Lupta, iunie 1890 (Anul 7, nr. 1137-1161)
1890-06-18 / nr. 1152
tt . V A A . « * ridon, şi-au creat spitalele lor proprii, dintre cari unele au legaturi şi donaţiuni frumoase cu care pot întreţine deja un număr însemnat de paturi. Dacă aceste spitale ar avea dreptul de persoană morală, legaturile şi donaţiunile s’ar înmulţi în mod considerabil. Aci trebuiau dar evreii să -şi mărginească strămuintele, acţiunea lor. Să ceară şi împreună cu dânşii vom cere şi noi a se recunoaşte dreptul de persoană morală numai acelor spitale sau aziluri care au deja un început de existenţă proprie, independent de taxe percepute direct sau indirect de la ovrei. Să ceară ca aceste spitale să fie administrate de o epitropie laică compusă din un delegat al guvernului, unul al comunei şi unul ales de obşte, toţi pe timp mărginit de două sau trei ani*. In acest chip spitalele vor prospera, legaturile şi donaţiunile se vor înmulţi. In schimb, aceste spitale din Iaşi şi Bucureşti să fie de drept clinicele Facultăţilor de medicină unde sunt foarte mulţi studenţi evrei. In loc însă de a cere acest lucru şi numai acest lucru, evreii umblă după comunităţi religioase, după dreptul de a percepe venituri directe şi indirecte pentru a întreţinul case de închinăciuni şi şcoli unde să dea junimei o educaţie religioasă, iar spitalele să rămâe tot pe al treilea plan, adică tot la discreţia rabinilor şi a hahamilor, tot in absolută mizerie ! Pentru astăzi am enunţat numai în ce constă chestia comunităţilor religioase evreeşti de care se vorbeşte atât de mult, arătând în câteva cuvinte inutilitatea lor chiar din punctul de vedere al intereselor massei evreilor. Ne rezervăm a reveni pentru a arăta partea mai importantă, anume relele, pericolele, ce ar decurge pentru ţară pentru masa evree din înfiinţare de comunităţi religioase cu drepturiîntinse. P INFORMAŢII MI D’ubia ori Agenţia Itoviana ne trimite această ştire din Bulgaria. Prinţul Ferdinand a confirmat sentinţa care respinge recursul maiorului Paniţa precum şi cererea de comutare a pedepsei capitale in 15 ani de închisoare militară. „ Ce neruşinare ! Mitiţă Sturdza, ignobila reptilă, acel care a insultat în modul cel mai mizerabil pe d. Mârzescu, zirând că nu-i face onoarea nici a îi întinde mâna, acest neruşinat un sfârşit s’a dus la Iaşi, şi ştiţi pentru ce ? Pentru a împăca pe colectiviştii din localitate cu d. Mârzescu şi pentru a stărui ca acest din urmă să fie ales preşedinte al comitetului colectivist din localitate! Ce politică mizerabilă ! Azi se judecă de Curtea de casaţie recursul procurorului general contra hotărârei Curţei de apel prin care şi-a declinat competinţa de a judeca pe bătăuşii colectivişti cari au spart şi devastat redacţiele bătând şi pe redactori. Şcoala subt-ofiţerilor de la Bistriţa va fi reorganizată, împărţindu-se pe viitor în trei secţiuni : 1) Cavaleria şi infanteria, 2) Administraţia şi al 3) Artileria şi geniul. In urma propunere a d-lui primar Pake Protopopescu, consiliul comunal a însărcinat tot pe d. Brătescu cu supraveghierea accizelor, până la Noemvrie, data noilor alegeri comunale. Prin o notă cu data de 15 (27) c., către ministerul afacerilor străine, legaţiunea Italiei din Bucureşti desminte în mod formal ştirile relative la apariţia cholerei în Italia. „eri seară s’a spânzurat d. Penescu, directorul şcoalei primare din Tunari. Se zice că cauza carel-a împins la acest act disperat ar fi următoarea: D. Penescu avusese un conflict cu unul din numita şcoala. Ministerul numise o anchetă ca să cerceteze cazul şi din această anchetă eşea vinovat d. Penescu. Teama avertismentului precum şi alte supărări familiarel-au împins la sinucidere. Nenorocitul lasă în urmă î o familie foarte numeroasă. „ Conversiunea obligaţielor de 6 la sută se va face pe la sfârşitul lui August sau începutul lui Septembrie. X X X * LAPTA Lumea a început să plece din Bucureşti, gonită de căldurile cari au început să devie nesuferite. Trenurile î şi au lungit coada într’un mod simţitor. Joi, 14 curent, d. de Treschow, trimis extraordinar al Regelui Suediei şi Norvegiei, a fost primit de Regele şi Regina. Excelenţa Sa a avut onoarea a remite Majestăţilor Lor scrisori din partea suveranului său. D. de Treschow împreună cu persoanele care -l însoţeau în această misiune au fost conduşi la Castelul Peleş şi apoi reconduşi la oţel cu trăsurile Corfei. * S’a acordat d-lui Rosetti ( Theodor G.), ministru al justiţiei şi ad interim al cultelor şi instrucţiune publice, înalta autorisaţiune de a primi şi purta însemnele Marelui Cordon al Ordinului Osmanie (Turcia) şi d-lui Mano (Grigorie N.), director general al monopolurilor Statului, înalta autorisaţiune de a primi şi purta însemnele de Cavaler al Ordinului Legiunea de onoare (Francia). La toate şcoalele publice, urbane, secundare, universitare, şi profesionale din regatul Român, s’a început esamenul de finele anului şcolar 4889-90 şi pentru toate s’a publicat programe după care au a se ţinea esamenile şi modul cum esaminatorii au a-şi face datoria. Până aci toate bune. Nimic mai logic. Cum rămâne insă cu şcolile rurale? Pe când pentru şcolile secundare, universitare, ect. din regatul Român s’a luat dispoziţii din timp a se publica actele relativ la facerea esamenului, pentru şcolile rurale nimic. Nici odată până in acest an nu s’a întâmplat aşa ceva. In toţi anii se publica prin Monitor facerea esamenului la toate şcolile din ţară şi dacă şcolile rurale nu primesc Monitoare, apoi partea administrativă şcolara ca Revizorul, lua măsuri ca, acele dispoziţii ministeriale să fie făcute cunoscut invăţătorilor prin Sub-prefecturi şi Primării. Anul acesta nimic. Care să fie cauza ? Mister. Suntem în ajunul de 16 iunie, zi obişnuită a se începe examenul la şcolile rurale şi tăcerea e generală. Fiece învăţător e nedumerit. Fie cine ’şi pune întrebarea: S’a modificat oare pentru şcolile rurale vechile dispoziţiuni asupra facerei examenului ? Dacă da sau nu, pentru ce nu s’a făcut cunoscut la timp şi învăţătorilor de aceasta ? Poate să crede că învăţătorii sunt inspiraţi de duhul sfânt şi ca’ atare scia tot ce se petrece în cabinetele autorităţilor publice. Poate! Ori care ar fi motivul, ori ce considerente s’ar invoca, un lucru rămâne în picioare, şi anume: Era, este şi chiar va fi de rigoare a se face şi învăţătorilor cunoscut de ori ce modificare sau alt-ceva s’ar face în ramura lor. Acum învăţătorii, sau parte din ei, ne ştiind în cotro s’o ducă vor ţinea clas toată luna curentă. Dacă învăţă’torii sunt o parte neglijabilă a societăţeî, apoi măcar în respectul Societăţeî ’ în mijlocul caria trăesc, să nu-i las’e a fi ca un roiu fără matcă. Luni la 25 iunie să dă în grădina Parisiană (Stavri) o reprezentaţie teatrală în beneficiul d-nei G. Dimancea, cu concursul mai multor artiste şi artişti ai teatrului Naţional. Se va juca O noapte furtunoasă şi Cearta pentru revizuire. X Ştirile cari ne sosec de pe la mai toate staţiunile balneare din ţară ne spun că lumea n’a început încă să se stabilească la băi. De ieri-o săptămână a început să sosească mai multă. Lacu Sărat e deja populat. Sezonul începe totd’auna mai devreme aici. La Slănicul din Moldova, la C.Lung, Predeal etc. vizitatorii sunt foarte rari acum. Camera de comerciu din Ploeşti In seara de Vineri 15 Iunie s-a constituit noua Cameră de Comerciu, alegându-se ca preşedinte d. G. Haralambiade, proprietar în Edera, ca vice-preşedinte d. Costea Vasilescu lipscan, iar secretar a rămas tot d. Teodor Nicolau, profesor de comptabilitate la şcoala comercială din Ploeşti. La ordinea zilei n’a fost decât propunerea Camerei de Comerciu din Brăila de a se ţine în Bucureşti la o dată ce se va fixa mai târziu, un congres de delegaţi ai tutor camerilor de Comerciu din ţară, spre a discuta dimpreună cu delegaţii ministerului agriculturei, industriei şi comerciului, casele, pe cari să încheie viitoarele convenţii comerciale, cu diferitele state. Propunerea a fost bine primită; ca delegaţi ai acestei Camere s’au ales preşedintele G. Haralambiade şi Ionică Albulescu tăbăcar din Ploeşti şi d-nii Rucăreanu din Tărgovişte şi Bodeanu din Buzău. La cursul superior al liceului Lázár, înfiinţat prin noul budget de la 1 Septembre, s-au numit următorii d-nii profesori : V. Păun pentru limba română, Ghiorghian 1. latină, Pavelescu 1. elenă, Gion 1. francesă, Beraru 1. germană, Angliei Demetrescu istoria, Speranţă filosofia, Mirescu matematica, Gheorghe Stătescu ştiinţele naturale, remănând d. Ştef. Mihăilescu cu fisica şi chimia, toţi cu titlurile de definitiv, cu cari funcţionari la cursul inferior până acum, afară de d. Gion, Speranţă şi G. Stătescu, ale căror catedre vor fi publicate la concurs, n Eri a avut loc logodna d-lui avocat N. Vrăbiescu cu d-şoara Jeana Puricescu. Căsătoria religioasă va avea loc Duminica viitoare. X Eri s’a cântat la biserica Dorina Bălaşa o nouă leturghie compusă de d. G. Ştefănescu. Această nouă compoziţie a maestrului Ştefănescu este deosebită de cele alte leturghii, lucrată cu mult gust şi maestru. Parchetul militar a dispus ţinerea la închisoare preventivă a d-lui căpitan Mavrodin pentru reclamaţiunea adresată Corpurilor Legiuitoare, sub pretext că aceasta constitue o crimă. Pretextul este inventat pentru a legitima oarecum arestarea, ce de altfel este un adevărat abuz, o rezbunare, însă s’a luat precauţiunile pentru a salva aparenţele. D, doctor Al. Obregia, ce se află la Berlin, a fost ales secretar al comitetului congresului medical international ce se tine la Berlin. " Solemnitatea distribuirii premiilor la elevii şcoalelor normală şi primară ale Societăţei înveţăturei poporului român, se va face în palatul Ateneului în ziua de 21 curent ora 9 a. m. Domnii membrii ai societăţii sunt rugaţi ca să rămână şi după solemnitate, spre a lua parte la şedinţa adunării generale în care se vor trata mai multe cestiuni importante. TEEEGFIAME Viena, 29 Iunie. — Principele Bulgariei a părăsit Viena mergând la Carlsbad. Fredensborg, 29 Un prânz de sală s’a dat la palat în onoarea împăratului Germaniei. Regele Danemarcei a băut în sănătatea împăratului şi a casei imperiale ; muzica a cântat imnul naţional, împăratul a răspuns că este foarte fericit că poate saluta la dânşii pe demnii suverani ai Danemarcei bând în sănătatea lor. Roma, 29 iunie. — Din Masuah se anunţă că comandantul din Keren a trimes trupe indigene contra dervişilor cari năvăliseră în Beniamer ce se află pus sub protecţiunea italiană. Dervişii surprinşi au fost biruiţi cu totul; ei au fugit lăsând 15 morţi, 100 de puşti şi drapele. Trupele indigene au avut 2 morţi şi 3 răniţi. Londra, 29 iunie. Fostul ministru Carnervon a murit. Eri s’a ţinut o mare întrunire politică; d-nii Goschen, Stanhope şi Balfour au luat cuvântul. D. Balfour a zis că aranjamentul cu Germania înlătură posibilitatea vreunui diferend cu acest imperiu cu care Anglia are legături foarte de aproape. întrunirea a adoptat în unanimitate o moţiune a deputatului Borthwick prin care-şî exprimă încrederea în parlament. Valenţia, 29 Iunie. — In provincea Valenţei s’a constatat 49 cazuri de holeră ; în oraş nici un caz. Berlin, 29 Iunie. — Se desminte şti-' rea dată de ziarele franceze că împăratul ar avea intenţiunea să cumpere în Norvegia un castel unde să locuiască cât-va timp. Un Banchet s’a dat în onoarea maiorului Wissmann. D. Lewetrow, președintele Reichstagului, a închinat în sănătatea maiorului care speră că parlamentul va continua să-i acorde sprijinul sau, misiunea sa nu este încă terminată. St. Petersburg, 29 Iunie. — împăratul și împărăteasa au plecat în Finlanda. Viena, 29 iunie. — Ambasada otomană a fost autorizată să desfintă sgomotul relativ la desfiinţarea administraţiuneî internaţionale a datoriei egiptene şi trecerea acestui serviciu la Banca otomană. EDIŢIA IIA ULTIME INFORMATIUNI Aniversarea morţei lui M. Eminescu Ieri s’a împlinit un an de la moartea genialului şi neuitatului nostru poet M. Eminescu. Ca şi la înmormântarea lui, studenţii noştrii universitari au ţinut, ca printr’o manifestaţiune la mormântul nefericitului poet, să arate că de şi mort, el printre dânşii: «In veci ludva printre veacuri» Deci ori la orele 4 p. m. în număr de 50 (între cari şi câteva domnişoare studente, cari spre marea lor laudă, au vroit şi în această ocazie să fie solidare cu studenţii), au pornit cu o coroană de la localul societăţei «Unirea» spre cimitirul Belu. Ajunşi aci manifestanţii s-au grupat înprejurul mormântului, unde d. N. N. Săveanu, unul din cei mai distinşi absolvenţi ai facultăţei de litere, a ţinut o cuvântare care a emoţionat adânc pe toţi cei prezenţi. In urma acestor cuvinte, studenţii au părăsit cimitirul lăsând singurităţei — care-i plăcea atâta lui Eminescu pe când trăia — mormântul celui mai mare dintre poeţii noştrii. Pe lângă coroana studenţilor s’au mai depus doo coroane: una din partea drului I. Neagoie ’iar alta din partea d-rei Andrei, studentă la facultatea de ştiinţe de aice. Cu această ocazie am avut durerosul prilej de a constata, că afară de studenţi şi doo trei alte persoane, majoritatea celor ce au cetit pe Eminescu, cei cu dânsul din preună au simţit, au plâns sau s’au bucurat, azi l’au dat cu totul uitărei, necontribuind nici măcar cu prezenţa lor la manifestaţiunea aceasta. Altceva, mormântul lui Eminescu este poate singurul din tot cimitirul care n’are îngrădire şi nici măcar o piatră care să arate, că aci zac resturile pământeşti ale lui M. Eminescu. In cercurile bine informate din capitală se spune că în Sofia există o mişcare foarte serioasă. Trupele sunt cazarmate. După cum am anunţat deja legea contra cumulului va fi promulgată pe ziua de 4 iulie. Decretul de promulgare e gata şi va fi supus iscăliturei regelui săptămâna aceasta. D-nu Livezeanu intendentul spitalului Pantilimon a fost destituit. Aflăm cu părere de rea Încetarea din viaţă a d-lui Petre Bobeică din Botoşani, unchiul d-lui deputat Bobeică şi tatăl d-lui Al. Bobeică, funcţionar la casa de depuneri. „ După câte am transpirat până acuma de la ministerul de justiţie, opt din actualii preşedinţi de tribunale vor fi schimbaţi." Postul de inginer al judeţului Vâlcea va deveni în curând fivacant. D. Peretz actualul inginer, fiind pensionar, nu va mai putea ocupa acest post conform legei contra cumulului. * S’a primit demisiunea din armată a căpitanului Lăzărescu Nicolae, din regimentul 29 dorobanţi, pe ziua de 4 Iulie 1890. D. Miltiadi C. Dimitriu este confirmat, pe ziua de 6 Iunie 1890, în funcţiunea de director al poliţiei oraşului Tulcea. S’a înaintat la gradul de sub-locotenent în rezervă în arma artileriei, pe ziua de 16 iunie 1890, sergenţii bacalaureaţi Constantinescu George, din regimentul 2 artilerie, la corpul II de armată, şi Gheorghiu Vasile, din regimentul 8 artilerie la corpul IV de armată. Sunt numiţi : In administraţia judeţului Dorohoiu D. Dimitrie Rozin, în funcţiunea de sub-prefect la plasa Herţa-Prutu-de- Sus. In administraţia judeţului Prahova D. Ştefan S. Codăescu, în funcţiunea de comisar poliţienesc al oraşului Urlaţi. In administraţia judeţului Vaslui D. Alexandru Florescu, în funcţiunea de comisar poliţienesc al gărei Vasluiu. In administraţia judeţului Mehedinţi D. Gh. lupceanu, în fucţiunea de ajutor la sub-prefectura plăşeî Motru-de-sus. In administraţiunea judeţului Olt s’au făcut următoarele schimbări: D. I. C. Manolescu, actual subprefect al plăşeî Şerbăneştî, a fost numit director al prefecturei acelui judeţ. D. Vulturescu, a fost numit subprefect al plasei Vietra-Olt, în locul d-lui Penescu. D. C. Munteanu, poliţam al oraşului Slatina, a fost numit subprefect al plăsei Mijlocui în locul d-lui Gr. Vasilescu. XX ULTIMA ORA Agenţia Romană Berna, 30 Iulie. — D. Frey, director al biuroului telegrafic internaţional, a murit. Belgrad, 30 Iulie. — Nu se confirmă ştirea despre călătoria ministrului Tauschauvitch la Budapesta, unde ar avea o misiune de îndeplinit. Se zice că regele Milan voieşte să numească ca preceptor al regelui Alexandru, pe d. Nikolaevitch, rectorul universităţii, suspendat de curând de guvern. St. Petersburg, 30 iunie. — Ziarul oficial publică o lege prin care ministerul de finanţe este autorizat a bate monedă de argint pentru suma de 60 milioane ruble. O altă lege stabilește un nou impozit pe zahăr; acest impozit e de 40 copeici pentru fiecare pod. Administrațiunea drumurilor de fer a publicat noul tarif pentru mărfurile streine. Inserţii şi reclame De către un prieten intim mi s’a luat în glumă un portmoneu în care era vr’o 200 şi mai bine lei în bilete, un borderou de la d. Toma Ţaciu pentru 5 scrisuri funciare urbane 5 la sută, câteva chitanţe ale d-lor D. şi B. ce îmi datorează oarecare bani, o chitanţă de 500 lei a casieriei fortificaţiei şi alte hârtii. Şi pentru că văd, că gluma s’a prefăcut îna’dins, fac cunoscut că acele acte nu sunt valabile când vor fi prezentate de altă persoană, afară de bani cari ştiu că nu vor fi refuzaţi ori şi unde se va prezenta. D. Constantinescu, str. Maşineî 45 Direcţiunea Gew, a telegrafelor şi poştelor Fixându-se retragerea din circulaţiune pe ziua de 403 Ianuarie 1891 a actualei emisiuni de cărţi poştale a 5 bani aflate în uz. Prin aceasta se aduce la cunoştinţa publicului că numai până la această dată ele vor mai fi admise în serviciul corespondenţelor poştale, iar după acest termen se vor considera ca fără de nici o valoare. In consecinţă, persoanele care vor avea aprovisionante depăşite din aceste cărţi şi până la data anunţată nu le vor putea întrebuinţa, sunt în drept a se adresa la oricari Oficiu poştal, acesta având ordin spre a le preschimba cu cărţi de 5 bani din emisiunea cea nouă. Forma lor nu se deosibeşte din acea a celor din emisiunea veche decât doi prin marca ce se află situată la dreapta in partea de sus a cărţi, care la cele vechi este ca un octagon, iar la cele noui un patrulater, păstrînd aceleaşi inscripţiuni ca şi cele vechi 0-llul Sfecle Ciurcu Wien, IX, Pelikangasse No. 10 Cabinet de consultaţie cu celebrităţile medicale şi medicii specialişti din Viena. ANUNCIU La băile Slănic din jud. Bacau, în depărtare de Târgul Ocnei 48 km. în villa «Fortuna» (Scurtu), sunt camere bune şi bine mobilate «de închiriat.» Pentru luna Iunie până la 45 Iulie se pot avea ca săptămână cu preţuri moderate. închirierea care trece peste 45 Iulie se consideră pentru întreg timpul balnear. Informaţiunile cerute, ce dau prompt şi direct din Slănic. De vânzare Casele din Calea Rahovei No. 98 compuse din şapte camere, dependinţi, şopron şi grajd, având curte spaţioasă. Doritorii se vor adresa chiar* în localitate la D. C. C. Bosianu. Doctor»L l€ii*iac dă consultații de boalele chirurgicale și syphilitice de la 5—6 p. m. Strada * Brezoianu 52. 1