eminescu care a găsit „cuvântul ce exprimă adevărul“. De aceea îl considerăm pe Eminescu, înaintaş al poeziei noastre şi alături de el mergem spre noui victorii în desăvârşirea revoluţi© noastre culturale. şi Scurt« Constantin (acordeon). Festivalul care a decurs într’o atmosferă sărbătorească, s’a încheiat cu ropotele de aplauze ale publicului, format din oamenii muncii care au umplut până la refuz sala Teatrului de Stat, dovedind interesul cel mai viu pentru problemele culturale car® frământă azi Republica noastră Populară. Sărbătorirea lui Mihail Eminescu, la Şcoala Pedagogică de băieţi In cadrul sărbătoririi centena- 1 tov. profesor Simion Musteaţărului lui Eminescu, la Şcoala pe- I „Glossa“ tradusă în limba rusă,dagogică de băieţi, a conferenţiat tov. Rădoiu Ion din anul IV despre „O sută de ani de la naşterea lui Mihail Eminescu“. După conferinţă a urmat un program artistic, executat de elevii Şcolii. Au citit din opera marelui poet elevii: Lăzăroiu Gellu din anul IV „împărat şi proletar“ şi elevul Popescu Gh. „Criticilor mei“. A citit deasenaemea ,De te legeni codrule“ şi „Pe lângă plopii fără soţ“. A urmat un tablou după poezia „Somne şi patriarhale. Partidul a îndrumat roage păsărele“, cu cântec, exe- Comitetele Provizorii să pună capăt curat foarte bine de elevii Şcolii şi acestei înapoiate stări şi să înelementare ciclul I, de pe lângă ceapă construcţii noui, moderne. Şcoala pedagogică, care să asigure condiţiuni umane La serbare au asistat elevii, pentru păstori cât şi condiţiitât corpul didactic şi părinţii elevilor, igienica de prelucrare a produselor .,*'»• I ) Prin construcţii moderne se îmbunătăţeşte starea păşunilor alpine — Stâne model şi adapoturi pentru vite — Ingrâşarea păşunilor — Păşunile alpine şi subalpine sunt — lapte, brânzeturi — şi îngrijir folosită sistematic. Spre a evita rezervoare imense pentru turmele şi adăposturi pentru dezvoltarea noastre de animale mici şi mari. Lăsate în părăsire de regimul burghezo-moşieresc, sunt astăzi obiect de atenţie din partea regimului democraţiei noastre populare, a cărei forţă conducătoare este Partidul Muncitoresc Român. In campania de muncă constructivă din Planul de Stat al anului precedent Comitetul Provizoriu al judeţului Sibiu, prin „biroul de păşuni“, a luat măsuri să se îmbunătăţească calitativ 3354 ha. păşuni situate pe hotarul a 26 comune din zona subcarpatică şi din restul judeţului, realizând cu 13.200 mai mult decât prevederile planului şi cu o economie de 19.902.636 lei. Dar realizările Comitetului Provizoriu judeţean nu s’au oprit aici. Suib guvernările partidelor istorice, păşunile nu numai că nu erau în acest neajuns, s’au făcut 700 bucăţi porţi pentru târle (ţarcuri în care se închid turmele de oi pe timpul nopţii care se mută dintr’un loc într’altul) pentru îngrăşarea păşunilor prin tâlcuire, ce vor fi folosite în păşunile de pe raza comunelor Gura Râului, Cristian, Poplaca, Veştem, Racoviţa, Tălmăcel şi Râul Sadului. In privinţa păşunatului sistematic păşunea Volikog (Cimdie) şi Be- &,au făcut la canta 6 tarlale de câte şinău (Cn.tian) s’au început alte două stâne ce vor fi terminate în anul acesta. 45,75 ha. şi 6 la Crinţa câte 1 ha. care vor fi păscute de turmeluc Fiecare stână are adăpost pentru pestre animale, locuinţă pentru păstori, In radul Plattul,ji de Slat P° lăptărie, adăpători, etc. Pe păşunea anul 1950 numărul animalelor de „Intre Sibiu“ (Gura Râului), Platostracţiune şi de producţie va fi mărit. (Poplaca) şi Pău (Porceşti) s’au Nouiă?Uni vor trebui îmbunătăţite, construit adăpători întru cât lipsa apei le făcea aproape inutilizabile. Pe alte păşuni s’au construit grajduri de vară pentru reproducă- Şr nouă construcţii trebue să tori şi anume la Vărare (Gura Râu- apară în locul colibelor primitive de pe munte. Corpitetele Provizorii, zootehnicienii şi inginerii serviciului agricol judeţean trebue să continue eforturile spre a menţine dezvoltarea păşunilor în ritm cu desvoltarea animalelor şi cu necesităţile poporului muncitor în hrană, încălţăminte şi îmbrăcăminte, măsurate şi parodiate spre a asigura hrana turmelor de oi pe timpul Corul şcolii, dirijat de tov. prof. Ilie Micu, a executat două bucăţi grijile spre a li se îmbunătăţi calimuzicale pe versuri de Eminescu :tatea, dar nu aveau niciun fel de turmelor. STANE MODEL ŞI ADĂPOSTURI PENTRU VITE Potrivit acestor îndrumări ale Partidului, Comitetul Provizoriu, prin „biroul păşuni“, a construit 5 stâne model în păşunea Stănişoara (Tilişca) Plai şi Sorţi (Silişte), Crinţi (Vale), Ferma Crinţ (Vale) şi Vălare (Gura Râului). Pe Păşunatul continuu aduce sleirea păşunii dacă m- e îngrăşată — şidăpost pentru turme şi păstori, iar lai)Bârdeu (Orlat), Poniţa (Cacova) ,de câteva existente erau primitive Şinta (Sălişte). In total sunt gata 4 grajduri pentru reproducători, iar două sunt în construcţie la Bucşa (Răşinari) şi Tomnatec (Canădie). INGRAŞAREA PĂŞUNILOR