Lupta, ianuarie 1890 (Anul 7, nr. 1017-1039)

1890-01-18 / nr. 1028

puternic și se va folosi de o împrejurare ca rezbelul cu Anglia, spre a răsturna monarchia, dar tocmai lucrul acesta face ca regele Portugalului să aibă sprijinul Germaniei pentru a aplana conflictul cu Anglia și a face ast­fel ca să nu apară încă o republică­ în Europa. — Sunt dator să limpezesc pentru ci­titorii noştrii stilul tulbure al telegra­melor Havas. O telegramă din Bruxelles v-a comunicat că Camera a admis pro-Emierea Jasson. Iată despre ce e vorba: Deputatul Jasson, şeful partidului radical din Belgia, a propus ca ziua de muncă să se reducă la 10 ore şi să se înfiinţeze biurouri cercetătoare care să lucreze spre a stabili un maximum pentru timpul de muncă peste care să nu poată trece nici un patron şi un minimum de salariu, mai jos de care să nu poată scoborâ. Cum se vede, este vorba de anchete economice spre a se aduce la îndeplinire unul din puntele programului radicalilor. Camera de şi conservatoare dar a admis. Frica păzeşte pepenii. Gurgueţeanu. şi FINANCIARE evitate De mai mult timp auzisem de consti­tuirea unui cccerc al absolvenţilor şcoa­­lelor comerciale şi financiare». Astăzi am înaintea mea statutele acelui cerc, şi ast­fel ceea ce mi se părea cam proble­matic devine un fapt existent. încă de demult am fost şi sunt prietenul tineri­­mei studioase, care caută a fi foarte fo­lositoare societăţei şi pe alte căi de­cât acele ale biurocraţiei şi funcţionarizmu­­lui şi fără îndoială nu eu voi­ fi acela care­ să nu aflam la întemeearea cer­cului de care vorbesc. Astă­zi când in­ginerii cari au învăţat în aceeaşi şcoală se întrunesc în fie­care an spre a săr­bători şi a strânge legăturile între dân­şii, când spiritul de camaraderie e aşa ele puternic între militari, se impunea ca cel ce a înveţat în şcoala de Comerţ din Bucureşti să se întâlnească şi să fie prieten de idei şi aspiraţiuni cu cel de la Iaşi sau­ Craiova sau Galaţi. Nemerită idee au avut dar, acei ce au fost pro­motorii înfiinţărei acestui cerc. Că în toate încercările de natura aceasta, în­ceputul va fi greu, dar mult pot face puţinii bani împreună. Prin al. c. de sub articolul 2 cercul absolvenţilor şcoalelor comerciala îşi propune a contribui la răspândire, în ţara întreagă a utilităţeî studielor co­merciale. inţeleg, adecă, ca priji di­ferite căi să contribue a micşora­­ indi­ferentismul ce arată societatea româ­nească pentru asemenea studii. Patru şcoale aşezate in centrurile cele mai po­pulate ale ţerei, alimentează câte o re­giune determinată a acesteia cu tineri preparaţi carierilor comerciale şi finan­ciare. Şi după părerea mea cred că sunt de ajuns. Numai, lumea aşteaptă de la ele mai mult de­cât, condiţiunile in cari sunt, le permite a da. Va fi dar o sar­cină plăcută, dar şi gingaşă în acelaşi timp­, aceea de a distruge prejudecăţile contra folosului ce şcoalele comerciale pot da. Eu prin diferite scrieri publice am arătat că este ceva de făcut pentru învăţământul comercial. Am avut fără îndoială atunci în vedere împrejurările în care se află şcoala din Iaşi, şi de a­­ceia pe lângă îndreptări generale, ară­tam şi unele speciale ei. Mi s’a părut şi încă cred, că trebue cerut unele îndrep­tări în bine, însă ele trebue făcute după ce vom fi fost şi noi întrebaţi. De aceea cercul absolvenţilor şcoalelor comerciale are după mine un rol frumos. Ei cam­ au ajuns acum în poziţiune a cunoaşte neajunsurile şcoalelor noastre, să pună umărul şi strâns legaţi să lupte pentru îndepărtarea lor. Ei nu trebue să uite pe cei ce vin pe urma lor. Pentru a nu abuza de ospitalitatea bi­­ne­voitoare a d­v. termin aceste câte­va rânduri la adresa cercului absolvenţilor şcoalelor comerciale şi financiare, urân­­du-le isbânda în întreprinderea ce ur­măresc: B. I. Radu. Acte Oficiale Ministerul de interne. Se înaintează pe ziua de 15 (27) Ianuar­ie 1890, în pasul de inspector general ce se află vacant în corpul telegrafo-postal, d. Iliescu Nicolae, actua inspector de circumscripție. — Se înaintează pe ziua de 15 (27) Ianuarie După concurs: La clasa de oficiant gradul III D. Ogrezeanu Haralambie, actul elev gradul I. — Consiliul judeţului Neamţu este autorizat să primească legatul de lei 5.000, lăsat prin testa­mentul defunctului Trasivol Levenţi, spre a se în­fiinţa în spitalul judeţian un pat cu inscripţiunea numelui său. — Epitropia spitalului de copii Caritatea din Iaşi este autorizată să primească donaţiunea de 12 tablouri lucrate în uleiu cu cadrele lor, făcută de d-şoara Elena Bantaş, domiciliată în comuna Is­­voarele din Basarabia, în folosul acelui spital. — Consiliul comunei rurale Darabani, din jude­ţul Dorohoi­, se disolvă. — Consiliul comunei rurale Petroasa, din jude­ţul Vâlcea, se disolvă. —­ D. Theodor Negruţi, fost director de peniten­ciare, s-a numit în postul de director al arestului preventiv din judeţul Constanţa, în locul d-lui Ion Popa Ion. Ministerul de Justiţie Sunt numiţi : D. N. V. Leonescu, licenţiat al facultăţei ju­ridice din Iaşi, actual procuror la tribunalul din acel oraş, judecător de instrucţiune la acelaşi tri­bunal, în locul rămas vacant prin permutarea d-lui V. Petorian. — D. I. Bastachi, licenţiat al facultăţei juridice din Caen, actual membru la tribunalul Iaşi, jude­cător de instrucţiune la acelaşi tribunal, în locul d-lui N. Savinescu, care va trece în post. Minist­rul de finanţe. ■— D. Tache Bărbulescu, actual controlor cl. III, controlor clasa II în locul d-luî N. Chiriţescu, de­misionat, şi d. Ştefan Bârsescu, vechi­­ funcționar administrativ, controlor clasa­­ll în locul d-lui Tache Bărbulescu, înaintat. Corpurile legiuitoare CAMERA Şedinţa din 16 Ianuarie 1890. Şedinţa să deschide la orele 1 şi ju­mătate sub preşedenţia d-lui Gh. Gr. Cantacuzino. Prezenţi: 96 deputaţi. D. V. Ilrşian roagă pe d. ministru de rezbel să bine­voiască a-i comunica un tablou despre numărul bolnavilor din spitalele militare, de la 1 Ianuarie 1­889 şi până la 1 Ianuarie 1890. D-sa cere să i se indice un tablou, felul boalelor de care au suferit soldaţii, câţi s’au însănătoşit şi câţi au fost declaraţi incurabili. D. G. Toc­­­escu întreabă pe d. minis­tru de instrucţiune, dacă în bugetul anu­lui acesta se va repara nedreptatea ce s’a făcut unora din profesori, anul tre­cut, in ceia ce priveşte gradaţiunea. D. T. Rosetti, spune că comisiunea şi sub-comisiunea bugetară se va ocupa de această chestiune. D. V. Pleşoianu cere ministrului de interne să-i comunice regulamentul a­­restanților din penitenciarul Cozia. LAP­T­A D. G. Panu depune o petiţiune a d­­nei Elena C. Dumbrava (din Iaşi) care cer a i se acorda o pensiune via­ge­ră. O­­ilată cu această petiţiune d. Panu de­pune şi un act iscălit de notabili cetă­ţeni din Iaşi, care sprijină cererea d-nei Dumbrava, a cărui soţ a fost un integru funcţionar.­­ D. Panu cere de urgenţă biuroului ca să intervie pe lângă ministerul de răz­­boi­, pentru a i se pune la dispoziţiune dosarul afacerei Bacalbaşa. D. Al. Verieş­anu cere a se vota mai curând creditul necesar pentru construc­­ţiunea liniei Piteşti-Curtea de Argeş. Se procede la votarea recunoaşterea calităţei de cetăţean român al d-luî A­­tanasiu, vot delcîarat era de nul. Recunoaşterea se votează. D. M. N. Săulescu întreabă de ce mi­nistru de rezbel nu există la desbaterile Camerei. D-sa mai în­treabă dacă legea pentru avansări în armată se va mai pune la ordinea zilei . Se votează transacţiunea încheiată în­tre comuna Galaţi şi fraţii Ion şi Anghel Dimitriu.­­ La orele 2 şi jum, Camera trece în secţiune până la orele 4 şi jum, când se va redeschide şedinţa publică. D. C. C. Dobrescu îşi va desvolta in­terpelarea relativ, la numirea definitivă la catedra de higienă de la școala centrală, a d-lui dr. Atim­asescu. SENATUL Şedinţa de Marţi 16 Ianuarie 1890. Şedinţa se deschide la orele 2 şi jum. supt preşedinta d-lui N. Kreţulescu. Prezenţi 76 de senatori. D. Codrescu cere de la ministru do­meniilor desluşiri relativ la situaţia lo­cuitorilor din comuna Clopureni pr. Turia judeţul Iaşi pentru a putea face o inter­pelare. D. Plesnilă," repetă cererea de a i se pune la dispoziţie dosarul relativ la lo­cul capelei Române din Paris. Să amână interpelarea d-luî P. S. Au­relian, relativ la înfiinţarea unui servi­­ciu naţional de navigare pe Dunăre. Al. Niculescu, dă citire raportului şi proiectului de lege relativ la vînzarea în loturi a pământului de la­ Lacul Sărat. Legea să ia în considerație. Să votează art. 1 şi 2. D. Fotin la art. 3 propune un amen­dament ca toţi proprietarii de clădiri până la valoarea minimă de 3 mii lei să fie despăgubiţi. Iar proprietarii de clădiri solide şi higienice să nu fie ex­propriaţi ci să 'Şi răscumpere locul. D. Aurelian "Spune că clădirile solide şi higenice e vag ar trebui să se pre­cizeze cami anume clădiri să se dărîme -căci alt-ffth surproloc la .persecuRL.şi vitai vorurî. D. Ianov, e pentru ca toată lumea care are clădiri de ori­ce valoare să fie despăgubită. D. Fleva admite părerea d-lui Ianov. D-sa adaogă că proprietari de case să -şi răscumpere locurile cu preţul ce a resultat la licitaţie pentru locurile vecine. D. Păucescu, spune că ce trebue să preocupe pe toţi în primul rând e să se facă din Lacul­ Sarat o staţie balneară bună iar nu să se menajeze numai pro­prietarii. D-sa admite amendamentul d-lui Fotin. D. Fleva citeşte un sub-amendament semnat de mai mulţi senatori în care se spune că proprietarii de clădiri vor răscumpăra locurile cu preţul ce se va obţine prin licitaţie de la locurile vecine şi că în timp de 3 ani vor fi nevoiţi să î şi modifice clădirile după planurile guvernului, cari planuri vor avea trei categorii de clădiri împărţite pe trei zone. Sub­ amendamentul propus de gene­ralul Florescu să primeşte cu 39 bile albe contra 20 negre. Cele alte articole se votează. Legea în total se votează în unanimi­tate de 44 bile albe. Ședința se ridică la orele 5 fără un sfert. INFORM­AŢIII NI Suntem positiv informaţi că d. Genescu, alesul de erî al colegiu­lui al II-lea de Mehedinţi, nu este liberal conservator, ci conservator concentrat. D. Genescu a declarat în Seve­rin, că d-sa este guvernamental. Pe de altă parte mai aflăm că d. Ilariu Isvoranu a declarat d-lui Ma­nu, că d-sa nu va mai combate gu­vernul şi că proba e faptul că d. Isvoranu nu mai vine la Cameră, fiind în posiţiune dificilă faţă cu d. Vernescu şi general Manu, căruia ia dat formale promisiuni şi numai în urma acestor promisiuni partiza­nii guvernului în Mehedinţi au sus­ţinut candidatura d-luî Genescu De, altmintrelea d. Isvoranu cu toţi vernescanii din­­Mehedinţi nu puteau avea mai mult de­cât 40—50 de voturi la colegiul al II. Ast­fel deci se poate explica a­­leg­erea d-lui Genescu.­­ D. G. Panu a cerut azi ministru­lui de războiu dosarul afacere! Ba­calbaşa. Interpelarea d-lui Panu asupra sălbăticielor comise de unii din militari, va fi desvoltată imediat după ce se va termina desbaterile asupra dârei în judecată a guvernu­lui Ioan Brătianu. Ştirea dată de unele ziare că, par­tidul liberal conservator din Boto­şani, nu va prezintă lista la alege­rile comunale de la 25 ianuarie, este nefondată. Liberalii conservatori din locali­tate au ţinut o întrunire în care s’a dat seamă alegătorilor de gestiunea fostului consiliu. Ei sunt decişi a prezenta o listă şi după toate probabilităţile au multe şanse de reuşită. Vor fi deci în faţă la aceste \a­­le 3Sa srî trei li,ste^ una a liberali! *r­­conservatorî, alta a colectiviştilor şi a treia a adminstraţiuneî. X J In cercui ile guvernamentale se vor­ beşte mult, despre o iminentă disolvare al consiliulu comunal al Capitalei. Se crede că moartea actualului con­siliu, va fi stăruinţa d-lui Pake de a introduce cu ori­ce chip în Capitală, lumină electrică. X Astă-seară va fi o mare întrunire la clubul colectivist, spre a se lua mai multe decisiuni în ceia ce pri­veşte discuţia de mâine din Cameră şi în privinţa liste­lor electorale. X Diseară va avea loc la palat un prânz parlamentar, la care sunt in­vitaţi mai mulţi deputati, senatori şi miniştrii. K X X Se zice că noul buget al primă­riei Capitalei va fi mult augmentat. Adaugirile cari se vor face, vor fi pentru multe lucrări m­oi. In acest scop, se zice chiar că comuna va trebui să recurgă la un nou împrumut. Alegerea noului primar din tur­­nu-Măgurele, e fresată să aibă loc lunea viitoară. In consiliu esistă deja o mare ceartă pentru noul candidat. Prefectul Mănciulescu, ameninţă cu disolvare, dacă nu se va alege candidatul sau d. Mavrodineanu. „ In capul listei colegiului 1 pen­tru consiliul comunal din Botoşani, va figura d. C. Gheleme, actual pre­şedinte al comisiunei interimare. Cele­lalte persoane cari vor fi­gura pe lista guvernamentală, nu sunt încă hotărâte. D. Giurgea, prefectul judeţului Tecuciu, va fi înlocuit la finele a­­cestei luni. In locul său se va numi d. Ba­­rozi, care a mai ocupat acest post. „ Alegerea noului primar din Cra­iova, produce multe neînţelegeri în consiliul comunal din acest oraş. Sunt trei candidaţi pentru acest post. Aceasta a făcut pe d. Economu, prefectul judeţului, să vie în Capi­tală, ca să se înţeleagă cu ministrul de interne.­ ­ Iată textul interpelarei d-lui N. Fleva adresată ori guvernului. Am onoare a interpela pe d. ministru preşedinte asupra sistemului de guver­­nămînt bazat pe candidaturi oficiale, pe amestecul şi ocrotirea agenţilor publici cari susţin aceste candidaturi şi pe în­­pingerea acestui sistem până la schin­­juiri şi vărsări de sânge şi în special : Asupra presiunilor ilegalităţilor, violen­ţelor şi atrocităţilor comise cu ocazia a­­legerei colegiului al 3-lea de Putna şi care dovedesc aplicarea acestui sistem până la extremitate şi anume : 1) Asupra celor petrecute cu ocazia a­­legerei delegaţilor. 2) Asupra ingerinţelor şi brutalităţilor cari au precedat ziua de ’ alegeri şi al 3 -lori) aavipi’a. violexvţelor îşi- furiUorit&.iniţrp- J făptuite asupra cetăţenilor chiar în tim­pul votului. . . Cu toate insistenţele pe cari le face generalul Vlădescu, d. general Manu nu vrea să facă nici o înain­tare în armată, înainte de 1 Aprilie, cu toate că sunt o mulţime de lo­curi vacante. Din această cauză nemulţumiri mari există în armată. D. locotenent-colonel Crătunescu, comandantul regimentului 2 de ar­tilerie, va fi în curând înaintat la gradul de colonel şi numit coman­dant al regimentului 1 de artilerie din Craiova. X Astă­zi se vorbea la Curtea de casaţie că d. G. Giurgea, consilier la Curtea de casaţie,­­şi a trămas X X X FOIŢA ZIARULUI «LUPTA» — 18 Ianuarie 1890. — EMINESCU POETICI ROMANA şi FORMELE NOUI de OSWALD NEUSCHOTZ — (urmare)­­ III. A I fie nebu | niri si | trişti şi | goră. U I rechea ta minte şi | ochiul teu scelă, Ce-un «cool ne , ziae cei | lalfi o des | zic De­­­cât un vis sarbâd mai | bine ni | mie b) dactilul curat: (Eminescu Mortua est). In acest ritm, ca şi pretutindenea un­de e vorba de expresie artistică perfectă,­­ a escelat iarăşi Bolintineanu. Dacă Emi­nescu e maestrul formei, Bolintineanu e maestrul formelor. Versul lui Emi­nescu poate fi qualitativ superior ace­la al lui Bolintineanu, quantitativ, în sensul prosodic, nu ajunge perfecţiunea versului lui Bolintineanu. Eminescu are prea multe hiaturi. Bolintineanu a ştiut să le înconjoare. Nu gâseşti, sau rare ori găseşti antipeste deplasate, ciocniri a două silabe lungi cari jignesc accentul ritmic, dar le auzi de multe ori la Emi­nescu. Nenorocitul poet n’a avut vremea de a se îngriji mult de poleirea versu­rilor sale. De aceea în citarea exemple­­lor dactilului curat, vom menţiona cu preferinţă pe Bolintineanu: Mihnea în f «crie că r­ealul sott | tropotă fuge ca centul Sună pă | durile | fâşie | frunzele­­ Geme pă | mântui Fug legi. I canele | sbor cu ca­nalele Lumi dis­­­pa­re Cerul se ’u j Omecă | «ixnţii se | clatină Mihnea tre j­sare. O ce de I hohote ! | rfaerâ | demonii Iadul tot nise husă pe | cmtetal | »»»«ţilor j zorile .f/lel ve I nise­ Milan a baba. Bolintineanu, lîmie, »»mie, iJwdue, squilue, etc. etc. (luncii Văcărescu, Ielele). Sunt încă câte­va variante ale dacti­lului. In poezia populară am văzut fru­moasa variantă versul întâii­ dactilic al doilea iambic. In poezia literară s’a creat cu preferinţă de Alexandri măsura iam­­bico-dactilă şi trocheico-dactilă, cum e de pildă în Rodica, în Groza s­a. Exemplu docent. Cred însă că am dat destule. Scopul meu­ n’a fost ca în lu­crarea de faţă să formulez regulele po­­ticei române ci să zdrobesc din teme­lie vechiul sistem bazat pe poetica franceză, apărat cu atât de multă îndă­rătnicie de reprezentanţii sei care în potriva faptelor aşa de clare şi de evi­dente susţin că limba noastră nu suferă regulele versului antic. Dacă unele forme din metrul antic nu sunt încă «en vogue» in poeziea noastră literară, aceasta nu însemnează că limba română e refractară faţă cu ele. De­oa­re­ce aşa zisa­­poetică română a exclus până în momentul de faţă măsura-i fi­rească, fireşte că tinerii noştrii poeţi cari n’au avut ocaziune de a v se adăpa in ţările streine şi mai cu seamă în Ger­mania de acea literatură care a împlu­­tat de la greci şi romani mai toate for­mele metrice, n’au găsit nici prilejul de a uza de varietatea acelor forme. Poezia nu e numai rezultatul talentului ci şi al artei. Arta poeticei la noi insă are o di­recţiune cu totul opusă. Iată pentru ce poeţii noştrii şi mai ales cei tineri, se ţin de una sau două forme, că în cazul chiar de imitare a poeţilor noştrii de conse­cinţă procedează fără normă, fără regu­lă. Altmintrelea ar lucra dacă s’ar fami­liariza cu regulele stabilite, — rătăcirea cea oarbă ar face loc siguranţei şi că­utarea formei nu s’ar face în detrimentul fondului, in paguba ideilor. Din acele forme puţin întrebuinţate la noi e anapestul. Cunosc o singură poezie nepublicată încă a mult veneratului nostru maistru B. P. Hasdeu. Această po­ezie are istoricul ei. Find într’o zi la re­dacţia Revistei noue, iată că vine şi d. Hasdeu pentru a se informa de ceva. Văzându-se însă în a doua odaie își scoase paltonul și intră . — Voiam să plec, îmi zise, văzându­­te aice o să rămân și eu. După câte­va minute de convorbire scoate o poezie de curând făcută și­­mi-o citește la mai toate poeziile d-lui Hasdeu șî a­­ceasta era plină de spirit. Nu eram însă de acord asupra strofei din urmă, care cât de sarcastică era, exprima un oareși­care dispreţ, pentru contimporanii d-sale. Deja la cetirea, poeziei m’a frapat ritmul versului. Am rugat pe d. Hasdeu să -mi dea o copie a poeziei şi d. Hasdeu a a­vut amabilitatea de am oferi originalul. De atunci , Plasdeu a mai preschimbat poezia, modificând ultima strofă și refor­mând complexul strofelor. Pozia­nd-salle a trecut ast­fel prin trei sau patru schim­bări de formă exterioară strofică, fără însă ca picioarele versului să fi suferit. Cea mai perfectă e ultima formă. De a­­­­tuncî sunt poate două sau trei luni. Că­utând acuma metrul a­napest şi negăsin­­du-l, mi-am adus aminte de poezia d-lui Hasdeu, şi, bucuria mea, găsesc în ea a­­napeste admirabile, care vor putea ser­vi drept model şi poeţilor şi acelora din literaţii noştrii care s’ar încerca a face o poetică pe adevărata-i bază. Iată și , poezia după tipicul anapestului. E prima * formă în care a fost scrisă. Sub ultima formă și sub­ alt nume (Gaudeamus în loc de «In extremis») apare zilele acestea în Revista nouă. (Va urma). ----­ x_ k

Next