Lupta, ianuarie 1890 (Anul 7, nr. 1017-1039)

1890-01-22 / nr. 1032

2 alt­ceva trebuincios de drum e absolut cu neputinţă Verhohnsk e unicul punct, un­de poţi se gasescî pâine si alte producte şi acesta nu to'-d’a-uni, însă tot costă a­­colo mult mai scump”de­cât în Iakutsk ; aşa spre exemplu pâinea de secară costă 7=8 ruble pudu (17 chilograme), iar carnea 5 ruble*pudu şi aşa mai departe. Unele obiecte se vând cu un preţ fa­bulos de scump, aşa spre exemplu 10 pachete de chibrituri costă 2 ruble. Luând în consideraţie toate acestea, trebue să te aprovizionezi în Tacutsk pen­tru tot drumul până la Colamsk (nu e de prisos de a adăuga aici că pe cazacii, cari merg cu escorta, trebuesc hrăniţi pe socoteala noastră pe tot drumul, şi prin urmare trebue şi pentru dânşii de luat provizii, căci lor nu li se dă pen­tru tot drumul până la Golanisc de cât două ruble şi câţi­va copeice, câte 7 co­­peice pe zi, în cazul contrar ei ar muri de foame­. Afară de proviziile alimen­tare trebue să vă luaţi şi haine conform asprei clime­­ locale, aşa că pentru fie­care călător e necesar de făcut nişte cheltuelî destul de mari. Se presupune că se poate merge până la Verhoiari­k­in 18 zile, iar până la Colămsk­i în 48 de­ zile şi după această socoteală se li­berează si proviziele de hrană.« In reali­tate partidele nu pot ajunge la Colămsk în mai puţin de 2 luni şi jum. de zile şi în 3—4 săptămâni la Verboiansk provine aceasta mai întâi, din cauză că oficial cur­sele nu sunt puse de­cât de 20,60,256 verste, pe când în realitate ele au o în­tindere de 60,90,300 verste, aşa că de asemenea verste ’’nenumărate se strâng multe. Principalul lucru e că la staţii nu se găsesc cai şi reni în de­ajuns. Când se trimetea câte doi exilaţi politici împreună cu doi cazaci, abia ajungea pentru dânşii şi bagajul lor, caii sau renii ce se ga­­seau la staţii, a parcurge o distanţă de 200—300 verste şi a se întoarce îndărăt, renii abia reuşesc în timp de 10 zile, aşa că partida a doua plecând peste 10 zile după cea de întâii­ trebue să aştepte renii şi pe urmă să plece cu dânşii o­­bosiţi încet, cam­ adesea ori se opresc sau cad cu totul. Dacă poşta ar esista numai pentru exilaţii politici, apoi şi a­­tunci tot ar proveni întârzieri la unele staţii, şi dacă spre exemplu partida în­­tâia a întârziat o zi, a doua partidă va întârzia două zile (1 zi pentru întoar­cerea renilor) şi aşa mai departe. Insă cu aceşti cai şi reni se face şi serviciul poştei, transportul criminalilor penali, a cazacilor cari pleac­ă la posturile lor în­colo şi încoaca, într’un cuvânt toată or­ganizaţia miloacelor de transport e aşa in cât o partidă plecând chiar în in­terval de două săptămâni una de alta, tot trebue să aştepte 5—10 zile la unele staţii. Vara călătoriile sunt şi mai grele. Tot timpul trebue să mergi că­lare şi îţi poţi închipui cât de de obositor şi greu ca să duci cu tine şi bagajul (împa­­chetarea lui şi anumite pache costă foarte scump) Pentru femei călătoria de vară e cu totul imposibilă și până acuma pe ele nici o dată nu le-au trimes vara. Din cauza acestor întâmplări acei cari pleacă la Colamsk trebue să se aprovi­zioneze cu de ale mâncărei pentru 2 luni și jumătate, iar la Verho­ianse pentru 3 săptămâni sau o lună, ca să "nu moară de foame pe drum. Toate aceste împre­jurări sunt în mod oficial stabilite prin rapoartele antreprenorilor de poştă, pe acest drum şi a sub-prefecţilor din Ver­­hoiansk, Colămsk şi lacutsk, care au­ a­­vut reşedinţele in acele localităţi prin cari trece drum la Verhoiansk. Pe baza acestora ordinea de trămitere pe timpul precedentei administraţii a fost următoa­rea : se trămiteau exilaţii politici câte 2 oameni peste fie­care 10—12 zile, iar câte o­dată în intervale şi mai mari. Pe ur­mă afară de cele 5 poduri de bagagiu ce se admit în Siberia peste tot locul în timpul transporturilor de la un loc la­ altul, fie­căruia se permitea de a lua încă 5 poduri de previziuni. Pentru pregăti­rile de drum fie­cărui om i să dădeau paralele de hrană după socoteala oficială a zilelor de drum, pentru haine pe un an şi resursele ajutoare pe 2 luni îna­inte” luând în consideraţie că pe drum poci să fii mai mult de 48 zile admise de administraţie. Aceste parale se de­­dedeau mai înainte cu 10 zile, aşa că puteai să te pregăteşti la timp pentru drum, iar dacă vre­unu­l din cauza unor considerente nu putea să fie gata la tim­pul hotărât, apoi trimiterea lui se amâ­nă încă pentru câte­va zile, fiind­că se lua în vedere că pentru a te pregăti pentru un aşa drum nu e uşor. DIN GERMANIA Lupta electorală în Germania e din cele mai acute. Toate partidele fac sfor­ţări uriaşe pentru ca să reuşască parti­­zanii lor. Partida socialistă din Germania orga­­nisează întruniri şi după ştirile ce so­sesc zilnic oratorii socialişti au mare succes. In Drezda, Chemnitz, Nürnberg, Düs­seldorf, adică în toate centrele uvriere se da ca sigură reuşita socialiştilor. In Berlin în cartierul al IV-lea îşi pune candidatura unul din capii socialiş­tilor, d. Paul Singer. Guvernul imperiului face tot ce e î stă prin putinţă pentru ca Reichstagul vii­tor să nu mai fie ca acel ales în 1887. Opoziţiunea însă faţă cu enormele pre­siuni bismarkiane a decis ca în contra naţionalilor­ liberali, se susţie, sau un socialist, sau un catolic sau un progre­sist, cu alte cuvinte se susţie pe acel ce ar avea mai multe şanse. Alianţa aceasta, pur electorală, exci­­tează presa guvernamentală, care con­tinuă cu înjurăturele, presa opoziţiu­­neî răspunde la atacurile reptilelor că în faţa unui guvern care a şters din pro­gramul sau orî­ce idee liberală, care se razimă numai pe autoritarism şi care susţine supremaţia claselor priveligiate, ori­ce alianţă e explicabilă. Alegerile de sigur că nu vor fi libere, opoziţiunea ştie acest lucru foarte bine. Gazeta de Francfo­­t spune că rezul­tatul alegerilor, nu va reprezenta adevă­rata opiniune a Germaniei şi ca ori­ce s’ar face teoriele democrato-socialiste vor rămâne teoriele împărtăşite de majori­tatea cetăţenilor din imperiu. Partisanii imperiului ştiu­ că acesta se razimă pe baze factice, şi că e mare tre­buinţă ca Reichstagul se nu fie de­cât un biurou de înregistrare a voinţei prin­cipelui de Bismarck. Vom vedea însă ce va eşi din actua­lele alegeri. ------------COWCs-----------­ Acte Oficiale Ministerul de interne. •­ Se numesc definitiv la catedrele lor, conform a-fc. 364 din legea instrucţiunei publice : D. Em. Riegler, profesor la catedra de chimie medicală la facultatea de medicină de la Univer­sitatea din Iaşi. D. Ilie Stroescu, institutor la clasa II de la şcoala de băeţi No. 4 din coloarea de galben din Bucureşti D. Vasle Florinescu, institutor la clasa I de la şcoala de bâeţi N­o. 2 din coloarea de albastru din Bucureşti , şi D-şoara E. Ciucinescu, maestră la şcoala profe­sională de fete din Bucureşti. Ministerul de rezbel — Sub-locotenentul Botescu Mihail, din regimen­tul 10 dorobanţi, se trece în poziţie de reformă, pentru infirmităţi incurabile, pe ziuă de 6 Noem­ie 1889, când a înplinit 6 luni congediu, şi cu L­A­PTA drepturile ce ’i acordă legile în vigoare pentru a­­nii serviţi ca unul ce s’a , On tarat de c­omisiunea medicală înaintea căreia a fost trimes, că boala de c­ire suferea ’i f ce cu totul impropriii serviciului militar şi nesusceptibil de întremare. — Căpitanul Antonescu Petre, din regiuion’ul 25 dorobanţi, s’a trecut, după a sa cerere, pa ziua de 1 Februarie 1890, în poziţie de retragere, cu drep­urile ce ’i acordă legile în vigoare pentru a­­nii de serviciu. Căpitanul Petrescu Ion, din redimentul 6 doro­banţi, s’a trecut, dupe a sa cerere, pe ziua de 1 Februarie 1800, în poziţie de retragere, cu drep­turile ce ’I acordâ legile în vigoare pentru anii de servici­i. Căpitanul Teliman Itporge, din r­gimentul ’3 dorobanţii s’a trecut, după a sa cerere, pe ziua de 1 Februarie 18890, în poziţie de retragere, cu drepturile ce ’I acordă legile în vigoare pentru anii de serviciu. ------------OOFiSvOO------------­ INFORUHAŢIUNÎ D. E. Stătescu văzând că ar avea puţină şansă de­- a fi reales censor al Bauch naţionale a hotârît să renunţe la candidatură In schimb însă,­­ Carada va pune candidatura unui negustor, agreat al săU. ' X Şefii partidului liberal-conservator au avut alaltă­eri seară o întru ire inti­na asupra cestiunei darii in ju­decată. Se zice că în această privinţă esistă diverginţe de păreri între d-nii Ca­­targiu, Vernescu şi general Florescu, din care cauză toţi partizanii aces­tora sunt şi ei în neînţelegere.­­ D-nii Pârvoroşeanu şi Bolintineanu, portărei pe lângă tribunalul din Ca­pitală, vor fi puşi în retragere pe ziua de 1 Februarie. „ Acum 2 — 3 zile, d. I. C. Brătianu a primit vizita unuia din consilierii curţii de casaţie. Acesta a spus d-lui Brătianu ca să stăruiască să nu fie dat în judecată căci spiritele între membrii curţii sunt pentru condamnare, cu toate că cea mai mare parte din consilieri sunt numiţi de guvernul colectivist.­­ Consiliul comunei urbane R.­Să­rat s’a disolvat şi s’a numit membrii în com­isiunea m­n­inară d-nii­ Toma Chircu­, Ghiţă Lupan, Pavel Robescu Gh. Gealep, Ioan Oprişenescu, Mateiu Hristescu şi Ioan N. Găgiulescu. „ In cabinet neînţelegerile au­ ajuns la culme şi un deznodământ fatal pentru densul poate să aibă loc foarte curând. Iată indiciile şi ştirile importante cu privire la această foarte apropiată întâmplare : Constituţionalul în No.­săU din ur­mă publică la adresa Timpului şi a d-lui Păucescu următoarea notiţă, impri­mată ca litere subliniate : „ Timpul“ vorbeşte de nişte schim­bări de vederi ce ar fi avut loc între d. Catargiu şi d. Păucescu, recunos­când că tendinţele împăciuitoare ale d-lui Păucescu ar avea un merit oare­care. Lucrul nu ne pare important şi nu a­vem a ne pronunţa, dar am­ dori să. ■ştim — şi poate că „ Timpul“ ar pu­pa să ne-o spună — dacă d. Păucescu lucrează în înţelegere cu colegii sei din guvern. Apoi în Românul de erî găsim in­forma­ţiu­nea aceasta, dată cu toată siguranţa : Aflăm, dintr-­un isvor sigur urmă­toarele : Situaţiunea cabinetului este foarte sdruncinată. In consiliul de miniştrii de erî, a fost mare ceartă. D-nii Th. Rossetti, Iihermani, Marghiloman şi generalul Vlfid­escu sunt contra dări în judecată a cabinetului Brătianu. D-nii general Manu, Păucescu și Lahovary ar dori să se voteze conclu­­ziunile­ raportului comisiunei de infor­­matiuni. Cu toate acestea putem afirma că ministrii nu vor sustine raportul d­­uă Blaramberg, ba chiar li s’ar fi im­pus, să fără o declaratiune asupra dârei îa judecată, care declaratiune să fie favorabilă miniştrilor acuzaţi. D-na Luhovari e foarte nemulţumit şi ar ameilin­a chiar cu demisia sa. Kernal urniri însă mint pe de­ altă parte în contra d-lui Baltavari, cea ce ar putea face ca să fie dilit să se re­tragă. Persoanele care sunt în curent cu cele ce se petrec la palat cred că în curând cabinetul va fi înlocuit printr’un minister liberal, supt preşedentia d-lui D. Brătianu. In acel caz, liberalii­ nationali, ar da sprijinul lor noului cabinet.­­ Operaţiele consiliului de revizie pen­tru formarea contingentului 1890, din Capitală s’au prelungit până la 25 ianuarie 1890 inclusiv.­­ D. Petre V. Aldea este confirmat, pe ziua de 19 Ianuarie 1890, în funcţiunea de comisar poliţienesc în oraşul Turnu-Severin. D. Sava Şomănescu, deputat şi preşedinte al societăţei de agricultura din Craiova, este numit delegat al ministerului domenielor pe lângă ca­mera de comerciu din Craiova pen­tru a lua parte la­ şedinţe­le Camerei* şi a’şi da părerile în verb­ ce cestiune cum şi de a face propuneri cari ar interesa comerciul şi industria ţârei.­­* Ministerul agriculturei, industriei, comerciului şi domenielor, a decis ca şcoala de medicină­ veterinară să fie deschisă în toate Duminicile de la 2 —4 p. m , când publicul dori­tor va putea să viziteze şcoala, mu­­scele laboratories, infirmeria ani­malelor şi grajdurile, primind de la direcţiune ori­ce relaţiuni în privinţa mersului progresiv al acelei institu­­ţiuni.­­ Camera în şedinţa de Sâmbătă a început discuţiunea raportului comi­siunei de in­form­a­ţi­uni. A vorbit con­tra raportului d. Buicliu, care va con­tinua şi azi.­­­eri au fost afişate pe zid­urile Ca­pitalei, n­ouile liste electorale. Cei cari nu se văd trecuţi la a­­ceste liste, au dreptul de a face con­testaţia la consilul comunal. Ministrul de interne n’a aprobat­ licitaţiunile ţinute pentru construirea a cinci nouă spitale rurale, de­oare­ce concurenţii au oferit preţuri peste devis. O nouă licitaţie se va fixa în luna Februarie. M D. Popovici Lupu, actual ajutor de biurou clasa 1, este numit pe ziua de 1 Februarie, sub-director al şcoalei de agricultură de la He­răstrău.­­ Societatea de bine­facere ,,Prove­­dinţa11 dă un bal la 10 Februarie n c., în sala Teatrului Naţional sub preşedenţia d-lor miniştrii Gr. G. Pâ­­ncescu şi Menet­is Ghermani iar pre­şedintă de onoare d-na Iozefina Em. Protopopescu-Pache.­­ D. Ion­­ Chih­aia, distinsul ingi­ner silvic şi inspector a domeniilor Statului a fost decorat cu (Sároria Românie) în gradul de cavaler.­­ Reprezentaţia de adio a micelor su­rori Gurdini, care era să fie Luni seara 22 curent, va avea loc Marţi 23 curent la orele 8 şi jumat. seara, în sala Ateneului nou. X­X — — TELEGFIA. Viena, 1 Fevruarie.—Politische Cores­­pondenz primeşte din Bucureşti o scri­soare care relatează toate tentativele ne­­fructoase parlamentare şi extra-parla­­­mentare ale grupului Vernesc­i-Gatargiu, pentru a produce oare­care manifestaţie ostilă guvernului conservatoare. Aceste­ tentative, din potrivă, n’au ajuns de­cât a arăta puterea cabinetului şi importanţa mereu crescândă a majorităţii. Petersburg, 2 Fevruarie.—Ţarul a con­­ferit fostului ministru de finance Reutner titlul de comite, cu prilejul aniversării a 50-a a intrării sale în serviciu. Generalul Puzyrewski a fost numit şef de stat-major al circumscripţiei din­ Varşovia. E sigur acum că împăratul Germaniei va asista la marele manevre de vară ale armatei ruseşti. Roma, 2 Fevruarie.—Buletinul finan­ciar internaţional zice, cu prilejul stirei creării unei bănci italieneşti la Constan­­tinopol, că lucrurile nu sunt atât de înaintate după cum se pretinde. Dar este adevărat că Camera de co­merţ italianească din Cons­tan­tinopol a formulat un asemenea proiect, care a fost comunicat ministerului de comerţ din Roma. Proiectul are ast­fel de bazat in­cât un viitor strălucit pare asigurat băncii de care e vorba. Paris, 1 Februarie. — D. Sp­iler a în­sărcinat pe ambasadorul Franc­­ei la Pe­tersburg să exprime împăratului mulţu­mirile guvernului francez pent­ru atitu­dinea sa, faţă de pretenţiunile Olandei în cestiunea graniţei Guyaner Berlin, 1 Februarie. — Ştirile din Pe­tersburg anunţă că Ţarul şi familia im­perială nu vor merge la Copenhaga ci în Polonia. FOIȚA ZIARULUI .LUPTA• — 23 Ianuarie 1890. — EMINESCU poetici mmm și FORMELE NOUI de OSWALD NEUSCHOTZ I Ut mare și fine) III. Ce-î poezia mea ’ntrebî 9 S. Bo­tnărescu) 11 "***” w W V V Vo w W W W' V Ce-i poe|*ta mé’njtrebi? \j$s\brac' al téű | swfle [de 1 haină. Zilnic cu dânsa deprins, serbăt­oresc gândind. Dute ’n grădini, culege pod­oabe frumoase şi mândre Şi te gătesce —atunci în ac­el templu ai fust. Ceia ce a introdus Eminescu în poesia română e aşa numita strofa saphică mult întrebuinţată de poeţii germani mai ales de Klopfstock, Voss, Hölderlin, Platen, Stolberg, Schlegel şi alţii. Tipicul acestei strofe e următorul: |-„ l-v„ l-„ I —w I -V I -VV(I -vj -* Adică constă dintr’un dactil preces si urmat de câte două trochee. Versul final are un dactil şi un singur trocheu. (vers adariac). Nu ere decim să ’n | văţ a mu­­ ri vr ’o­­ dată . Paruri teuer | înfăşurat în |­­nantaint, Ochii | mei năl | țam visUsort la [ steaua. Singură | făţiî. Când de-o |­dată | tu resă | rist în | cale-mi, Sufe | rin\& | tu, dure | ros de | dulce.. . Pân îa | fund bă­t­ui volup | tatea | morţii Ne ’n dură | toare. Jalnic | ard de | viu chinu­­­it ea | Nes­sus, Or ea | Her cui | in veni | nat de | /tat­a-i­­ .Focul I meu a’l | stinge nu | pot cu . toate | Apele I mării I etc. etc. Strofa saphică se întrebuinţează în ge­nere când poetul vrea să exprime într’o formă înaltă o adâncă ideiă sau un a­­dânc sentiment mai mult de jale. Sapho, inventa­toarea în acestui vers a escelat ea însăşi şi Oda. Iată pentru ce şi sus citată odă a lui Eminescu e scrisă în strofa saphică. Nu vom cerceta aice, dacă a luat această formă pentru a întrupa in ea ideia sa sau că a enunţat ideia pentru a releva o anume formă metrică. E mai mult de­cât sigur că a vrut să introducă la noi strofa «.rândunicei din Lesbian şi a reuşit tot atât de bine ca Romanii,’care a împrumutat’o de la greci şi ca germanii, care au luat’o de la romani. Pe lângă strofa Saphica, ca formă me­trică, Eminescu a mai împrumutat două forme poetice cu un caracter mai ex­trinsec ca să zic aşa, strofic, tot de la germani insă de altă provenienţă. Aceste sunt ghaselul şi glossa. Ghasel, o formă mult întrebuinţată in Persia, a fost introdusă în Germania la începutul secolului nostru de către Rac­kert şi Platen şi fu atât de mult gus­tată in­cât a devenit cu timpul genul de predilecţiune al poeţilor germani. Dintre poeţii contimporani nemţi Bodenstedt a cultivat mult Ghaselul. Metrul lui e de obsce trocheul, indiferent de câte picioare. Particularitatea-i caracteristică e modul versificaţiunei. Cele dintâi două versuri rimează, al treilea e alb al patrulea are rima celor dintâi, al cincilea e alb al seaselea are rima precedentă şi aşa până îa sfârşit. Toamna frunzele cotindă Şi un grier sub o grindă Vânt­u! jalnic bate ’n geamuri... Cu o mână tremură­!ci Earâ tu la gura soli­i. . Stai ca somnul aa te p­­inâă Ce tresari din vis de­odată ? Tu auzi păşind în tindă E iubitul care vine. .. De mijloc să te cuprindă. Şi în faţa ta frumoasă. O să ţie o oglindă Să te vezi pe tine însăşi . Visătoare, surizândă Forma după cum se vede e foarte plă­cută. Eminescu n’a putut să ne dee, din nefericire, de­cât un speciment de Gha­sel. Ni a arătat insă cu această ocasiune bogăţia rimei in limba română, tesaurul cuvintelor ce ’l găsesci numai atunce când aî prilegiul de a’l căuta. Mi se va obiecta că tocmai «căuta» e cuvântul a­­dequat, pentru a caracterisa rima lui Eminescu — care e foarte căutată sfor­ţată. Da, artistul căuta să potrivească culorile şi nuanţele şi numai atunce e artist când caută şi găseşte. A rima. Frunză verde lemn uscat Cânta cocoşul sub pat Poate fie­care poeţandru, dară nu fie­care e în stare a scoate la iveală rime necunoscute încă, sau a face din cuvinte vulgare, vorbe poetice. A doua formă nouă introdusă de Eminescu în literatura noas­tră poetică e glossa, importată din Spa­nia în Germania de către fraţii Schlegel. E mai puţin gustată în Germania de căt drăgălaşul Ghasel. Glossa in Germania e compusă (după tipicul spaniol) de patru decime (decima sau zece versuri adecă 4 strofe a zece versuri). Ultimul vers din fie­care decima e în acelaş timp şi un vers al strofei rimate numite temata şi pusă în capul întregului. Glossa lui Eminescu constă d­intr’o te­­­mata de opt versuri. Prin urmare va a­­vea şi opt decime. Ultima strofă, a ze­cea cu temata, e temata însășî cu ver­surile întoarse. Iată analiza glosei: Glosa Temata 1) Vremea trece, vremea vine 3) Todds ve.­M și n’luă toate. 3) Ce e rău și e­l e bine 4) Tu te ’n treabă s: socoate . 6) Nu spera Ş' nu ai teamă; 6) Ce e val ca va'ni trece ; 7) De te’ndeamnă, de te chiamă, 8 Tu răni'n la tot de rece. _ Aceste versuri vor fi, după cum am zis, versurile finale din cele opt decima şi anume în ordin consecutiv. Primul vers din prima decime, al doilea din a doua decimă şi aşa mai departe. Temata întoarsă Tu remât Iu toate rece De te ’nda,nnâ, de te chinmă, Ce e val vn valul trece Nu spera şi nu ai temă, etc. etc. Ca şi Ghaselul aşa ne-a rămâs şi grasa numai un specimen. Nenorocitul poet n’a avut când să îm­bogăţească literatura română cu aceste preţioase introduceri poetice. De sigur că dlacă trăia netulburat de fatală alie­­naţie n’ar fi lipsit să ne famili­­­iseze cu trioletul riternetul, m­adrigalul și altele. . . *

Next