Lupta, ianuarie 1890 (Anul 7, nr. 1017-1039)
1890-01-18 / nr. 1028
puternic și se va folosi de o împrejurare ca rezbelul cu Anglia, spre a răsturna monarchia, dar tocmai lucrul acesta face ca regele Portugalului să aibă sprijinul Germaniei pentru a aplana conflictul cu Anglia și a face astfel ca să nu apară încă o republică în Europa. — Sunt dator să limpezesc pentru cititorii noştrii stilul tulbure al telegramelor Havas. O telegramă din Bruxelles v-a comunicat că Camera a admis pro-Emierea Jasson. Iată despre ce e vorba: Deputatul Jasson, şeful partidului radical din Belgia, a propus ca ziua de muncă să se reducă la 10 ore şi să se înfiinţeze biurouri cercetătoare care să lucreze spre a stabili un maximum pentru timpul de muncă peste care să nu poată trece nici un patron şi un minimum de salariu, mai jos de care să nu poată scoborâ. Cum se vede, este vorba de anchete economice spre a se aduce la îndeplinire unul din puntele programului radicalilor. Camera de şi conservatoare dar a admis. Frica păzeşte pepenii. Gurgueţeanu. şi FINANCIARE evitate De mai mult timp auzisem de constituirea unui cccerc al absolvenţilor şcoalelor comerciale şi financiare». Astăzi am înaintea mea statutele acelui cerc, şi astfel ceea ce mi se părea cam problematic devine un fapt existent. încă de demult am fost şi sunt prietenul tinerimei studioase, care caută a fi foarte folositoare societăţei şi pe alte căi decât acele ale biurocraţiei şi funcţionarizmului şi fără îndoială nu eu voi fi acela care să nu aflam la întemeearea cercului de care vorbesc. Astăzi când inginerii cari au învăţat în aceeaşi şcoală se întrunesc în fiecare an spre a sărbători şi a strânge legăturile între dânşii, când spiritul de camaraderie e aşa ele puternic între militari, se impunea ca cel ce a înveţat în şcoala de Comerţ din Bucureşti să se întâlnească şi să fie prieten de idei şi aspiraţiuni cu cel de la Iaşi sau Craiova sau Galaţi. Nemerită idee au avut dar, acei ce au fost promotorii înfiinţărei acestui cerc. Că în toate încercările de natura aceasta, începutul va fi greu, dar mult pot face puţinii bani împreună. Prin al. c. de sub articolul 2 cercul absolvenţilor şcoalelor comerciala îşi propune a contribui la răspândire, în ţara întreagă a utilităţeî studielor comerciale. inţeleg, adecă, ca priji diferite căi să contribue a micşora indiferentismul ce arată societatea românească pentru asemenea studii. Patru şcoale aşezate in centrurile cele mai populate ale ţerei, alimentează câte o regiune determinată a acesteia cu tineri preparaţi carierilor comerciale şi financiare. Şi după părerea mea cred că sunt de ajuns. Numai, lumea aşteaptă de la ele mai mult decât, condiţiunile in cari sunt, le permite a da. Va fi dar o sarcină plăcută, dar şi gingaşă în acelaşi timp, aceea de a distruge prejudecăţile contra folosului ce şcoalele comerciale pot da. Eu prin diferite scrieri publice am arătat că este ceva de făcut pentru învăţământul comercial. Am avut fără îndoială atunci în vedere împrejurările în care se află şcoala din Iaşi, şi de aceia pe lângă îndreptări generale, arătam şi unele speciale ei. Mi s’a părut şi încă cred, că trebue cerut unele îndreptări în bine, însă ele trebue făcute după ce vom fi fost şi noi întrebaţi. De aceea cercul absolvenţilor şcoalelor comerciale are după mine un rol frumos. Ei cam au ajuns acum în poziţiune a cunoaşte neajunsurile şcoalelor noastre, să pună umărul şi strâns legaţi să lupte pentru îndepărtarea lor. Ei nu trebue să uite pe cei ce vin pe urma lor. Pentru a nu abuza de ospitalitatea binevoitoare a dv. termin aceste câteva rânduri la adresa cercului absolvenţilor şcoalelor comerciale şi financiare, urându-le isbânda în întreprinderea ce urmăresc: B. I. Radu. Acte Oficiale Ministerul de interne. Se înaintează pe ziua de 15 (27) Ianuarie 1890, în pasul de inspector general ce se află vacant în corpul telegrafo-postal, d. Iliescu Nicolae, actua inspector de circumscripție. — Se înaintează pe ziua de 15 (27) Ianuarie După concurs: La clasa de oficiant gradul III D. Ogrezeanu Haralambie, actul elev gradul I. — Consiliul judeţului Neamţu este autorizat să primească legatul de lei 5.000, lăsat prin testamentul defunctului Trasivol Levenţi, spre a se înfiinţa în spitalul judeţian un pat cu inscripţiunea numelui său. — Epitropia spitalului de copii Caritatea din Iaşi este autorizată să primească donaţiunea de 12 tablouri lucrate în uleiu cu cadrele lor, făcută de d-şoara Elena Bantaş, domiciliată în comuna Isvoarele din Basarabia, în folosul acelui spital. — Consiliul comunei rurale Darabani, din judeţul Dorohoi, se disolvă. — Consiliul comunei rurale Petroasa, din judeţul Vâlcea, se disolvă. — D. Theodor Negruţi, fost director de penitenciare, s-a numit în postul de director al arestului preventiv din judeţul Constanţa, în locul d-lui Ion Popa Ion. Ministerul de Justiţie Sunt numiţi : D. N. V. Leonescu, licenţiat al facultăţei juridice din Iaşi, actual procuror la tribunalul din acel oraş, judecător de instrucţiune la acelaşi tribunal, în locul rămas vacant prin permutarea d-lui V. Petorian. — D. I. Bastachi, licenţiat al facultăţei juridice din Caen, actual membru la tribunalul Iaşi, judecător de instrucţiune la acelaşi tribunal, în locul d-lui N. Savinescu, care va trece în post. Ministrul de finanţe. ■— D. Tache Bărbulescu, actual controlor cl. III, controlor clasa II în locul d-luî N. Chiriţescu, demisionat, şi d. Ştefan Bârsescu, vechi funcționar administrativ, controlor clasall în locul d-lui Tache Bărbulescu, înaintat. Corpurile legiuitoare CAMERA Şedinţa din 16 Ianuarie 1890. Şedinţa să deschide la orele 1 şi jumătate sub preşedenţia d-lui Gh. Gr. Cantacuzino. Prezenţi: 96 deputaţi. D. V. Ilrşian roagă pe d. ministru de rezbel să binevoiască a-i comunica un tablou despre numărul bolnavilor din spitalele militare, de la 1 Ianuarie 1889 şi până la 1 Ianuarie 1890. D-sa cere să i se indice un tablou, felul boalelor de care au suferit soldaţii, câţi s’au însănătoşit şi câţi au fost declaraţi incurabili. D. G. Tocescu întreabă pe d. ministru de instrucţiune, dacă în bugetul anului acesta se va repara nedreptatea ce s’a făcut unora din profesori, anul trecut, in ceia ce priveşte gradaţiunea. D. T. Rosetti, spune că comisiunea şi sub-comisiunea bugetară se va ocupa de această chestiune. D. V. Pleşoianu cere ministrului de interne să-i comunice regulamentul arestanților din penitenciarul Cozia. LAPTA D. G. Panu depune o petiţiune a dnei Elena C. Dumbrava (din Iaşi) care cer a i se acorda o pensiune viageră. Oilată cu această petiţiune d. Panu depune şi un act iscălit de notabili cetăţeni din Iaşi, care sprijină cererea d-nei Dumbrava, a cărui soţ a fost un integru funcţionar. D. Panu cere de urgenţă biuroului ca să intervie pe lângă ministerul de război, pentru a i se pune la dispoziţiune dosarul afacerei Bacalbaşa. D. Al. Verieşanu cere a se vota mai curând creditul necesar pentru construcţiunea liniei Piteşti-Curtea de Argeş. Se procede la votarea recunoaşterea calităţei de cetăţean român al d-luî Atanasiu, vot delcîarat era de nul. Recunoaşterea se votează. D. M. N. Săulescu întreabă de ce ministru de rezbel nu există la desbaterile Camerei. D-sa mai întreabă dacă legea pentru avansări în armată se va mai pune la ordinea zilei . Se votează transacţiunea încheiată între comuna Galaţi şi fraţii Ion şi Anghel Dimitriu. La orele 2 şi jum, Camera trece în secţiune până la orele 4 şi jum, când se va redeschide şedinţa publică. D. C. C. Dobrescu îşi va desvolta interpelarea relativ, la numirea definitivă la catedra de higienă de la școala centrală, a d-lui dr. Atimasescu. SENATUL Şedinţa de Marţi 16 Ianuarie 1890. Şedinţa se deschide la orele 2 şi jum. supt preşedinta d-lui N. Kreţulescu. Prezenţi 76 de senatori. D. Codrescu cere de la ministru domeniilor desluşiri relativ la situaţia locuitorilor din comuna Clopureni pr. Turia judeţul Iaşi pentru a putea face o interpelare. D. Plesnilă," repetă cererea de a i se pune la dispoziţie dosarul relativ la locul capelei Române din Paris. Să amână interpelarea d-luî P. S. Aurelian, relativ la înfiinţarea unui serviciu naţional de navigare pe Dunăre. Al. Niculescu, dă citire raportului şi proiectului de lege relativ la vînzarea în loturi a pământului de la Lacul Sărat. Legea să ia în considerație. Să votează art. 1 şi 2. D. Fotin la art. 3 propune un amendament ca toţi proprietarii de clădiri până la valoarea minimă de 3 mii lei să fie despăgubiţi. Iar proprietarii de clădiri solide şi higienice să nu fie expropriaţi ci să 'Şi răscumpere locul. D. Aurelian "Spune că clădirile solide şi higenice e vag ar trebui să se precizeze cami anume clădiri să se dărîme -căci alt-ffth surproloc la .persecuRL.şi vitai vorurî. D. Ianov, e pentru ca toată lumea care are clădiri de orice valoare să fie despăgubită. D. Fleva admite părerea d-lui Ianov. D-sa adaogă că proprietari de case să -şi răscumpere locurile cu preţul ce a resultat la licitaţie pentru locurile vecine. D. Păucescu, spune că ce trebue să preocupe pe toţi în primul rând e să se facă din Lacul Sarat o staţie balneară bună iar nu să se menajeze numai proprietarii. D-sa admite amendamentul d-lui Fotin. D. Fleva citeşte un sub-amendament semnat de mai mulţi senatori în care se spune că proprietarii de clădiri vor răscumpăra locurile cu preţul ce se va obţine prin licitaţie de la locurile vecine şi că în timp de 3 ani vor fi nevoiţi să î şi modifice clădirile după planurile guvernului, cari planuri vor avea trei categorii de clădiri împărţite pe trei zone. Sub amendamentul propus de generalul Florescu să primeşte cu 39 bile albe contra 20 negre. Cele alte articole se votează. Legea în total se votează în unanimitate de 44 bile albe. Ședința se ridică la orele 5 fără un sfert. INFORMAŢIII NI Suntem positiv informaţi că d. Genescu, alesul de erî al colegiului al II-lea de Mehedinţi, nu este liberal conservator, ci conservator concentrat. D. Genescu a declarat în Severin, că d-sa este guvernamental. Pe de altă parte mai aflăm că d. Ilariu Isvoranu a declarat d-lui Manu, că d-sa nu va mai combate guvernul şi că proba e faptul că d. Isvoranu nu mai vine la Cameră, fiind în posiţiune dificilă faţă cu d. Vernescu şi general Manu, căruia ia dat formale promisiuni şi numai în urma acestor promisiuni partizanii guvernului în Mehedinţi au susţinut candidatura d-luî Genescu De, altmintrelea d. Isvoranu cu toţi vernescanii dinMehedinţi nu puteau avea mai mult decât 40—50 de voturi la colegiul al II. Astfel deci se poate explica alegerea d-lui Genescu. D. G. Panu a cerut azi ministrului de războiu dosarul afacere! Bacalbaşa. Interpelarea d-lui Panu asupra sălbăticielor comise de unii din militari, va fi desvoltată imediat după ce se va termina desbaterile asupra dârei în judecată a guvernului Ioan Brătianu. Ştirea dată de unele ziare că, partidul liberal conservator din Botoşani, nu va prezintă lista la alegerile comunale de la 25 ianuarie, este nefondată. Liberalii conservatori din localitate au ţinut o întrunire în care s’a dat seamă alegătorilor de gestiunea fostului consiliu. Ei sunt decişi a prezenta o listă şi după toate probabilităţile au multe şanse de reuşită. Vor fi deci în faţă la aceste \ale 3Sa srî trei li,ste^ una a liberali! *rconservatorî, alta a colectiviştilor şi a treia a adminstraţiuneî. X J In cercui ile guvernamentale se vor beşte mult, despre o iminentă disolvare al consiliulu comunal al Capitalei. Se crede că moartea actualului consiliu, va fi stăruinţa d-lui Pake de a introduce cu orice chip în Capitală, lumină electrică. X Astă-seară va fi o mare întrunire la clubul colectivist, spre a se lua mai multe decisiuni în ceia ce priveşte discuţia de mâine din Cameră şi în privinţa listelor electorale. X Diseară va avea loc la palat un prânz parlamentar, la care sunt invitaţi mai mulţi deputati, senatori şi miniştrii. K X X Se zice că noul buget al primăriei Capitalei va fi mult augmentat. Adaugirile cari se vor face, vor fi pentru multe lucrări moi. In acest scop, se zice chiar că comuna va trebui să recurgă la un nou împrumut. Alegerea noului primar din turnu-Măgurele, e fresată să aibă loc lunea viitoară. In consiliu esistă deja o mare ceartă pentru noul candidat. Prefectul Mănciulescu, ameninţă cu disolvare, dacă nu se va alege candidatul sau d. Mavrodineanu. „ In capul listei colegiului 1 pentru consiliul comunal din Botoşani, va figura d. C. Gheleme, actual preşedinte al comisiunei interimare. Celelalte persoane cari vor figura pe lista guvernamentală, nu sunt încă hotărâte. D. Giurgea, prefectul judeţului Tecuciu, va fi înlocuit la finele acestei luni. In locul său se va numi d. Barozi, care a mai ocupat acest post. „ Alegerea noului primar din Craiova, produce multe neînţelegeri în consiliul comunal din acest oraş. Sunt trei candidaţi pentru acest post. Aceasta a făcut pe d. Economu, prefectul judeţului, să vie în Capitală, ca să se înţeleagă cu ministrul de interne. Iată textul interpelarei d-lui N. Fleva adresată ori guvernului. Am onoare a interpela pe d. ministru preşedinte asupra sistemului de guvernămînt bazat pe candidaturi oficiale, pe amestecul şi ocrotirea agenţilor publici cari susţin aceste candidaturi şi pe înpingerea acestui sistem până la schinjuiri şi vărsări de sânge şi în special : Asupra presiunilor ilegalităţilor, violenţelor şi atrocităţilor comise cu ocazia alegerei colegiului al 3-lea de Putna şi care dovedesc aplicarea acestui sistem până la extremitate şi anume : 1) Asupra celor petrecute cu ocazia alegerei delegaţilor. 2) Asupra ingerinţelor şi brutalităţilor cari au precedat ziua de ’ alegeri şi al 3 -lori) aavipi’a. violexvţelor îşi- furiUorit&.iniţrp- J făptuite asupra cetăţenilor chiar în timpul votului. . . Cu toate insistenţele pe cari le face generalul Vlădescu, d. general Manu nu vrea să facă nici o înaintare în armată, înainte de 1 Aprilie, cu toate că sunt o mulţime de locuri vacante. Din această cauză nemulţumiri mari există în armată. D. locotenent-colonel Crătunescu, comandantul regimentului 2 de artilerie, va fi în curând înaintat la gradul de colonel şi numit comandant al regimentului 1 de artilerie din Craiova. X Astăzi se vorbea la Curtea de casaţie că d. G. Giurgea, consilier la Curtea de casaţie,şi a trămas X X X FOIŢA ZIARULUI «LUPTA» — 18 Ianuarie 1890. — EMINESCU POETICI ROMANA şi FORMELE NOUI de OSWALD NEUSCHOTZ — (urmare) III. A I fie nebu | niri si | trişti şi | goră. U I rechea ta minte şi | ochiul teu scelă, Ce-un «cool ne , ziae cei | lalfi o des | zic Decât un vis sarbâd mai | bine ni | mie b) dactilul curat: (Eminescu Mortua est). In acest ritm, ca şi pretutindenea unde e vorba de expresie artistică perfectă, a escelat iarăşi Bolintineanu. Dacă Eminescu e maestrul formei, Bolintineanu e maestrul formelor. Versul lui Eminescu poate fi qualitativ superior acela al lui Bolintineanu, quantitativ, în sensul prosodic, nu ajunge perfecţiunea versului lui Bolintineanu. Eminescu are prea multe hiaturi. Bolintineanu a ştiut să le înconjoare. Nu gâseşti, sau rare ori găseşti antipeste deplasate, ciocniri a două silabe lungi cari jignesc accentul ritmic, dar le auzi de multe ori la Eminescu. Nenorocitul poet n’a avut vremea de a se îngriji mult de poleirea versurilor sale. De aceea în citarea exemplelor dactilului curat, vom menţiona cu preferinţă pe Bolintineanu: Mihnea în f «crie că realul sott | tropotă fuge ca centul Sună pă | durile | fâşie | frunzele Geme pă | mântui Fug legi. I canele | sbor cu canalele Lumi dispare Cerul se ’u j Omecă | «ixnţii se | clatină Mihnea tre jsare. O ce de I hohote ! | rfaerâ | demonii Iadul tot nise husă pe | cmtetal | »»»«ţilor j zorile .f/lel ve I nise Milan a baba. Bolintineanu, lîmie, »»mie, iJwdue, squilue, etc. etc. (luncii Văcărescu, Ielele). Sunt încă câteva variante ale dactilului. In poezia populară am văzut frumoasa variantă versul întâii dactilic al doilea iambic. In poezia literară s’a creat cu preferinţă de Alexandri măsura iambico-dactilă şi trocheico-dactilă, cum e de pildă în Rodica, în Groza sa. Exemplu docent. Cred însă că am dat destule. Scopul meu n’a fost ca în lucrarea de faţă să formulez regulele poticei române ci să zdrobesc din temelie vechiul sistem bazat pe poetica franceză, apărat cu atât de multă îndărătnicie de reprezentanţii sei care în potriva faptelor aşa de clare şi de evidente susţin că limba noastră nu suferă regulele versului antic. Dacă unele forme din metrul antic nu sunt încă «en vogue» in poeziea noastră literară, aceasta nu însemnează că limba română e refractară faţă cu ele. Deoarece aşa zisapoetică română a exclus până în momentul de faţă măsura-i firească, fireşte că tinerii noştrii poeţi cari n’au avut ocaziune de a v se adăpa in ţările streine şi mai cu seamă în Germania de acea literatură care a împlutat de la greci şi romani mai toate formele metrice, n’au găsit nici prilejul de a uza de varietatea acelor forme. Poezia nu e numai rezultatul talentului ci şi al artei. Arta poeticei la noi insă are o direcţiune cu totul opusă. Iată pentru ce poeţii noştrii şi mai ales cei tineri, se ţin de una sau două forme, că în cazul chiar de imitare a poeţilor noştrii de consecinţă procedează fără normă, fără regulă. Altmintrelea ar lucra dacă s’ar familiariza cu regulele stabilite, — rătăcirea cea oarbă ar face loc siguranţei şi căutarea formei nu s’ar face în detrimentul fondului, in paguba ideilor. Din acele forme puţin întrebuinţate la noi e anapestul. Cunosc o singură poezie nepublicată încă a mult veneratului nostru maistru B. P. Hasdeu. Această poezie are istoricul ei. Find într’o zi la redacţia Revistei noue, iată că vine şi d. Hasdeu pentru a se informa de ceva. Văzându-se însă în a doua odaie își scoase paltonul și intră . — Voiam să plec, îmi zise, văzândute aice o să rămân și eu. După câteva minute de convorbire scoate o poezie de curând făcută șimi-o citește la mai toate poeziile d-lui Hasdeu șî aceasta era plină de spirit. Nu eram însă de acord asupra strofei din urmă, care cât de sarcastică era, exprima un oareșicare dispreţ, pentru contimporanii d-sale. Deja la cetirea, poeziei m’a frapat ritmul versului. Am rugat pe d. Hasdeu să -mi dea o copie a poeziei şi d. Hasdeu a avut amabilitatea de am oferi originalul. De atunci , Plasdeu a mai preschimbat poezia, modificând ultima strofă și reformând complexul strofelor. Poziand-salle a trecut astfel prin trei sau patru schimbări de formă exterioară strofică, fără însă ca picioarele versului să fi suferit. Cea mai perfectă e ultima formă. De atuncî sunt poate două sau trei luni. Căutând acuma metrul anapest şi negăsindu-l, mi-am adus aminte de poezia d-lui Hasdeu, şi, bucuria mea, găsesc în ea anapeste admirabile, care vor putea servi drept model şi poeţilor şi acelora din literaţii noştrii care s’ar încerca a face o poetică pe adevărata-i bază. Iată și , poezia după tipicul anapestului. E prima * formă în care a fost scrisă. Sub ultima formă și sub alt nume (Gaudeamus în loc de «In extremis») apare zilele acestea în Revista nouă. (Va urma). ---- x_ k