Lupta, ianuarie 1890 (Anul 7, nr. 1017-1039)
1890-01-22 / nr. 1032
2 altceva trebuincios de drum e absolut cu neputinţă Verhohnsk e unicul punct, unde poţi se gasescî pâine si alte producte şi acesta nu to'-d’a-uni, însă tot costă acolo mult mai scump”decât în Iakutsk ; aşa spre exemplu pâinea de secară costă 7=8 ruble pudu (17 chilograme), iar carnea 5 ruble*pudu şi aşa mai departe. Unele obiecte se vând cu un preţ fabulos de scump, aşa spre exemplu 10 pachete de chibrituri costă 2 ruble. Luând în consideraţie toate acestea, trebue să te aprovizionezi în Tacutsk pentru tot drumul până la Colamsk (nu e de prisos de a adăuga aici că pe cazacii, cari merg cu escorta, trebuesc hrăniţi pe socoteala noastră pe tot drumul, şi prin urmare trebue şi pentru dânşii de luat provizii, căci lor nu li se dă pentru tot drumul până la Golanisc de cât două ruble şi câţiva copeice, câte 7 copeice pe zi, în cazul contrar ei ar muri de foame. Afară de proviziile alimentare trebue să vă luaţi şi haine conform asprei clime locale, aşa că pentru fiecare călător e necesar de făcut nişte cheltuelî destul de mari. Se presupune că se poate merge până la Verhoiarikin 18 zile, iar până la Colămski în 48 de zile şi după această socoteală se liberează si proviziele de hrană.« In realitate partidele nu pot ajunge la Colămsk în mai puţin de 2 luni şi jum. de zile şi în 3—4 săptămâni la Verboiansk provine aceasta mai întâi, din cauză că oficial cursele nu sunt puse decât de 20,60,256 verste, pe când în realitate ele au o întindere de 60,90,300 verste, aşa că de asemenea verste ’’nenumărate se strâng multe. Principalul lucru e că la staţii nu se găsesc cai şi reni în deajuns. Când se trimetea câte doi exilaţi politici împreună cu doi cazaci, abia ajungea pentru dânşii şi bagajul lor, caii sau renii ce se gaseau la staţii, a parcurge o distanţă de 200—300 verste şi a se întoarce îndărăt, renii abia reuşesc în timp de 10 zile, aşa că partida a doua plecând peste 10 zile după cea de întâii trebue să aştepte renii şi pe urmă să plece cu dânşii obosiţi încet, cam adesea ori se opresc sau cad cu totul. Dacă poşta ar esista numai pentru exilaţii politici, apoi şi atunci tot ar proveni întârzieri la unele staţii, şi dacă spre exemplu partida întâia a întârziat o zi, a doua partidă va întârzia două zile (1 zi pentru întoarcerea renilor) şi aşa mai departe. Insă cu aceşti cai şi reni se face şi serviciul poştei, transportul criminalilor penali, a cazacilor cari pleacă la posturile lor încolo şi încoaca, într’un cuvânt toată organizaţia miloacelor de transport e aşa in cât o partidă plecând chiar în interval de două săptămâni una de alta, tot trebue să aştepte 5—10 zile la unele staţii. Vara călătoriile sunt şi mai grele. Tot timpul trebue să mergi călare şi îţi poţi închipui cât de de obositor şi greu ca să duci cu tine şi bagajul (împachetarea lui şi anumite pache costă foarte scump) Pentru femei călătoria de vară e cu totul imposibilă și până acuma pe ele nici o dată nu le-au trimes vara. Din cauza acestor întâmplări acei cari pleacă la Colamsk trebue să se aprovizioneze cu de ale mâncărei pentru 2 luni și jumătate, iar la Verhoianse pentru 3 săptămâni sau o lună, ca să "nu moară de foame pe drum. Toate aceste împrejurări sunt în mod oficial stabilite prin rapoartele antreprenorilor de poştă, pe acest drum şi a sub-prefecţilor din Verhoiansk, Colămsk şi lacutsk, care au avut reşedinţele in acele localităţi prin cari trece drum la Verhoiansk. Pe baza acestora ordinea de trămitere pe timpul precedentei administraţii a fost următoarea : se trămiteau exilaţii politici câte 2 oameni peste fiecare 10—12 zile, iar câte odată în intervale şi mai mari. Pe urmă afară de cele 5 poduri de bagagiu ce se admit în Siberia peste tot locul în timpul transporturilor de la un loc la altul, fiecăruia se permitea de a lua încă 5 poduri de previziuni. Pentru pregătirile de drum fiecărui om i să dădeau paralele de hrană după socoteala oficială a zilelor de drum, pentru haine pe un an şi resursele ajutoare pe 2 luni înainte” luând în consideraţie că pe drum poci să fii mai mult de 48 zile admise de administraţie. Aceste parale se dededeau mai înainte cu 10 zile, aşa că puteai să te pregăteşti la timp pentru drum, iar dacă vreunul din cauza unor considerente nu putea să fie gata la timpul hotărât, apoi trimiterea lui se amână încă pentru câteva zile, fiindcă se lua în vedere că pentru a te pregăti pentru un aşa drum nu e uşor. DIN GERMANIA Lupta electorală în Germania e din cele mai acute. Toate partidele fac sforţări uriaşe pentru ca să reuşască partizanii lor. Partida socialistă din Germania organisează întruniri şi după ştirile ce sosesc zilnic oratorii socialişti au mare succes. In Drezda, Chemnitz, Nürnberg, Düsseldorf, adică în toate centrele uvriere se da ca sigură reuşita socialiştilor. In Berlin în cartierul al IV-lea îşi pune candidatura unul din capii socialiştilor, d. Paul Singer. Guvernul imperiului face tot ce e î stă prin putinţă pentru ca Reichstagul viitor să nu mai fie ca acel ales în 1887. Opoziţiunea însă faţă cu enormele presiuni bismarkiane a decis ca în contra naţionalilor liberali, se susţie, sau un socialist, sau un catolic sau un progresist, cu alte cuvinte se susţie pe acel ce ar avea mai multe şanse. Alianţa aceasta, pur electorală, excitează presa guvernamentală, care continuă cu înjurăturele, presa opoziţiuneî răspunde la atacurile reptilelor că în faţa unui guvern care a şters din programul sau orîce idee liberală, care se razimă numai pe autoritarism şi care susţine supremaţia claselor priveligiate, orice alianţă e explicabilă. Alegerile de sigur că nu vor fi libere, opoziţiunea ştie acest lucru foarte bine. Gazeta de Francfot spune că rezultatul alegerilor, nu va reprezenta adevărata opiniune a Germaniei şi ca orice s’ar face teoriele democrato-socialiste vor rămâne teoriele împărtăşite de majoritatea cetăţenilor din imperiu. Partisanii imperiului ştiu că acesta se razimă pe baze factice, şi că e mare trebuinţă ca Reichstagul se nu fie decât un biurou de înregistrare a voinţei principelui de Bismarck. Vom vedea însă ce va eşi din actualele alegeri. ------------COWCs----------- Acte Oficiale Ministerul de interne. • Se numesc definitiv la catedrele lor, conform a-fc. 364 din legea instrucţiunei publice : D. Em. Riegler, profesor la catedra de chimie medicală la facultatea de medicină de la Universitatea din Iaşi. D. Ilie Stroescu, institutor la clasa II de la şcoala de băeţi No. 4 din coloarea de galben din Bucureşti D. Vasle Florinescu, institutor la clasa I de la şcoala de bâeţi No. 2 din coloarea de albastru din Bucureşti , şi D-şoara E. Ciucinescu, maestră la şcoala profesională de fete din Bucureşti. Ministerul de rezbel — Sub-locotenentul Botescu Mihail, din regimentul 10 dorobanţi, se trece în poziţie de reformă, pentru infirmităţi incurabile, pe ziuă de 6 Noemie 1889, când a înplinit 6 luni congediu, şi cu LAPTA drepturile ce ’i acordă legile în vigoare pentru anii serviţi ca unul ce s’a , On tarat de comisiunea medicală înaintea căreia a fost trimes, că boala de cire suferea ’i f ce cu totul impropriii serviciului militar şi nesusceptibil de întremare. — Căpitanul Antonescu Petre, din regiuion’ul 25 dorobanţi, s’a trecut, după a sa cerere, pa ziua de 1 Februarie 1890, în poziţie de retragere, cu drepurile ce ’i acordă legile în vigoare pentru anii de serviciu. Căpitanul Petrescu Ion, din redimentul 6 dorobanţi, s’a trecut, dupe a sa cerere, pe ziua de 1 Februarie 1800, în poziţie de retragere, cu drepturile ce ’I acordâ legile în vigoare pentru anii de servicii. Căpitanul Teliman Itporge, din rgimentul ’3 dorobanţii s’a trecut, după a sa cerere, pe ziua de 1 Februarie 18890, în poziţie de retragere, cu drepturile ce ’I acordă legile în vigoare pentru anii de serviciu. ------------OOFiSvOO------------ INFORUHAŢIUNÎ D. E. Stătescu văzând că ar avea puţină şansă de- a fi reales censor al Bauch naţionale a hotârît să renunţe la candidatură In schimb însă, Carada va pune candidatura unui negustor, agreat al săU. ' X Şefii partidului liberal-conservator au avut alaltăeri seară o întru ire intina asupra cestiunei darii in judecată. Se zice că în această privinţă esistă diverginţe de păreri între d-nii Catargiu, Vernescu şi general Florescu, din care cauză toţi partizanii acestora sunt şi ei în neînţelegere. D-nii Pârvoroşeanu şi Bolintineanu, portărei pe lângă tribunalul din Capitală, vor fi puşi în retragere pe ziua de 1 Februarie. „ Acum 2 — 3 zile, d. I. C. Brătianu a primit vizita unuia din consilierii curţii de casaţie. Acesta a spus d-lui Brătianu ca să stăruiască să nu fie dat în judecată căci spiritele între membrii curţii sunt pentru condamnare, cu toate că cea mai mare parte din consilieri sunt numiţi de guvernul colectivist. Consiliul comunei urbane R.Sărat s’a disolvat şi s’a numit membrii în comisiunea mninară d-nii Toma Chircu, Ghiţă Lupan, Pavel Robescu Gh. Gealep, Ioan Oprişenescu, Mateiu Hristescu şi Ioan N. Găgiulescu. „ In cabinet neînţelegerile au ajuns la culme şi un deznodământ fatal pentru densul poate să aibă loc foarte curând. Iată indiciile şi ştirile importante cu privire la această foarte apropiată întâmplare : Constituţionalul în No.săU din urmă publică la adresa Timpului şi a d-lui Păucescu următoarea notiţă, imprimată ca litere subliniate : „ Timpul“ vorbeşte de nişte schimbări de vederi ce ar fi avut loc între d. Catargiu şi d. Păucescu, recunoscând că tendinţele împăciuitoare ale d-lui Păucescu ar avea un merit oarecare. Lucrul nu ne pare important şi nu avem a ne pronunţa, dar am dori să. ■ştim — şi poate că „ Timpul“ ar pupa să ne-o spună — dacă d. Păucescu lucrează în înţelegere cu colegii sei din guvern. Apoi în Românul de erî găsim informaţiunea aceasta, dată cu toată siguranţa : Aflăm, dintr-un isvor sigur următoarele : Situaţiunea cabinetului este foarte sdruncinată. In consiliul de miniştrii de erî, a fost mare ceartă. D-nii Th. Rossetti, Iihermani, Marghiloman şi generalul Vlfidescu sunt contra dări în judecată a cabinetului Brătianu. D-nii general Manu, Păucescu și Lahovary ar dori să se voteze concluziunile raportului comisiunei de informatiuni. Cu toate acestea putem afirma că ministrii nu vor sustine raportul duă Blaramberg, ba chiar li s’ar fi impus, să fără o declaratiune asupra dârei îa judecată, care declaratiune să fie favorabilă miniştrilor acuzaţi. D-na Luhovari e foarte nemulţumit şi ar ameilina chiar cu demisia sa. Kernal urniri însă mint pe de altă parte în contra d-lui Baltavari, cea ce ar putea face ca să fie dilit să se retragă. Persoanele care sunt în curent cu cele ce se petrec la palat cred că în curând cabinetul va fi înlocuit printr’un minister liberal, supt preşedentia d-lui D. Brătianu. In acel caz, liberalii nationali, ar da sprijinul lor noului cabinet. Operaţiele consiliului de revizie pentru formarea contingentului 1890, din Capitală s’au prelungit până la 25 ianuarie 1890 inclusiv. D. Petre V. Aldea este confirmat, pe ziua de 19 Ianuarie 1890, în funcţiunea de comisar poliţienesc în oraşul Turnu-Severin. D. Sava Şomănescu, deputat şi preşedinte al societăţei de agricultura din Craiova, este numit delegat al ministerului domenielor pe lângă camera de comerciu din Craiova pentru a lua parte la şedinţele Camerei* şi a’şi da părerile în verb ce cestiune cum şi de a face propuneri cari ar interesa comerciul şi industria ţârei.* Ministerul agriculturei, industriei, comerciului şi domenielor, a decis ca şcoala de medicină veterinară să fie deschisă în toate Duminicile de la 2 —4 p. m , când publicul doritor va putea să viziteze şcoala, muscele laboratories, infirmeria animalelor şi grajdurile, primind de la direcţiune orice relaţiuni în privinţa mersului progresiv al acelei instituţiuni. Camera în şedinţa de Sâmbătă a început discuţiunea raportului comisiunei de informaţiuni. A vorbit contra raportului d. Buicliu, care va continua şi azi.eri au fost afişate pe zidurile Capitalei, nouile liste electorale. Cei cari nu se văd trecuţi la aceste liste, au dreptul de a face contestaţia la consilul comunal. Ministrul de interne n’a aprobat licitaţiunile ţinute pentru construirea a cinci nouă spitale rurale, deoarece concurenţii au oferit preţuri peste devis. O nouă licitaţie se va fixa în luna Februarie. M D. Popovici Lupu, actual ajutor de biurou clasa 1, este numit pe ziua de 1 Februarie, sub-director al şcoalei de agricultură de la Herăstrău. Societatea de binefacere ,,Provedinţa11 dă un bal la 10 Februarie n c., în sala Teatrului Naţional sub preşedenţia d-lor miniştrii Gr. G. Pâncescu şi Menetis Ghermani iar preşedintă de onoare d-na Iozefina Em. Protopopescu-Pache. D. Ion Chihaia, distinsul inginer silvic şi inspector a domeniilor Statului a fost decorat cu (Sároria Românie) în gradul de cavaler. Reprezentaţia de adio a micelor surori Gurdini, care era să fie Luni seara 22 curent, va avea loc Marţi 23 curent la orele 8 şi jumat. seara, în sala Ateneului nou. XX — — TELEGFIA. Viena, 1 Fevruarie.—Politische Corespondenz primeşte din Bucureşti o scrisoare care relatează toate tentativele nefructoase parlamentare şi extra-parlamentare ale grupului Vernesci-Gatargiu, pentru a produce oarecare manifestaţie ostilă guvernului conservatoare. Aceste tentative, din potrivă, n’au ajuns decât a arăta puterea cabinetului şi importanţa mereu crescândă a majorităţii. Petersburg, 2 Fevruarie.—Ţarul a conferit fostului ministru de finance Reutner titlul de comite, cu prilejul aniversării a 50-a a intrării sale în serviciu. Generalul Puzyrewski a fost numit şef de stat-major al circumscripţiei din Varşovia. E sigur acum că împăratul Germaniei va asista la marele manevre de vară ale armatei ruseşti. Roma, 2 Fevruarie.—Buletinul financiar internaţional zice, cu prilejul stirei creării unei bănci italieneşti la Constantinopol, că lucrurile nu sunt atât de înaintate după cum se pretinde. Dar este adevărat că Camera de comerţ italianească din Constantinopol a formulat un asemenea proiect, care a fost comunicat ministerului de comerţ din Roma. Proiectul are astfel de bazat incât un viitor strălucit pare asigurat băncii de care e vorba. Paris, 1 Februarie. — D. Spiler a însărcinat pe ambasadorul Francei la Petersburg să exprime împăratului mulţumirile guvernului francez pentru atitudinea sa, faţă de pretenţiunile Olandei în cestiunea graniţei Guyaner Berlin, 1 Februarie. — Ştirile din Petersburg anunţă că Ţarul şi familia imperială nu vor merge la Copenhaga ci în Polonia. FOIȚA ZIARULUI .LUPTA• — 23 Ianuarie 1890. — EMINESCU poetici mmm și FORMELE NOUI de OSWALD NEUSCHOTZ I Ut mare și fine) III. Ce-î poezia mea ’ntrebî 9 S. Botnărescu) 11 "***” w W V V Vo w W W W' V Ce-i poe|*ta mé’njtrebi? \j$s\brac' al téű | swfle [de 1 haină. Zilnic cu dânsa deprins, serbătoresc gândind. Dute ’n grădini, culege podoabe frumoase şi mândre Şi te gătesce —atunci în acel templu ai fust. Ceia ce a introdus Eminescu în poesia română e aşa numita strofa saphică mult întrebuinţată de poeţii germani mai ales de Klopfstock, Voss, Hölderlin, Platen, Stolberg, Schlegel şi alţii. Tipicul acestei strofe e următorul: |-„ l-v„ l-„ I —w I -V I -VV(I -vj -* Adică constă dintr’un dactil preces si urmat de câte două trochee. Versul final are un dactil şi un singur trocheu. (vers adariac). Nu ere decim să ’n | văţ a mu ri vr ’o dată . Paruri teuer | înfăşurat în |nantaint, Ochii | mei năl | țam visUsort la [ steaua. Singură | făţiî. Când de-o |dată | tu resă | rist în | cale-mi, Sufe | rin\& | tu, dure | ros de | dulce.. . Pân îa | fund bătui volup | tatea | morţii Ne ’n dură | toare. Jalnic | ard de | viu chinuit ea | Nessus, Or ea | Her cui | in veni | nat de | /tata-i .Focul I meu a’l | stinge nu | pot cu . toate | Apele I mării I etc. etc. Strofa saphică se întrebuinţează în genere când poetul vrea să exprime într’o formă înaltă o adâncă ideiă sau un adânc sentiment mai mult de jale. Sapho, inventatoarea în acestui vers a escelat ea însăşi şi Oda. Iată pentru ce şi sus citată odă a lui Eminescu e scrisă în strofa saphică. Nu vom cerceta aice, dacă a luat această formă pentru a întrupa in ea ideia sa sau că a enunţat ideia pentru a releva o anume formă metrică. E mai mult decât sigur că a vrut să introducă la noi strofa «.rândunicei din Lesbian şi a reuşit tot atât de bine ca Romanii,’care a împrumutat’o de la greci şi ca germanii, care au luat’o de la romani. Pe lângă strofa Saphica, ca formă metrică, Eminescu a mai împrumutat două forme poetice cu un caracter mai extrinsec ca să zic aşa, strofic, tot de la germani insă de altă provenienţă. Aceste sunt ghaselul şi glossa. Ghasel, o formă mult întrebuinţată in Persia, a fost introdusă în Germania la începutul secolului nostru de către Rackert şi Platen şi fu atât de mult gustată incât a devenit cu timpul genul de predilecţiune al poeţilor germani. Dintre poeţii contimporani nemţi Bodenstedt a cultivat mult Ghaselul. Metrul lui e de obsce trocheul, indiferent de câte picioare. Particularitatea-i caracteristică e modul versificaţiunei. Cele dintâi două versuri rimează, al treilea e alb al patrulea are rima celor dintâi, al cincilea e alb al seaselea are rima precedentă şi aşa până îa sfârşit. Toamna frunzele cotindă Şi un grier sub o grindă Vântu! jalnic bate ’n geamuri... Cu o mână tremură!ci Earâ tu la gura solii. . Stai ca somnul aa te pinâă Ce tresari din vis deodată ? Tu auzi păşind în tindă E iubitul care vine. .. De mijloc să te cuprindă. Şi în faţa ta frumoasă. O să ţie o oglindă Să te vezi pe tine însăşi . Visătoare, surizândă Forma după cum se vede e foarte plăcută. Eminescu n’a putut să ne dee, din nefericire, decât un speciment de Ghasel. Ni a arătat insă cu această ocasiune bogăţia rimei in limba română, tesaurul cuvintelor ce ’l găsesci numai atunce când aî prilegiul de a’l căuta. Mi se va obiecta că tocmai «căuta» e cuvântul adequat, pentru a caracterisa rima lui Eminescu — care e foarte căutată sforţată. Da, artistul căuta să potrivească culorile şi nuanţele şi numai atunce e artist când caută şi găseşte. A rima. Frunză verde lemn uscat Cânta cocoşul sub pat Poate fiecare poeţandru, dară nu fiecare e în stare a scoate la iveală rime necunoscute încă, sau a face din cuvinte vulgare, vorbe poetice. A doua formă nouă introdusă de Eminescu în literatura noastră poetică e glossa, importată din Spania în Germania de către fraţii Schlegel. E mai puţin gustată în Germania de căt drăgălaşul Ghasel. Glossa in Germania e compusă (după tipicul spaniol) de patru decime (decima sau zece versuri adecă 4 strofe a zece versuri). Ultimul vers din fiecare decima e în acelaş timp şi un vers al strofei rimate numite temata şi pusă în capul întregului. Glossa lui Eminescu constă dintr’o temata de opt versuri. Prin urmare va avea şi opt decime. Ultima strofă, a zecea cu temata, e temata însășî cu versurile întoarse. Iată analiza glosei: Glosa Temata 1) Vremea trece, vremea vine 3) Todds ve.M și n’luă toate. 3) Ce e rău și el e bine 4) Tu te ’n treabă s: socoate . 6) Nu spera Ş' nu ai teamă; 6) Ce e val ca va'ni trece ; 7) De te’ndeamnă, de te chiamă, 8 Tu răni'n la tot de rece. _ Aceste versuri vor fi, după cum am zis, versurile finale din cele opt decima şi anume în ordin consecutiv. Primul vers din prima decime, al doilea din a doua decimă şi aşa mai departe. Temata întoarsă Tu remât Iu toate rece De te ’nda,nnâ, de te chinmă, Ce e val vn valul trece Nu spera şi nu ai temă, etc. etc. Ca şi Ghaselul aşa ne-a rămâs şi grasa numai un specimen. Nenorocitul poet n’a avut când să îmbogăţească literatura română cu aceste preţioase introduceri poetice. De sigur că dlacă trăia netulburat de fatală alienaţie n’ar fi lipsit să ne familiiseze cu trioletul riternetul, madrigalul și altele. . . *