Lupta, ianuarie 1887 (Anul 4, nr. 149-169)

1887-01-17 / nr. 158

e o comisiune care e însărcinată cu stu­­diarea cestiunei. D-sa spune că cestiunea prezintă multe dificultăţi în privinţa re­­crutărei, a fondului de susţinut corpul etc. D nu Kogalniceanu zice că d-sa este contra sistemului ca pompierii să fie soldaţi. D-sa spune că sunt mai multe idei posibile de organizare precum : de a se scuti de servic­iul militar acei ce se vor angaja în pompieri pentru un număr­­ de ani, a se forma corpuri de pompieri , voluntari, etc. D. Ioan Câmpineanu îşi expune şi d-sa vederile sa­e în această cestiune fără a propune nici o ideie. Discuţia se închide. Interpelarea d-lui Tache Ionescu se amînă pentru Sâmbătă, din pricină de boală. Interpelarea d-lui Nicorescu se pune la ordinea zilei pe Marţi. Se citeşte raportul cu alegerea de la colegiu­ I de Putna. D. N. Voinov arată că demisia din subprefect a d-lui Ghiţă Nicolau­, alesul, n’a fost publicată în nici un ziar, nici în Monitor precum cere legea, aşa că toţi alegătorii din Vrancea ştiau că vo­tează pentru d. subprefect, d. Voinov mai citeşte şi demisiunea fostului revi­zor şcolar din Focşani prin care arată că a fost insultat de către prefectul Săg­­eanu silidu-i să voteze pentru guvern şi a se face agent electoral.­­ D. Kogalniceanu. Cine e prefect? ! Voci Săveanu, un potlogar! E. Guriţă. Citeşte un certificat prin care arată că încă de la 27 Noembrie d. Nicolau demisionase, adică înainte de apariţia duetului care convoca Cole­giul, şi că prin urmare n’avea datoria ca să ’şi publice demisia. D. Ministru de Culte, spune că re­vizorul St­­fu, a căruia demisiune a ci­­tit’o d. Voinov, erea un rău şi­ un prost care se obrăznicise şi pe care erea d-sa să ’l dea afară încă de mult. (Ce zici­ţi de cuviinţa limbagiului d-lor miniştrii ?) D. Prim-ministru susţine şi d-sa pe ales, declarând că bună e alegerea, fiind­că dl Nicolau avea de gând încă demult că­ să 'şi pue candidatura.­­ Discuţia se închide.­­ Se pune la vot contestaţia de invali­dare depusă de d. Tom­ov. Rezultatul este: ^ Bile albe 38. ■k* Bile negre 57. * D. Nicolaü a fost proclamat deputat. 1 Se votează cu 49 bile albe contra 23 negre, fiind şi 16 abţineri, un credit de lei 120.000 pe seama ministerului de externe pentru cheltueli diplomatice, la­­urma unei observaţiuni a d-lui Caton­a Lecca de a nu se mai plăti în aur leafa miniştrilor din străinătate, pe timpul cât sunt în concediu în ţară. Se votează câte­va credite şi câte­va alipiri de comune, fără discuţie. Se dă citire proectului de lege pentru deschiderea unui credit de 8000 lei cu care să se plătească doi advocaţi care să pledeze un proces al Statului înain­tea curţei de Galaţi. D. Caton Lecca protestează în con­tra acestui obicet de a se da recompense pe la advocaţi. Statul are advocaţii lui şi ar fi bine ca să -î lase pe dânşii să pledeze şi să nu mai dea bacşişuri pe la favoriţi din­­ punga Statului. (Aplause).­­ D. Prim-ministru cere votarea legei pentru motivul că statul are nevoie de advocaţi care să -i susţie procesele Statul, spune d-sa, a pierdut o mulţime de procese din pricină că particularii pun o mulţime de advocaţi şi câte 30 de prieteni cari influenţează din toate pu­terile pentru câştigarea procesului. Voci: Ah! ah! Vrea să zici magis­­tratura se influenţează ! Zgomot, între­ 4 ruperiT^V_/ D. Prim-minisru, Aşa este natura o­­menească, domnior. Ştiţi că la fie­care Curte şi la Casaţie sunt unii advocaţi cari sunt mai plăcuţi, mai bine ascultaţi şi pe aceştia îi caută în­tot­deauna parti­cularii ca să ’i ia. Voci. Frumoasă magistratură. D. Nicorescu. Aceasta e oglinda sis­temului.­­ D-nu­l Demetrescu spune că cu­­m cunoaşte acest proces, fiind-că a pledat într’ânsul. D sa zice că statul are trei advocaţi destul de buni la Galaţi şi că aceştia pot pleda fără concursul altora. D-na Prim-ministru susţine legea pen­tru cuvântul că statul trebue bine apă­rat ca să nu piarză procesul. Discuţia generală se închide. Se citeşte Art. I. D nu Al. Marghiloman şi G. Palladi combat proiectul de lege find­că se cre­­ază un precedent periculos, precum s’a mai făcut şi altă dată dându-se unui bărbat politic 5000 lei ca să pledeze un proces în Bucureşti. D-na Dimancea susţine proiectul. D-sa eşind declară că n’a fost nici o­dată advocat al statului. D-na Nicorescu Guvernul are obi­ceiu să numească advocaţi buni. (Mare ilaritate). D-l M. Corbescu spune că d-sa este unul dintre advocaţii care va fi tri­mes la Galaţi. D-sa se miră de bănue­­lile d-luî Marghiloman. D-l Marghiloman. Primeşti să ple­dezi gratis cu mine? (Aplause zgomo­toase)! D-l Bratianu. Te angajezi sâ’l câş­tigi? D-l Marghiloman. Acum sa ve spui? D-l Bratianu. Aaaa!... D-l GorbeSCU face aluziuni la adresa d-lui Marghiloman și sfîrşește declarând că va merge să apere procesul pentru suma de 4.000 lei. Legea se votează cu 54 bile albe con­tra 30 Urmează o cestiune personală între d-nii Marghiloman și Corbescu şi apoi şedinţa se ridică la ora 4 şi 45. SENATUL Penel. Şedinţa de Joi 15 Ianuarie 1887. Şedinţa se deschide la orele 2 şi 25 minute sub preşedenţia d-lui D. Gusti. Se fac formalităţile obişnuite. D. D. Glant anunţă guvernului o in­terpelare în privinţa cauzelor şi motive­lor care ’l-a făcut să ţie până acum în cartoane legea libertăţei individuale şi legea cumulului. (Cumularzii fac zgomot, legea cumu­lului e la Cameră nu e aici) D. Glani. Ni’am adresat interpelarea Senatului ci guvernului. La ordinea zilei interpelarea d-lui Isaia Lerescu, în privința serviciului pompie­rilor. D. Isaia Lerescu începe prin a spu­ne că e bine să se facă câte o interpe­lare ca să mai aibă Senatul ceva de lucru. (D. dr. Severin întrerupe). D. Lerescu. D. Severin ne recoman­dă sarea amară (mare ilaritate) eu li recomand alt­ceva.... mai multe puncte. (Ilaritate). D-sa combate sistemul acesta de a se întrebuinţa oameni cari au intrat în ar­mată să -şi dea tributul de sânge, la fo­curi şi să moară săracii pârliţi în foc ca porcii. (Mare ilaritate) Dupe aceea arată cum serviciul se face rău, cum pompierii sosesc peste o oră şi două la incendiuri şi cum nu pot face nimic. Interpelatorul termină rugând pe mi­nistrul de rǎzboiu să organizeze acest serviciu D. ministru de razboiu spune că nici odată n’au fost atâtea pompieri ca azi, căci sunt peste 700, dar cauza că nu se poate stinge focurile, este lipsa de apă. D. Lerescu zice că a făcut interpe­larea ca să vadă străinii că se ocupă parlamentul de această cestiune, d-sa nu este ca aceia cari fac interpelări pen­tru a obține un vot de blam. D. Mârzescu. Cer cuvântul în ces­­tie personală. (Râsete, aplauze, mare ila­ritate). Incidentul se închide. La ordinea zilei alipiri şi deslipiri de comune. Proectul de lege pentru întrunirea co­munelor Diocheţi şi Târgul Drăguşeni, într-o singură comună sub numele de Târgul Drăguşeni, se votează dupe ce vorbesc d-nii Lăţescu şi Lupaşcu rapor­tori. Se mai votează şi legea pentru întru­nirea comunelor rurale Târgul-Pechea și satul Pechea sub numirea de Peches. La orele trei și jumătate ședința se ridică. Reporter. Ultime Informaţiuni Primim de la prietenul nostru E­­minescu următoarea scrisoare: Monastirea Neamţului. Ianuarie 1887 Iubite Panu. S’a răspândit prin ziare ştirea că aş fi grav bolnav. Toate aceste zvonuri lipsite da ori­ce fundament sunt răs­pândite, poate cu rea intenţie, din Iaşi, în cât şi d. C. Miile într’unul din articolele sale, a găsit motiv de a vorbi de boala mea pretinsă. Te rog a spu­ne tuturor că se află în deplină eroa­re şi că (afară de suferinţa mea de picioare) nu am absolut nimic. Un mic demenit în organul d-tale de publici­tate n’ar strica. Primeşte salutările mele cele mai cordiale, cu care rămân al d-tale cre­dincios prieten. M. Eminescu LAPTA ig ------------------«sgg*».-----------------­ Următoarele telegrame adresate din Focşani au fost refuzate de oficiul poştal din localitate : Domnului N. Fleva, Bucureşti. Felicitările noastre călduroase. Do­rim repede restabilire spre a lupta cu aceiaşi energie contra regimului asa­sinatelor de toată natura. Apostoleanu, Barozzi, Bene, T. Ta­­tovici, C. Stefu, C. A. Tatovici, Toa­­der Vârgolici, C. C. Mărgăritescu, H. C. Dimitriu, I. F. Robescu, Gr. Bă­­lănescu.* * * D-luî Dimitrie Brătianu, Bucureşti. Rugăm fiţi interpretul nostru şi co­municaţi ilustrului cetăţean Nicolae Fleva, profundele noastre regrete, pen­tru aspra încercare suferită din partea regimului asasinatelor. Facă cerul ca glonţul spadasinului să fie scânteia de durere care să a­­prindă sufletul întregei naţiuni. Constantin C. Mărgăritescu, Ştefan Vasiliu, G. Florescu. sg Aflăm în mod pozitiv că guvernul caută sa facă un împrumut de o sută mii fr. la o mare bancă din Londra. Acest împrumut­­ face guvernu pentru înarmare. şi Voinţa Naţională, gata ca tot­dea­­una a da desminţiri, spune că nu este­ adevărat că D-na locotenent în re­­servă Ghiţescu ar fi fost arestat. Pentru că această desminţire ni se adresează nouă spunem Voinţei Naţio­nale, că desminţirea ei e foarte grăbi­tă şi foarte neadevărată. D-nu Ghiţescu a fost arestat, ţinut o noapte în arest şi liberat când au văzut că nu pot afla nimic, din cele ce cutau să afle de la D-nu Ghiţescu. In timpul cât a stat în arest D-nu Ghiţescu a vorbit cu D-nu­ Moruzi şi apoi cu D. Paladi, care a primit o bu­nă lecţie de la D-nu Ghiţescu, pentru modul foarte puţin corect în care i s’a adresat, şi după care D-nu Paladi a luat o atitudine mai cuviincioasă. Iată adevărul, ar fi bine să nu se grăbească cu desminţiri. D-nu G. Cantacuzino, director­ ge­neral al drumului de fer, a fost ori la primul ministru căruia a explicat neînţelegerile ce sunt între delegaţii români cu d. Sturza în privinţa în­cheierea convenţiei comerciale cu Aus­tria. şi D-nu Brătianu primul ministru, a lucrat azi dimineaţă la 9 l­a la mi­nister de resbel cu d. general An­­gelescu ministru. De un timp încoace d. Brătianu se duce prea des la ministerul de rǎzboi.­­sg D­nu Haret, secretar general al ministerului cultelor, îşi propune a inspecta săptămâna viitoare mai mul­te şcoli primare şi private din ca­pitală. i­­eri s’a început, sub preşedinţa D-lui Dr. Hepites, concurs pentru posturile de intern vacante la mai multe spitale din capitală. Un mare număr de concurenţi s’au presentat. Sg D-na Ministru al lucrărilor publi­ce a aprobat resultatul licitaţiunei ţinută alaltă­eri la acest minister pen­tru furnizarea terasamentelor şi traver­selor necesare pentru construirea li­niei Târgovişte-Pucioasa a cărei va­loare se urcă la aproape trei sute de mii lei. şi Senatul va lua în curând în discu­ţie proectul de lege pentru încura­ja­rea industriei naţionale care s’a votat încă din anul trecut de Cameră. sg Primul ministru a trimis a­seară pe un colectivist spre a se informa de de starea sănătăţii d-lui N. Fieva. sg D-na Rollin-Jacqmyns, preşedintele institutului de drept internaţional din Belgia, care se afla de câte­va zile în capitală, a părăsit a­seară oraşul nostru. sg Atelierul ce­­rea să se înfiinţeze pe lângă direcţia regală a căei fe­rate pentru construire de vagoane şi locomobile nu se va mai înfiinţa din cauza prea marei sumi ce ar costa pe direcţie pentru construirea aces­tor vagoane, în comparaţie cu pre­țul mult mai mic ce ele costă în stră­inătate. sg Ştiri din străinătate Germania Se citeşte în Bodische Landeszeitung. „Adversarii noştrii din presă se căznesc de a ne prezenta lumei ca pe turburătorii păcei. Sunt naivii Noi ne ţinem numai de autoritatea unui Molt­­ke, care a declarat verde că“ respin­gerea proiectului de lege militar, este războiul“. Cu toate acestea, opoziţiunea a res­pins proiectul; prin aceasta dînsa a deschis porţile imperiului la o inva­­ziune posibilă şi, prin încăpăţânarea ei compromite menţinerea păcei. A voi să -ţi bagi capul în nisip în faţa gravităţei situaţiunei nu este sar­­cina noastră, nu este datoria care in­cumbă presei sincere. Ar fi chiar o crimă de a înşela opiniunea publică prin asigurări pacinice atunci, când răsboiul este la porţile imperiului. •Alsacia-Lorena Se scrie din Strasburg lui Metzer Zeitung : Francezii cumpără toate lemnele care se pot întrebuinţa nu numai din Vosgî, dar chiar din Pădurea Neagră. Aceste construcţiuni de barace pre­zintă, din puntul de vedere militar, avantajul că de pe acuma se poate da socoteală de concentrarea şi mer­sul armatei franceze, dacă toată această afacere nu este o şiretenie de rǎzboiu pentru a ne induce în eroare. ----------------------------------------­ ULTIMA ORA AGENTIA HAVAS Sigmaringen, 27 Ianuarie.—A. S. R. prințul Leopold de Hohenzollern s’a de­clarat dispus a primi un mandat al a­­legătorilor din Düsseldorff. Hamburg, 27 Ianuarie.—Dri seară o bombă Orsini a făcut explozie la Alto­na, alăturea cu palatul municipal, dar fără a cauza păgubi, căci explozia s’a produs prea de vreme. Examinându-se bucățile ce s’au putut găsi, s’a constat că bomba fusese fabri­cată de o mână neexperimentată. Autorul atentatului e până acum ne­cunoscut. Roma, 27 Ianuarie. — Cameră depu­taţilor.—Bugetul lucrărilor publice ve­nind în desbatere, d. Depretis a decla­rat că e necesar un vot de încredere exprimând deplina confiinţă a Camerii pentru a afirma prestigiul guvernului. D-nii Cairoli, Crispi şi Nicotera au declarat din partea lor, că vor vota contra unui ast­fel de ordin de zi şi ’şi­­au exprimat regretele lor pentru că mi­nisterul a ridicat chestiunea politică cu ocaziunea bugetului. Ordinea de zi cerută de d. Depretis a fost votată prin 229 voturi contra 154. Londra, 27 Ianuarie. — Camera Lorzi­lor—Lordul Salisbury apără politica sa și caută a o justifica contra atacurilor lordului Granville. El recunoaşte că Ru­sia are aspiraţiuni legitime în peninsula balcanică, dar adaogă că dacă Rusia ar trece peste care limite trebie să ne fie 3 Gamă să nu isbucnească un resbel eu­­ropean. Lordul Salisbury admite că înarmă­rile mereu crescânde ale puterilor pot constitui un pericol pentru pace, dar a­­firmă cu toate astea că situaţiunea ac­tuală în Europa presintă mai mult un caracter pacinic. AGENŢIA LIBERA Londra, 27 Ianuarie.­— Parlamentul ’şi-a reînceput şedinţele. Londra, 27 Ianuarie.— Discursul re­ginei Englitereî exprimă nădejdea că ni­mic nu va veni ca să tulbure pacea Eu­ropei. Discursul depllege evenimentele cari au obligat pe prinţul de Batem­­berg de a părăsi Bulgaria, dar spune că Anglia n’are să se amestece în alegerea succesorului acestui principe la tronul Bulgariei. Paris, 27 Ianuarie. — Este neavărat că generalul Boulanger va trebui să ’și dea demisiunea, precum spune Daily Te­legraph, în cazul când războiul ar iz­bucni între Francia și Germania. Viena, 27 Ianuarie. — Zgomotul s’a răspindit astă­zi că Austro-Ungaria a interzis la rândul ei exportul cailor. Această noutate a produs o impresiu­­ne nefavorabilă la Bursă. Pînă acuma nimic n’a venit ca să con­firme această noutate care nu prea sea­mănă a fi adevărată. Viena, 27 Ianuarie.— Cu toată dez­minţirea pe care a dat-o lord Salisbury zgomotului ce să răspundise asupra unei apropiate numiri a prinţului Alexandru de Battemberg la un comandament în Egipt, totuşi se telegrafiază din A­­lexandria ziarelor de aici că prinţul A­­lexandru va lua comanda superioară a trupelor engleze la Wadihoifa. Londra, 27 Ianuarie. —Londra a fost în tot timpul săptămânel focarul de unde au pornit o droae de minciuni Însemnate și cari au aruncat spaima pretutindeni. Cu toate acestea, opiniunea publică nu s’a lăsat a fi tîrîtă și rezultatul ale­­gerei care s’a făcut ieri la Liverpool este o dovadă despre aceasta. D. Goschen, care a înlocuit acum câ­te­va zile abia pe lord Randolph Chur­chill în calitate de cancelar al Echiquie­­rului şi care rostise un discurs program la Liverpool, a căzut şi s’a ales candi­datul liberal de Reville. Această alegere, în împrejurările ac­tuale, poate fi considerat ca un plebi­­cist şi este unul din eşecurile cele mai grave pentru cabinetul actual care, după părerea generală, este astăzi mai puţin trainic ca ori­când. Culisele Parlamentare Senatul.—Sâmbătă ’şi va desvolta în Senat D-nu G. Mârzescu grava sa inter­pelare relativă la congregaţiele religioase care se află în ţară şi la titlul de Ar­­chiepiscop latin al diocesei Bucureşti. De când a anunţat această interpela­re D-nu Mârzescu, se observă multă dra­goste între D-sa și prelații din Senat." -----------------------------------------­ CASSA DE SCHIMB M. & D. Moroeanu Strada .Lipscani, Hanu Zlătari 4. Curapera si vinde efecte publice si face ori­ce schimb de monezi. Pe ziua de 16 Ianuarie 1887.

Next