Lupta, iunie 1889 (Anul 6, nr. 847-871)
1889-06-19 / nr. 863
Credem că publicul nu va lipsi de la aceste reprezentaţii, cari proimit a fi din cele mai bine reuşite. Mâine seară, Duminică, să dă Studentul cerşetor. * Obiceiul junimiştilor de a militariza serviciile administrative nu prea dau roade bune. Aşa, nu să spune că prefectul poliţiei a chemat în cabinetul sau pe d-nii inspectori de poliţie Grant şi Creţu şi le-a spus următoarele cuvinte : Vă dau afară. Nu’mi mai conveniţi. Ştiam că inspectori să numesc şi să destitue prin decret regal, după propunerea ministrului de interne. Să vede că s’au schimbat timpurile. Afacerea comisarului Zugrăvescu nu s’a aplamat. D. Catargiu n’a aprobat nici raportul de suspendare. Armonia, ce e drept, e mare între primul ministru şi prefectul de poliţie ! Primul preşedinte al tribunalului Ilfov a procedat prin tragere la sorţi, la fixarea secţiuneî vacanţelor. De la X —io Ixdie secţiunea va fi presidată de d. Carp, de la i x — 31 Iulie de d. Ştefănescu, de x August până la 15 d. Sc. Ghica iar de la 16—31 de August de d. Menelas Dedu. ’ Judecătorii vor stera în modul următor : De la. 1 15 Iulie d. Oscar Niculescu de la 16 Iulie până la 5 August d. Procopescu, de la 6 August până la 15 d. Mimilar de la 15 16 August d. Cristu. Supleanţii vor steja astfel : De la i —10 Iulie d. Vericeanu, de la ii—31 Iulie d Lahovary, de la i —15 August d. Florescu şi de la 16—31 August d. Naumescu. Astă-seară la Stavri se dă o reprezentaţie în beneficiul simpaticului şi talentatului artist «I. Anestin», îndemnăm publicul să meargă la Stavri, ca să încuragieze şi să ajute pe meritosul artist proscris de direcţia Teatrului, pentru că îşi înînţelege meseria şi e un talent necontestat. „ Zilele aceste se vor numi ca ataşaţi supra-numeraria.ministerul de externe, mai mulți tineri din lumea hig-liff- ului. In curând în ministerul de externe nu vom mai avea decât : — Don-Juani de modă nouă. ...........................................................etc. Sau pe limba lui Glaymoor pschuți. n D. Anton P. Bottea a obţinut titlul de licenţiat în drept. Teza sa tratează despre Copii naturali. Felicitări pe noul licenţiat. TELEGRAME Roma, 29 Iunie.—Riforma zice că declaraţiunile d-lui Kalnoky, din ce în ce mai precise şi semnificative, sunt satisfăcătoare,. mai întâi pentru că sunt favo- 7 rabile causei păcii în general, în urmă * pentru că sunt inspirate de vederi pe cari opiniunea publică italiană poate, mai mult decât ori-care alta, să le aprecieze. Intr’adevăr, adaogă foaia romană, noi am avut tot d’auna ca ideal politic respectul naţionalităţilor orientale, libera lor desvoltare şi amiciţia lor pentru ca să poată constitui o forţă îndestulătoare pentru a înfrâna ambiţiunile puterilor celor mari. Riforma neagă formal că ar fi o încordare în raporturile Italiei şi Rusiei. Ea declară neverisimilă pentru cel ce cunoaşte uzurile diplomaţiei. că d. Marcchetti ar fi fost obligat prin surprindere să prezinte doi secretari Ţarului cariar fi primit cu răceală. Prezintările nu se fac în balurile şi de altmintrelea tot personalul ambasadei a fost de mult timp prezentat Ţarului. — Răspunzând la Senat, d-lui Rossi care ’l întrebase dacă n’ar fi mijlocul de a se înţelege cu congreganiştii cari ţin şcoli italieneşti in Orient, d. Crispi a relevat purtarea anti-naţională a congreganiştilor. Cu această ocazie, d. Crispi a decla- t rat că vaticanul face rau că crede că e cu putinţa restabilirea puterei temporale EDIŢIA la ULTIME INFORMAŢIUNI D. ministru de externe a fixat două zile pe săptămână, Marţea şi Joia, de la orele 4—6 p. m., pentru primirea în audienţă la ministerul de interne a persoanelor cari vor avea trebuinţă să -i vorbească. D. secretar general însă, este însărcinat a asculta în toate zilele între orele 9 12 a. m., pe toate persoanele cari vor voi să -i comunice petiţiuni şi informaţiuni privitoare la atribuţiunile ministerului de interne. Consiliul Comunal al oraşului Focşani, în şedinţa de la 15 curent, a autorizat pe Primar să contracteze cu societatea de basalt din Bucureşti lucrări de p3.v3.re3. trotil 3.relor cu basalt pentru 100.000 lei. „ Am dat lista deputaţilor decoraţi. O mică explicaţie: Toţi deputaţii decoraţi aparţin biuroului Camerei. Guvernul a decorat pe toţi membrii biuroului. Unul singur face excepţie, d. Toni, care nu aparţine biuroului Camerei. Este întrebarea : în ce calitate e decorat d. Toni, singur din toată Camera ? Care îi sunt serviciile ? Ce merite speciale au arătat acum proaspăt? Natural că numai unul. Este lateral şi guvernamental. LAPTA D-nul IMNESCU Avocat S-a mutat în strada Teilor No. 11 (bis). 3 şi că poate avea speranţă pentru oarecari caşuri în simpatiile puterilor, pentru restaurarea unei puteri osândite de toată Europa civilizară. (Semne foarte vii de aprobare pe toate băncile). Să nu spere d. Rossi obţinerea unor bune condiţiuni, de împăciuire. Aceasta din urmă ar produce probabil un efect contrariu intereselor şi libertăţilor noastre. (Aplause). Seraievo, 29 iunie. — Populaţia orientală ortodoxa a celebrat el, în chipul cel mai calm şi cel mai demn, aniversarea bătăliei de la Kossovo. O leturghie la care au asistat credincioşi numeros, s’a cântat la Catedrală. Seara, a avut loc o serbare populară la teatru. Intr’un discurs rostit cu această ocazie, oratorul a făcut să reiasă cu recunoştinţă libertatea şi protecţiunea de care se bucură populaţiunea sârbească din partea guvernului actual. Londra, 29 iunie. — Sir Paget, sosind de la Viena, a avut o lungă întrevedere cu marchizul de Salisbury. La Camera Lorzilor, marchizul de Salisbury a declarat că e indiscutabil că Poarta a luat în privința Armeniei angajamente cu Englitera și cu alte puteri, dar guvernul englez nu poate să accepte răspunderea că Poarta va ţine angajamentele sale. De la 2877 influenţa englezească în Turcia nu e mai mare decât a celor-lalte State. Marchizul de Salisbury, recunoaşte că e de datoria Engliterei, de a îmbunătăţi pretutindeni unde poate, soarta creştinilor şi a celor-lalţi oameni. El crede câ raporturile asupra evenimentelor din Armenia sunt exagerate. Poarta neagă faptele, dar nu poate să nege că anarhia domneşte în Armenia. Se poate blama că nu întrebui ţenză mijloace mai eficace pentru a lecui răul dar trebue să se considere că Turcia este slabă şi săracă. Marchizul de Salisbury a promis că va prezintă documente cari vor demonstra existența anarhiei dar nu complicitatea guvernului turcesc. Pair, 29- iunie. — Un prim batalion al armatei egiptiene pleacă mâine la Wadi-Halfarun detaşament de artilerie şi un escadron de cavalerie , vor urma săptămâna viitoare. Kissingen, 29 Iunie. — împărăteasa Germaniei a sosit el după amiazi. Ea a fost primită de ducele de Edinburg şi de autorităţi. Oraşul era împodobit. Mulţimea formând gardul a aclamat pe suverană. Viena, 27 Iunie. — Gazeta oficială publică decretul împăratului care conferă baronului Pasetti-Friedenburg, şef de secţiune la ministerul afacerilor străine, demnitatea de consilier privat. — Rapoartele oficiale asupra stărei cerealelor la sfârşitul lui iunie, constată că presupunerile generale asupra recoltelor variază. Starea cerealelor este bună în ţările alpine, excelentă în nordul Tirolului şi în Voralberg, mediocră de o parte şi excelentă de alta, în regiunile aproape de munţii Sudeţi din Karst şi în Boemia şi în general slabă şi foarte mediocră în Galiţia. Starea podgoriilor e mai favorabilă în Boemia, în Moravia şi în Austria de jos decât în Tirol şi în Istria. Ea e bună în Dalmaţia. Ministerul de interne publică următoarea înştiinţare prin Monitorul oficial: »Ministerul de interne primeşte în fiecare zi mulţime de petiţiuni, care ar trebui mai totdeauna să fie adresate d’a dreptul mai întâi autorităţilor administrative din judeţe şi din comune. Se mai primesc multe petiţiuni cari nu sunt de fel privitoare la atribuţiunile acestui departament, cum şi numeroase cereri de funcţiuni ce nu se pot îndestula decât pe baza recomandaţiilor formal venite din partea d-lor prefecţi sau a celorlalte autorităţi respective. Pentru a nu se perde clar timpul cu cercetarea unor petiţiuni şi a unor solicitări, cari nu sunt de competinţa ministerului de interne, pubblicul este încunoştiinţat că se va da urmare numai petiţiunilor ce intră în atribuţiunile acestui departament; iar reclamaţiunile urmează să fie îndreptate pururea mai întâi a autorităţilor locale din judeţe şi comune şi numai în urmă ministerului de interne, atunci când s’ar întâmpla să nu fi fost deslegate în conformitate cu legile, astfel încât ar fi putut atrage nemulţumirile părţeî jeluitoare. Înmormântarea poetului Eminescu Sâmbătă pe la orele 5 :2 s’a făcut înmormântarea regretatului poet Eminescu. La serviciul divin, care s’a făcut în biserica Sf. Gheorghe, a asistat lume foarte multă. Cităm între alţii pe d-nii M. Kogalniceanu, L. Catargiu, T. Rosetti, T. Maiorescu, G. Lahovary, membru la Curtea de conturi, N. Mandrea de la Casaţie, St. Mihăilescu, secretarul general al ministerului de instrucţiune, colonelul Aigiu şi alte persoane de distincţiune. Corpul didactic secundar şi primar era reprezentat în mare număr. Ziariştii şi studenţii Universitari aproape toţi câţi se aflau în Bucureşti erau în biserică. Catafalcul era acoperit de cotroane de o frumuseţă rară, depuse de : Presa română, de Academie, de redacţiunea Constituţionalului, de amici, de redacţiunea Naţionalului, de Studenţii Universitari etc. După terminarea serviciului divin, sicriul a fost pus în un car funebru din cele mai simple, şi cortegiul a plecat înspre Universitate. Carul funebru era urmat de d-nii L. Catargiu, Maiorescu, Rosetti, Lahovari precum şi de o mulţime imensă. In faţa universităţei d-na D. Laurian, cu o voce foarte mişcată, pronunţă un discurs, în numele presei. D-sa arată perderea ireparabilă şi prematură ce suferă ţara prin moartea lui Eminescu. D -na Calmuski, student în litere, rostește în numele camarazilor săi câteva cuvinte de adio Iul Eminescu. In urmă cortegiul s’a îndreptat spre cimitirul Bellu. Acolo, când sicriul a fost depus în mormânt, d-na dr. Neagoe, cu lacrămile în ochi, a zis ultimele cuvinte de adio. Trebue să spunem că nici odată nu s’a văzut la o înmormântare, o asistentă aşa de numeroasă şi de cultă ca acea de Sâmbătă seara. Numirea generalului Al. Radovici ca comandant al corpului al 2-lea de armată este sigură, îndată ce vor sosi toate rezultatele alegerilor delegaţilor în consiliul general, ministru, conform dreptului ce-l acordă legea, va alege pe acei cari vor forma consiliul general de instrucţiune. Mâine Marţi, 20 iunie, se vor întruni, în localul şcoalei Clemenţa, profesorii corpului didactic primar spre a alege 3 membrii delegaţi în consiliul general de instrucţiune, deoarece la prima alegere nici unul din candidaţi n’a întrunit numărul legal de voturi. Ni se scrie din Constanţa că Vineri noapte s’au spart doue case de fier Wertheimer, proprietatea fraţilor Russo, din cari s’au furat banii ce se gaseau. Din una din case s’au furat : 740 lire şi 200 napoleoni, iar din a doua 1460 lire, 80 napoleoni, 100 husarî, 1000 fr. în bancnote şi 1000 fr. în argint, precum şi mai multe inele şi diamante. Până acuma nu s’au descoperit încă hoţii. S’a numit membru al ordinului „Coroana României“, în gradul de oficer, d. Eamandi (Gheorghe D.), proprietar, fost prefect. Mandatul actualului rector al Universităţei expirând, profesorii universitari s’au întrunit ori pentru ca, conform art. 292 din legea instrucţiune!, să proceadă la alegerea a trei inşi dintre care ministru va alege pe noul Rector. Au întrunit d. Al. Orăscu, actual rector, 28 de voturi, d. V. A. Urechia 9 voturi şi dr. Râmniceanu (!!!) 9 voturi. Cele alte voturi s’au împărţit între diferiţi profesori. E mai mult ca sigur că tot d. Orăscu va fi numit rector. Citim în Gazeta Buzăului: Conservatorii se pregătesc de alegere. Primăria urbei Buzău va fi disolvată, pentru ca alegerea deputatului colegiului I fixată la 3 August, să se facă fiind la primărie o comisie intemară compusă de oameni devotaţi regimului, care să facă toate ingerinţele şi presiunile posibile ca să isbutească candidatul guvernamental. D-ua prefect esuează în alegerea persoanelor care să compue comisia interimară, pentru că nu găsește persoane în desedi de capabile care să-l secondeze în măsurile ce va lua pentru isbânda candidatului d-sale. D. prefect al Buzăului Crestoreanu este în pericol să cază victima întreprinderilor sale politice. Se ştie că d. Vernescu susţine candidatura de deputat la colegiul I din Buzea a d lui Filipescu-Pomadin, şi d. Lahovary pe a d-lui Cerchez, ginerele d-lui Iacovache. D. Crestoreanu însă, inspirat se zice de un tânăr consilier care -l complectează, a declarat că candidaturile streine de localitate nu sunt posibile şi a recomandat pe d. C. Iarca, cerând autorizaţia să -i susţie candidatura. Cererea d-lui prefect nu are şansă de a fi acordată, ba încă a dat o idee rea despre capacitatea d-sale, astfel că înlocuirea d-sale pare sigură. Se afirmă că în locul d-lui Crestoreanu va fi numit prefect d. Filiipescu. Societatea pentru învăţătura poporului român din Iaşi, ne roagă a anunţa că serbările ce trebuia să dea în grădina Copou, în zilele de 17 şi 18 curent, au fost amânate pentru Vineri, Sâmbătă şi Duminică 23, 24 şi 25 Iunie curent. Toto dată societatea ne roagă a aduce mulţumirile sale d-lul inginer Triscot, pentru amabilitatea cu care e l-a pus la dispoziţie locomobila ce -i era necesară pentru iluminarea grădinei cu lumină electrică, precum şi d-lul Ostapovici care a avut buna-voinţă de a’l pune la dispoziţie şi de a’l aşeza prin toate chioşcurile admirabilele sale telefoane. De asemenea mulţumeşte d-lui Japiţer Nasim, care s’a oferit în modul cel mai generos, de a’l decora gratis toate pavilioanele. După cum o spuneam într’unul din numerile trecute, serbările acestea promit a întrece tot ceea ce s’a făcut până în prezent, nu numai în Iaşi, dar chiar şi în Bucureşti. A 1-1 /» X /1 -1 v- rt /» lin n J t-1 i 4^4 ti «-1 1 1 ^1 /» biletul v^ct tun u. yiuu^ct uiumuniui uc fier a luat dispoziţiunea, ca cu această ocaziune, să acorde bilete de ducere şi întoarcere la Iaşi, cu scădere de 50 la sută. „ S’a acordat fabrice de cafea de cicoare a d-lor Weinreb şi Fehr din Iaşi, strada Păcurar No. 147, următoarele avantagii, prevăzute de legea pentru încuragjarea industriei naţionale, cu începere de la 15 Iunie 1889 : 1. Scutire de plata impozitelor directe către stat, judeţ şi comună, pe termen de 15 ani, însă numai pentru materiile fabricate, iar nu şi pentru imobile, fiind fabrica lipsită de imobile. 2. Scutire de taxele vamale pentru cicoare uscată pe termen de 9 ani. 3. Scutire de plata taxelor vamale pentru maşini, accesorii şi părţi de maşini necesare fabrice! pe termen de 15 ani. Berteficiul lui Anestin s’a amânat pe Miercuri. «Studentul cerşetor® să joacă joi. Ar face bine poliţie să oprească birjarii d’a da, noaptea mai ales, hăţurile în mâinile muşteriilor şi mai ales în ale femeilor. Aşa numai departe decât astă noapte o birje condusă de o femee erea să calce lumea pe pod. Procesul ex-prefectului Albu Sâmbătă, 17 iunie, s-a judecat înaintea Curţei secţia a II-a, din Iaşi, procesul fostului prefect, din Neamţu N. Albu şi a poliţaiului Manoliu, pentru arestare ilegală şi abuz de putere săvârşit asupra d-lui Budinschi din oraşul Neamţu, supus austriac, un alegător influent din acel oraş. Curtea era compusă astfel : d. Bârzu, preşedinte, d-nii Tassu, Theodoreanu şi Stătescu, judecători, d. Şuţu procuror. Apărarea era reprezentată de d-nii VGheorghian şi Ermil Zaharia din Piatra, iar partea civila de d-nii Penescu și de ilustrul lateral Tocilescu. S’a ridicat din partea apărărei incidentul ca partea civilă să fie obligată a depune cauţiunea judicatum solvi. Apărarea s’a întemeiat în această cerere pe următoarele motive : că cauţiunea e cerută în materie civilă pentru a garanta pe pârât de daunele eventuale, când acţiunea nu ar fi fondată contra lui; că partea lezată din un delict putând exercita acţia lui de despăgubiri şi separat înaintea instanţelor civile, când neapărat ar trebui să i se ceară cauţiunea, aceiaşi regulă ar trebui să se ofere şi în cazul când lezatul se constitue parte civilă in instanţă penală , că legea nu face excepţie decât pentru afacerile comerciale şi că ar fi o nedreptateca naţionalii să nu fie apăraţi contra unui străin decât atunci când se atacă averea lui şi nu şi în cazul când se atacă onoarea lui. D. Penescu,avocatul părţei civile, a susţinut că chestia e controversată, invocând jurisprudenţa Camerei de punere sub acuzare a Curţei de Apel într’o chestie analoagă. Procurorul a conchis pentru respingerea incidentului, pe motive trase din art. 11 din codul civil, câ streinii s’ar bucura de aceleași drepturi ca și românii, afară de cazurile unde s’ar spune altfel. Că art. 60 din procedura penală spune că orice lezat să poate plânge și constitui parte civilă, şi în fine, că ar fi o nedreptate a să cere cauţiune părţei civile în materie penală, căci, pe când în contractele civile străinii să poate aştepta că poate fi obligaţi la darea cauţiune!, în materie penală cel lezat nu poate şti că va fi victima unui delict şi ar fi a să împedica şi face mai dificilă urmărirea instrucţiunilor penale. Curtea a făcut diverginţa asupra acestei cestiuni şi a amânat procesul. Relativ la aceasta, ţinem să spunem că spiritele mai înaintate, sunt pentru părerea a nu să cere cauţiunea nici în materie civilă, totuşi faţă cu legea şi cu rolul cu totul privat ce are partea civilă într’un proces corecţional, de a nu urmări de cât despăgubirile sale civile, acţiune penală fiind încredinţată procurorului ; cei mai mulţi autori să pronunţă în sensul de a se cere cauţiunea judicatum solvi şi în materie penală. Vom vedea ce va zice Curtea. X . X X X X X ^ „Niciodată norocul nu vine el însuşi la noi ci trebue să ne ducem spre întâmpinarea lui.“ Ei bine, sa mergem! să ne încercăm a câştiga 600,000 franci cu 5 franci in cea mai avantagioasă din toate loteriile. Marea loterie otomană. (A se vedea desluşiri printre anunţuri.) Băile minerale Nastasache TÂRGU OCNA Renumite pentru eficacitatea apelor minerale ce posedă, sunt deschise de la 6 iunie. S’au făcut noul îmbunătăţiri. Posedă camere comode , restaurant, o bună muzică şi o vastă grădină cu arbori de slimbare. Preţurile cele mai scurte. Perplanele cari angajază camere, sunt rugate a-și transporta aşternutul de culoare. Pentru informații, angajamente, a să adresa direct administratorului, la Târgu- Ocna. Administrația.