Lupta, ianuarie 1887 (Anul 4, nr. 149-169)
1887-01-17 / nr. 158
e o comisiune care e însărcinată cu studiarea cestiunei. D-sa spune că cestiunea prezintă multe dificultăţi în privinţa recrutărei, a fondului de susţinut corpul etc. D nu Kogalniceanu zice că d-sa este contra sistemului ca pompierii să fie soldaţi. D-sa spune că sunt mai multe idei posibile de organizare precum : de a se scuti de serviciul militar acei ce se vor angaja în pompieri pentru un număr de ani, a se forma corpuri de pompieri , voluntari, etc. D. Ioan Câmpineanu îşi expune şi d-sa vederile sae în această cestiune fără a propune nici o ideie. Discuţia se închide. Interpelarea d-lui Tache Ionescu se amînă pentru Sâmbătă, din pricină de boală. Interpelarea d-lui Nicorescu se pune la ordinea zilei pe Marţi. Se citeşte raportul cu alegerea de la colegiu I de Putna. D. N. Voinov arată că demisia din subprefect a d-lui Ghiţă Nicolau, alesul, n’a fost publicată în nici un ziar, nici în Monitor precum cere legea, aşa că toţi alegătorii din Vrancea ştiau că votează pentru d. subprefect, d. Voinov mai citeşte şi demisiunea fostului revizor şcolar din Focşani prin care arată că a fost insultat de către prefectul Săgeanu silidu-i să voteze pentru guvern şi a se face agent electoral. D. Kogalniceanu. Cine e prefect? ! Voci Săveanu, un potlogar! E. Guriţă. Citeşte un certificat prin care arată că încă de la 27 Noembrie d. Nicolau demisionase, adică înainte de apariţia duetului care convoca Colegiul, şi că prin urmare n’avea datoria ca să ’şi publice demisia. D. Ministru de Culte, spune că revizorul Stfu, a căruia demisiune a citit’o d. Voinov, erea un rău şi un prost care se obrăznicise şi pe care erea d-sa să ’l dea afară încă de mult. (Ce ziciţi de cuviinţa limbagiului d-lor miniştrii ?) D. Prim-ministru susţine şi d-sa pe ales, declarând că bună e alegerea, fiindcă dl Nicolau avea de gând încă demult că să 'şi pue candidatura. Discuţia se închide. Se pune la vot contestaţia de invalidare depusă de d. Tomov. Rezultatul este: ^ Bile albe 38. ■k* Bile negre 57. * D. Nicolaü a fost proclamat deputat. 1 Se votează cu 49 bile albe contra 23 negre, fiind şi 16 abţineri, un credit de lei 120.000 pe seama ministerului de externe pentru cheltueli diplomatice, laurma unei observaţiuni a d-lui Catona Lecca de a nu se mai plăti în aur leafa miniştrilor din străinătate, pe timpul cât sunt în concediu în ţară. Se votează câteva credite şi câteva alipiri de comune, fără discuţie. Se dă citire proectului de lege pentru deschiderea unui credit de 8000 lei cu care să se plătească doi advocaţi care să pledeze un proces al Statului înaintea curţei de Galaţi. D. Caton Lecca protestează în contra acestui obicet de a se da recompense pe la advocaţi. Statul are advocaţii lui şi ar fi bine ca să -î lase pe dânşii să pledeze şi să nu mai dea bacşişuri pe la favoriţi din punga Statului. (Aplause). D. Prim-ministru cere votarea legei pentru motivul că statul are nevoie de advocaţi care să -i susţie procesele Statul, spune d-sa, a pierdut o mulţime de procese din pricină că particularii pun o mulţime de advocaţi şi câte 30 de prieteni cari influenţează din toate puterile pentru câştigarea procesului. Voci: Ah! ah! Vrea să zici magistratura se influenţează ! Zgomot, între 4 ruperiT^V_/ D. Prim-minisru, Aşa este natura omenească, domnior. Ştiţi că la fiecare Curte şi la Casaţie sunt unii advocaţi cari sunt mai plăcuţi, mai bine ascultaţi şi pe aceştia îi caută întotdeauna particularii ca să ’i ia. Voci. Frumoasă magistratură. D. Nicorescu. Aceasta e oglinda sistemului. D-nul Demetrescu spune că cum cunoaşte acest proces, fiind-că a pledat într’ânsul. D sa zice că statul are trei advocaţi destul de buni la Galaţi şi că aceştia pot pleda fără concursul altora. D-na Prim-ministru susţine legea pentru cuvântul că statul trebue bine apărat ca să nu piarză procesul. Discuţia generală se închide. Se citeşte Art. I. D nu Al. Marghiloman şi G. Palladi combat proiectul de lege findcă se crează un precedent periculos, precum s’a mai făcut şi altă dată dându-se unui bărbat politic 5000 lei ca să pledeze un proces în Bucureşti. D-na Dimancea susţine proiectul. D-sa eşind declară că n’a fost nici odată advocat al statului. D-na Nicorescu Guvernul are obiceiu să numească advocaţi buni. (Mare ilaritate). D-l M. Corbescu spune că d-sa este unul dintre advocaţii care va fi trimes la Galaţi. D-sa se miră de bănuelile d-luî Marghiloman. D-l Marghiloman. Primeşti să pledezi gratis cu mine? (Aplause zgomotoase)! D-l Bratianu. Te angajezi sâ’l câştigi? D-l Marghiloman. Acum sa ve spui? D-l Bratianu. Aaaa!... D-l GorbeSCU face aluziuni la adresa d-lui Marghiloman și sfîrşește declarând că va merge să apere procesul pentru suma de 4.000 lei. Legea se votează cu 54 bile albe contra 30 Urmează o cestiune personală între d-nii Marghiloman și Corbescu şi apoi şedinţa se ridică la ora 4 şi 45. SENATUL Penel. Şedinţa de Joi 15 Ianuarie 1887. Şedinţa se deschide la orele 2 şi 25 minute sub preşedenţia d-lui D. Gusti. Se fac formalităţile obişnuite. D. D. Glant anunţă guvernului o interpelare în privinţa cauzelor şi motivelor care ’l-a făcut să ţie până acum în cartoane legea libertăţei individuale şi legea cumulului. (Cumularzii fac zgomot, legea cumulului e la Cameră nu e aici) D. Glani. Ni’am adresat interpelarea Senatului ci guvernului. La ordinea zilei interpelarea d-lui Isaia Lerescu, în privința serviciului pompierilor. D. Isaia Lerescu începe prin a spune că e bine să se facă câte o interpelare ca să mai aibă Senatul ceva de lucru. (D. dr. Severin întrerupe). D. Lerescu. D. Severin ne recomandă sarea amară (mare ilaritate) eu li recomand altceva.... mai multe puncte. (Ilaritate). D-sa combate sistemul acesta de a se întrebuinţa oameni cari au intrat în armată să -şi dea tributul de sânge, la focuri şi să moară săracii pârliţi în foc ca porcii. (Mare ilaritate) Dupe aceea arată cum serviciul se face rău, cum pompierii sosesc peste o oră şi două la incendiuri şi cum nu pot face nimic. Interpelatorul termină rugând pe ministrul de rǎzboiu să organizeze acest serviciu D. ministru de razboiu spune că nici odată n’au fost atâtea pompieri ca azi, căci sunt peste 700, dar cauza că nu se poate stinge focurile, este lipsa de apă. D. Lerescu zice că a făcut interpelarea ca să vadă străinii că se ocupă parlamentul de această cestiune, d-sa nu este ca aceia cari fac interpelări pentru a obține un vot de blam. D. Mârzescu. Cer cuvântul în cestie personală. (Râsete, aplauze, mare ilaritate). Incidentul se închide. La ordinea zilei alipiri şi deslipiri de comune. Proectul de lege pentru întrunirea comunelor Diocheţi şi Târgul Drăguşeni, într-o singură comună sub numele de Târgul Drăguşeni, se votează dupe ce vorbesc d-nii Lăţescu şi Lupaşcu raportori. Se mai votează şi legea pentru întrunirea comunelor rurale Târgul-Pechea și satul Pechea sub numirea de Peches. La orele trei și jumătate ședința se ridică. Reporter. Ultime Informaţiuni Primim de la prietenul nostru Eminescu următoarea scrisoare: Monastirea Neamţului. Ianuarie 1887 Iubite Panu. S’a răspândit prin ziare ştirea că aş fi grav bolnav. Toate aceste zvonuri lipsite da orice fundament sunt răspândite, poate cu rea intenţie, din Iaşi, în cât şi d. C. Miile într’unul din articolele sale, a găsit motiv de a vorbi de boala mea pretinsă. Te rog a spune tuturor că se află în deplină eroare şi că (afară de suferinţa mea de picioare) nu am absolut nimic. Un mic demenit în organul d-tale de publicitate n’ar strica. Primeşte salutările mele cele mai cordiale, cu care rămân al d-tale credincios prieten. M. Eminescu LAPTA ig ------------------«sgg*».----------------- Următoarele telegrame adresate din Focşani au fost refuzate de oficiul poştal din localitate : Domnului N. Fleva, Bucureşti. Felicitările noastre călduroase. Dorim repede restabilire spre a lupta cu aceiaşi energie contra regimului asasinatelor de toată natura. Apostoleanu, Barozzi, Bene, T. Tatovici, C. Stefu, C. A. Tatovici, Toader Vârgolici, C. C. Mărgăritescu, H. C. Dimitriu, I. F. Robescu, Gr. Bălănescu.* * * D-luî Dimitrie Brătianu, Bucureşti. Rugăm fiţi interpretul nostru şi comunicaţi ilustrului cetăţean Nicolae Fleva, profundele noastre regrete, pentru aspra încercare suferită din partea regimului asasinatelor. Facă cerul ca glonţul spadasinului să fie scânteia de durere care să aprindă sufletul întregei naţiuni. Constantin C. Mărgăritescu, Ştefan Vasiliu, G. Florescu. sg Aflăm în mod pozitiv că guvernul caută sa facă un împrumut de o sută mii fr. la o mare bancă din Londra. Acest împrumut face guvernu pentru înarmare. şi Voinţa Naţională, gata ca totdeauna a da desminţiri, spune că nu este adevărat că D-na locotenent în reservă Ghiţescu ar fi fost arestat. Pentru că această desminţire ni se adresează nouă spunem Voinţei Naţionale, că desminţirea ei e foarte grăbită şi foarte neadevărată. D-nu Ghiţescu a fost arestat, ţinut o noapte în arest şi liberat când au văzut că nu pot afla nimic, din cele ce cutau să afle de la D-nu Ghiţescu. In timpul cât a stat în arest D-nu Ghiţescu a vorbit cu D-nu Moruzi şi apoi cu D. Paladi, care a primit o bună lecţie de la D-nu Ghiţescu, pentru modul foarte puţin corect în care i s’a adresat, şi după care D-nu Paladi a luat o atitudine mai cuviincioasă. Iată adevărul, ar fi bine să nu se grăbească cu desminţiri. D-nu G. Cantacuzino, director general al drumului de fer, a fost ori la primul ministru căruia a explicat neînţelegerile ce sunt între delegaţii români cu d. Sturza în privinţa încheierea convenţiei comerciale cu Austria. şi D-nu Brătianu primul ministru, a lucrat azi dimineaţă la 9 la la minister de resbel cu d. general Angelescu ministru. De un timp încoace d. Brătianu se duce prea des la ministerul de rǎzboi.sg Dnu Haret, secretar general al ministerului cultelor, îşi propune a inspecta săptămâna viitoare mai multe şcoli primare şi private din capitală. ieri s’a început, sub preşedinţa D-lui Dr. Hepites, concurs pentru posturile de intern vacante la mai multe spitale din capitală. Un mare număr de concurenţi s’au presentat. Sg D-na Ministru al lucrărilor publice a aprobat resultatul licitaţiunei ţinută alaltăeri la acest minister pentru furnizarea terasamentelor şi traverselor necesare pentru construirea liniei Târgovişte-Pucioasa a cărei valoare se urcă la aproape trei sute de mii lei. şi Senatul va lua în curând în discuţie proectul de lege pentru încurajarea industriei naţionale care s’a votat încă din anul trecut de Cameră. sg Primul ministru a trimis aseară pe un colectivist spre a se informa de de starea sănătăţii d-lui N. Fieva. sg D-na Rollin-Jacqmyns, preşedintele institutului de drept internaţional din Belgia, care se afla de câteva zile în capitală, a părăsit aseară oraşul nostru. sg Atelierul cerea să se înfiinţeze pe lângă direcţia regală a căei ferate pentru construire de vagoane şi locomobile nu se va mai înfiinţa din cauza prea marei sumi ce ar costa pe direcţie pentru construirea acestor vagoane, în comparaţie cu prețul mult mai mic ce ele costă în străinătate. sg Ştiri din străinătate Germania Se citeşte în Bodische Landeszeitung. „Adversarii noştrii din presă se căznesc de a ne prezenta lumei ca pe turburătorii păcei. Sunt naivii Noi ne ţinem numai de autoritatea unui Moltke, care a declarat verde că“ respingerea proiectului de lege militar, este războiul“. Cu toate acestea, opoziţiunea a respins proiectul; prin aceasta dînsa a deschis porţile imperiului la o invaziune posibilă şi, prin încăpăţânarea ei compromite menţinerea păcei. A voi să -ţi bagi capul în nisip în faţa gravităţei situaţiunei nu este sarcina noastră, nu este datoria care incumbă presei sincere. Ar fi chiar o crimă de a înşela opiniunea publică prin asigurări pacinice atunci, când răsboiul este la porţile imperiului. •Alsacia-Lorena Se scrie din Strasburg lui Metzer Zeitung : Francezii cumpără toate lemnele care se pot întrebuinţa nu numai din Vosgî, dar chiar din Pădurea Neagră. Aceste construcţiuni de barace prezintă, din puntul de vedere militar, avantajul că de pe acuma se poate da socoteală de concentrarea şi mersul armatei franceze, dacă toată această afacere nu este o şiretenie de rǎzboiu pentru a ne induce în eroare. ---------------------------------------- ULTIMA ORA AGENTIA HAVAS Sigmaringen, 27 Ianuarie.—A. S. R. prințul Leopold de Hohenzollern s’a declarat dispus a primi un mandat al alegătorilor din Düsseldorff. Hamburg, 27 Ianuarie.—Dri seară o bombă Orsini a făcut explozie la Altona, alăturea cu palatul municipal, dar fără a cauza păgubi, căci explozia s’a produs prea de vreme. Examinându-se bucățile ce s’au putut găsi, s’a constat că bomba fusese fabricată de o mână neexperimentată. Autorul atentatului e până acum necunoscut. Roma, 27 Ianuarie. — Cameră deputaţilor.—Bugetul lucrărilor publice venind în desbatere, d. Depretis a declarat că e necesar un vot de încredere exprimând deplina confiinţă a Camerii pentru a afirma prestigiul guvernului. D-nii Cairoli, Crispi şi Nicotera au declarat din partea lor, că vor vota contra unui astfel de ordin de zi şi ’şiau exprimat regretele lor pentru că ministerul a ridicat chestiunea politică cu ocaziunea bugetului. Ordinea de zi cerută de d. Depretis a fost votată prin 229 voturi contra 154. Londra, 27 Ianuarie. — Camera Lorzilor—Lordul Salisbury apără politica sa și caută a o justifica contra atacurilor lordului Granville. El recunoaşte că Rusia are aspiraţiuni legitime în peninsula balcanică, dar adaogă că dacă Rusia ar trece peste care limite trebie să ne fie 3 Gamă să nu isbucnească un resbel european. Lordul Salisbury admite că înarmările mereu crescânde ale puterilor pot constitui un pericol pentru pace, dar afirmă cu toate astea că situaţiunea actuală în Europa presintă mai mult un caracter pacinic. AGENŢIA LIBERA Londra, 27 Ianuarie.— Parlamentul ’şi-a reînceput şedinţele. Londra, 27 Ianuarie.— Discursul reginei Englitereî exprimă nădejdea că nimic nu va veni ca să tulbure pacea Europei. Discursul depllege evenimentele cari au obligat pe prinţul de Batemberg de a părăsi Bulgaria, dar spune că Anglia n’are să se amestece în alegerea succesorului acestui principe la tronul Bulgariei. Paris, 27 Ianuarie. — Este neavărat că generalul Boulanger va trebui să ’și dea demisiunea, precum spune Daily Telegraph, în cazul când războiul ar izbucni între Francia și Germania. Viena, 27 Ianuarie. — Zgomotul s’a răspindit astăzi că Austro-Ungaria a interzis la rândul ei exportul cailor. Această noutate a produs o impresiune nefavorabilă la Bursă. Pînă acuma nimic n’a venit ca să confirme această noutate care nu prea seamănă a fi adevărată. Viena, 27 Ianuarie.— Cu toată dezminţirea pe care a dat-o lord Salisbury zgomotului ce să răspundise asupra unei apropiate numiri a prinţului Alexandru de Battemberg la un comandament în Egipt, totuşi se telegrafiază din Alexandria ziarelor de aici că prinţul Alexandru va lua comanda superioară a trupelor engleze la Wadihoifa. Londra, 27 Ianuarie. —Londra a fost în tot timpul săptămânel focarul de unde au pornit o droae de minciuni Însemnate și cari au aruncat spaima pretutindeni. Cu toate acestea, opiniunea publică nu s’a lăsat a fi tîrîtă și rezultatul alegerei care s’a făcut ieri la Liverpool este o dovadă despre aceasta. D. Goschen, care a înlocuit acum câteva zile abia pe lord Randolph Churchill în calitate de cancelar al Echiquierului şi care rostise un discurs program la Liverpool, a căzut şi s’a ales candidatul liberal de Reville. Această alegere, în împrejurările actuale, poate fi considerat ca un plebicist şi este unul din eşecurile cele mai grave pentru cabinetul actual care, după părerea generală, este astăzi mai puţin trainic ca oricând. Culisele Parlamentare Senatul.—Sâmbătă ’şi va desvolta în Senat D-nu G. Mârzescu grava sa interpelare relativă la congregaţiele religioase care se află în ţară şi la titlul de Archiepiscop latin al diocesei Bucureşti. De când a anunţat această interpelare D-nu Mârzescu, se observă multă dragoste între D-sa și prelații din Senat." ----------------------------------------- CASSA DE SCHIMB M. & D. Moroeanu Strada .Lipscani, Hanu Zlătari 4. Curapera si vinde efecte publice si face orice schimb de monezi. Pe ziua de 16 Ianuarie 1887.