Lupta, iunie 1890 (Anul 7, nr. 1137-1161)

1890-06-18 / nr. 1152

tt . V A A . « * ridon, şi-au­ creat spitalele lor proprii, dintre cari unele au legaturi şi donaţi­­uni frumoase cu care pot întreţine deja un număr însemnat de paturi. Dacă a­­ceste spitale ar avea dreptul de persoană morală, legaturile şi donaţiunile s’ar în­mulţi în mod considerabil. Aci trebuiau dar evreii să -şi mărginească strămuin­­tele, acţiunea lor. Să ceară şi împreună cu dânşii vom cere şi noi a se recu­noaşte dreptul de persoană morală nu­mai acelor spitale sau aziluri care au deja un început de existenţă proprie, in­dependent de taxe percepute direct sau indirect de la ovrei. Să ceară ca a­­ceste spitale să fie administrate de o e­­pitropie laică compusă din un delegat al guvernului, unul al comunei şi unul ales de obşte, toţi pe timp mărginit de două sau trei ani*. In acest chip spita­lele vor prospera, legaturile şi donaţiu­nile se vor înmulţi. In schimb, aceste spitale din Iaşi şi Bucureşti să fie de drept clinicele Facultăţilor de medicină unde sunt foarte mulţi studenţi evrei. In loc însă de a cere acest lucru şi numai acest lucru, evreii umblă după comunităţi religioase, după dreptul de a percepe venituri d­irecte şi indirecte pentru a întreţinul case de închinăciuni şi şcoli unde să dea junimei o educaţie religioasă, iar spitalele să rămâe tot pe al treilea plan, adică tot la discreţia ra­binilor şi a hahamilor, tot in absolută mizerie ! Pentru astă­zi am enunţat numai în ce constă chestia comunităţilor religi­oase evreeşti de care se vorbeşte atât de mult, arătând în câte­va cuvinte inu­tilitatea lor chiar din punctul de vedere al intereselor massei evreilor. Ne rezer­văm a reveni pentru a arăta partea mai importantă, anume relele, pericolele, ce ar decurge pentru ţară pentru masa evree din înfiinţare de comunităţi religioase cu drepturi­­întinse. P IN­FORMAŢI­I MI D’ubia ori Agenţia I­tov­iana ne trimite această ştire din Bulgaria.­­ Prinţul Ferdinand a confirmat sen­tinţa care respinge recursul maiorului Paniţa precum şi cererea de comu­tare a pedepsei capitale in 15 ani de închisoare militară. „ Ce neruşinare ! Mitiţă Sturdza, ignobila reptilă, acel care a insultat în modul cel mai mizerabil pe d. Mârzescu, zi­­­­r­ând că nu-i face onoarea nici a îi întinde mâna, acest neruşinat un sfârşit s’a dus la Iaşi, şi ştiţi pentru ce ? Pentru a împăca pe colectiviştii din localitate cu d. Mârzescu şi pen­tru a stărui ca acest din urmă să fie ales preşedinte al comitetului co­lectivist din localitate! Ce politică mizerabilă ! Azi se judecă de Curtea de casa­ţie recursul procurorului general con­tra hotărârei Curţei de apel prin care şi-a declinat competinţa de a judeca pe bătăuşii colectivişti cari au spart şi devastat redacţiele bătând şi pe re­dactori.­­ Şcoala subt-ofiţerilor de la Bistriţa va fi reorganizată, împărţindu-se pe viitor în trei secţiuni : 1) Cavaleria şi infanteria, 2) Administraţia şi al 3) Artileria şi geniul. In urma propunere a d-lui primar Pake Protopopescu, consiliul comunal a însărcinat tot pe d. Brătescu cu supraveghierea accizelor, până la Noemvrie, data n­oilor alegeri co­munale. Prin o notă cu data de 15 (27) c., către ministerul afacerilor străine, legaţiunea Italiei din Bucureşti des­­minte în mod formal ştirile relative la apariţia cholerei în Italia. „­eri seară s’a spânzurat d. Penes­­cu, directorul şcoalei primare din Tunari. Se zice că cauza care­­l-a împins la acest act disperat ar fi următoarea: D. Penescu avusese un conflict cu unul din numita şcoala. Ministerul numise o anchetă ca să cerceteze cazul şi din această anchetă eşea vi­novat d. Penescu. Teama avertis­mentului precum şi alte supărări fa­miliare­­l-au împins la sinucidere. Nenorocitul lasă în urmă­ î o familie foarte numeroasă. „ Conversiunea obligaţielor de 6 la sută se va face pe la sfârşitul lui August sau începutul lui Septembrie. X X X * LAPTA Lumea a început să plece din Bu­cureşti, gonită de căldurile cari au început să devie nesuferite. Trenurile î şi au lungit coada în­­tr’un mod simţitor.­­ Joi, 14 curent, d. de Treschow, trimis extraordinar al Regelui Sue­diei şi Norvegiei, a fost primit de Regele şi Regina. Excelenţa Sa a avut onoarea a re­mite Majestăţilor Lor scrisori din partea suveranului său. D. de Treschow împreună cu per­soanele care -l însoţeau în această misiune au fost conduşi la Castelul Peleş şi apoi reconduşi la oţel cu trăsurile Corfei. * S’a acordat d-lui Rosetti ( Theodor G.), ministru al justiţiei şi ad inte­rim al cultelor şi instrucţiune­ pu­­blice, înalta autorisaţiune de a primi şi purta însemnele Marelui Cordon al Ordinului Osmanie (Turcia) şi d-lui Mano (Grigorie N.), director general al monopolurilor Statului, înalta autorisaţiune de a primi şi purta însemnele de Cavaler al Ordi­nului Legiunea­ de onoare (Francia).­­ La toate şcoalele publice, urbane, se­cundare, universitare, şi profesionale din regatul Român, s’a început esam­e­­nul de finele anului şcolar 4889-90 şi pentru toate s’a publicat programe după care au a se ţinea esamenile şi modul cum esaminatorii au a-şi face datoria. Până aci toate bune. Nimic mai logic. Cum rămâne insă cu şcolile rurale? Pe când pentru şco­lile secundare, universitare, ect. din re­gatul Român s’a luat dispoziţii din timp a­ se publica actele relativ la facerea e­­samenului, pentru şcolile rurale nimic. Nici o­dată până in acest an nu s’a întâmplat aşa ceva. In toţi anii se pu­blica prin Monitor facerea esamenului la toate şcolile din ţară şi dacă şcolile rurale nu primesc Monitoare, apoi par­tea administrativă şcolara ca Revizorul, lua măsuri ca, acele dispoziţii ministe­riale să fie făcute cunoscut invăţătorilor prin Sub-pr­efecturi şi Primării. Anul acesta nimic. Care să fie cauza ? Mister. Suntem în ajunul de 16 iunie, zi o­­bişnuită a se începe examenul la şcolile rurale şi tăcerea e generală. Fie­c­e învăţător e nedumerit. Fie cine ’şi pune întrebarea: S’a modificat oare pentru şcolile rurale vechile dis­­poziţiuni asupra facerei examenului ? Dacă da sau nu, pentru ce nu s’a făcut cunoscut la timp şi învăţătorilor de a­­ceasta ? Poate să crede că învăţătorii sunt inspiraţi de duhul sfânt şi ca’ atare scia tot ce se petrece în cabinetele au­torităţilor publice. Poate! Ori care ar fi motivul, ori ce considerente s’ar in­voca, un lucru rămâne în picioare, şi anume: Era, este şi chiar va fi de ri­goare a se face şi învăţătorilor cunos­cut de ori­ ce modificare sau alt-ceva s’ar face în ramura lor. Acum învăţătorii, sau parte din ei, ne ştiind în cotro s’o ducă vor ţinea clas toată luna curentă. Dacă învăţă’torii sunt o parte neglijabilă a societăţeî, apoi măcar în respectul Societăţeî ’ în mijlocul caria trăesc, să nu-i las’e a fi ca un roiu fără matcă.­­ Luni la 25 iunie să dă în grădina Parisiană (Stavri) o reprezentaţie tea­trală în beneficiul d-nei G. Diman­­cea, cu concursul mai multor artiste şi artişti ai teatrului Naţional. Se va juca O noapte furtunoasă şi Cearta pentru revizuire. X Ştirile cari ne sosec de pe la mai toate staţiunile balneare din ţară ne spun că lumea n’a început încă să se stabilească la băi. De ieri-o săp­tămână a început să sosească mai multă. Lacu Sărat e deja populat. Sezonul începe tot­d’a­una mai de­vreme aici. La Slănicul din Moldova, la C.­­Lung, Predeal etc. vizitatorii sunt foarte rari acum.­­ Camera de comerciu din Ploeşti In seara de Vineri 15 Iunie s-a constituit noua Cameră de Comerciu, alegându-se ca preşedinte d. G. Ha­­ralambiade, proprietar în Edera, ca vice-preşedinte d. Costea Vasilescu lipscan, iar secretar a rămas tot d. Teodor Nicolau, profesor de compta­­bilitate la şcoala comercială din Plo­eşti. La ordinea zilei n’a fost de­cât­­­­ propunerea Camerei de Comerciu din Brăila de a se ţine în Bucureşti la o dată ce se va fixa mai târziu, un congres de delegaţi ai tutor came­­rilor de Comerciu din ţară, spre a discuta dimpreună cu delegaţii mi­nisterului agriculturei, industriei şi comerciului, casele, pe cari să­­ încheie viitoarele convenţii comerciale, cu diferitele state. Propunerea a fost bine primită; ca delegaţi ai acestei Camere s’au ales preşedintele G. Ha­­ralambiade şi Ionică Albulescu tă­­băcar din Ploeşti şi d-nii Rucăreanu din Tărgovişte şi Bodeanu din Buzău.­­ La cursul superior al liceului Lá­zár, înfiinţat prin noul budget de la 1 Septembre, s-au numit următorii d-nii profesori : V. Păun pentru limba română, Ghiorghian 1. latină, Pa­­velescu 1. elenă, Gion 1. francesă, Beraru 1. germană, Angliei Deme­­trescu istoria, Speranţă filosofia, Mi­­rescu matematica, Gheorghe Stătescu ştiinţele naturale, remănând d. Ştef. Mihăilescu cu fisica şi chimia, toţi cu titlurile de definitiv, cu cari func­­ţionari la cursul inferior până acum, afară de d. Gion, Speranţă şi G. Stătescu, ale căror catedre vor fi publicate la concurs, n Eri a avut loc logodna d-lui avo­cat N. Vrăbiescu cu d-şoara Jeana Puricescu. Căsătoria religioasă va a­­vea loc Duminica viitoare. X Eri s’a cântat la biserica Dorina Bălaşa o nouă leturghie compusă de d. G. Ştefănescu. Această nouă compoziţie a maes­trului Ştefănescu este deosebită de cele alte leturghii, lucrată cu mult gust şi maestru.­­ Parchetul militar a dispus ţinerea la închisoare preventivă a d-lui că­pitan Mavrodin pentru reclamaţiu­­nea adresată Corpurilor Legiuitoare, sub pretext că aceasta constitue o crimă. Pretextul este inventat pentru a legitima oare­cum arestarea, ce de alt­fel este un adevărat abuz, o rez­­bunare, însă s’a luat precauţiunile pentru a salva aparenţele.­­ D, doctor Al. Obregia, ce se află la Berlin, a fost ales secretar al co­mitetului congresului medical inter­national ce se tine la Berlin. "­­ Solemnitatea distribuirii premiilor la elevii şcoalelor normală şi prima­ră ale Societăţei înveţăturei poporu­lui român, se va face în palatul A­­teneului în ziua de 21 curent ora 9 a. m. Domnii membrii ai societăţii sunt rugaţi ca să rămână şi după solem­nitate, spre a lua parte la şedinţa a­­dunării generale în care se vor tra­ta mai multe cestiuni importante. TEEEGFIAME Viena, 29 Iunie. — Principele Bulga­riei a părăsit Viena mergând la Carlsbad. Fredensborg, 29 Un prânz de sală s’a dat la palat în onoarea împăratului Ger­maniei. Regele Danemarcei a băut în sănătatea împăratului şi a casei impe­riale ; muzica a cântat imnul naţional, împăratul a răspuns că este foarte feri­cit că poate saluta la dânşii pe demnii suverani ai Danemarcei bând în sănă­tatea lor. Roma, 29 iunie. — Din Masuah se a­­nunţă că comandantul din Keren a tri­mes trupe indigene contra dervişilor cari năvăliseră în Beniamer ce se află pus sub protecţiunea italiană. Dervişii sur­prinşi au fost biruiţi cu totul; ei au fugit lăsând 15 morţi, 100 de puşti şi drapele. Trupele indigene au avut 2 morţi şi 3 răniţi. Londra, 29 iunie. Fostul ministru Car­­nervon a murit. Eri s’a ţinut o mare întrunire politică; d-nii Goschen, Stan­hope şi Balfour au luat cuvântul. D. Bal­four a zis că aranjamentul cu Ger­mania înlătură posibilitatea vre­unui di­ferend cu acest imperiu cu care Anglia are legături foarte de aproape. întruni­rea a adoptat în unanimitate o moţiune a deputatului Borthwick prin care-şî ex­primă încrederea în parlament. Valenţia, 29 Iunie. — In provincea Valenţei s’a constatat 49 cazuri de ho­leră ; în oraş nici un caz. Berlin, 29 Iunie. — Se desminte şti-' rea dată de ziarele franceze că împăra­tul ar­ avea intenţiunea să cumpere în Norvegia un castel unde să locuiască cât-va timp. Un Banchet s’a dat în onoarea maio­rului Wissmann. D. Lewetrow, preșe­dintele Reichstagului, a închinat în să­nătatea maiorului care speră că parla­mentul va continua să-i acorde spriji­nul sau, misiunea sa nu este încă ter­minată. St. Petersburg, 29 Iunie. — împăra­tul și împărăteasa au plecat în Finlanda. Viena, 29 iunie. — Ambasada oto­mană a fost autorizată să desfintă sgo­­motul relativ la desfiinţarea administra­­ţiuneî internaţionale a datoriei egiptene şi trecerea acestui serviciu la Banca o­­tomană. EDIŢIA IIA ULTIME INFORMATIUNI Aniversarea morţei lui M. Eminescu Ieri s’a împlinit un an de la moartea genialului şi neuitatului nostru poet M. Eminescu. Ca şi la înmormântarea lui, studenţii noştrii universitari au ţinut, ca printr’o manifestaţiune la mormântul nefericitului poet, să arate că de şi mort, el printre dânşii: «In veci lud­­va printre veacuri» Deci ori la orele 4 p. m. în număr de 50 (între cari şi câte­va domnişoare studente, cari spre marea lor laudă, au vroit şi în această ocazie să fie solidare cu studenţii), au pornit cu o coroană de la localul soci­etăţei «Unirea» spre cimitirul Belu. Ajunşi aci manifestanţii s-au grupat înprejurul mormântului, unde d. N. N. Săveanu, unul din cei mai distinşi ab­solvenţi ai facultăţei de litere, a ţinut o cuvântare care a emoţionat adânc­ pe toţi cei prezenţi. In urma acestor cuvinte, studenţii au părăsit cimitirul lăsând singurităţei — care-i plăcea atâta lui Eminescu pe când trăia — mormântul celui mai mare din­tre poeţii noştrii. Pe lângă coroana studenţilor s’au mai depus doo coroane: una din partea d­­rului I. Neagoie ’i­ar alta din partea d-rei Andrei, studentă la facultatea de ştiinţe de aice. Cu această ocazie am avut durerosul prilej de a constata, că afară de stu­denţi şi doo trei alte persoane, majori­tatea celor ce au cetit pe Eminescu, cei cu dânsul din preună au simţit, au plâns sau s’au bucurat, azi l’au dat cu totul uitărei, ne­contribuind nici măcar cu prezenţa lor la manifestaţiunea a­­ceasta. Alt­ceva, mormântul lui Eminescu este poate singurul din tot cimitirul care n’are îngrădire şi nici măcar o piatră care să arate, că aci zac restu­rile pământeşti ale lui M. Eminescu.­­ In cercurile bine informate din capitală se spune că în Sofia există o mişcare foarte serioasă. Trupele sunt cazarmate. După cum am anunţat deja legea contra cumulului va fi promulgată pe ziua de 4 iulie. Decretul de pro­mulgare e gata şi va fi supus iscă­­liturei regelui săptămâna aceasta.­­ D-nu Livezeanu intendentul spi­talului Pantilimon a fost destituit. Aflăm cu părere de rea Încetarea din viaţă a d-lui Petre Bobeică din Bo­toşani, unchiul d-lui deputat Bobeică şi tatăl d-lui Al. Bobeică, funcţionar la casa de depuneri. „ După câte am transpirat până a­­cuma de la ministerul de justiţie, opt din actualii preşedinţi de tribu­nale vor fi schimbaţi.­­" Postul de inginer al judeţului Vâl­cea va deveni în curând fivacant. D. Peretz actualul inginer, fiind pensio­nar, nu va mai putea ocupa acest post conform legei contra cumulului. * S’a primit demisiunea din armată a căpitanului Lăzărescu Nicolae, din regimentul 29 dorobanţi, pe ziua de 4 Iulie 1890. D. Miltiadi C. Dimitriu este con­firmat, pe ziua de 6 Iunie 1890, în funcţiunea de director al poliţiei o­­raşului Tulcea.­­ S’a înaintat la gradul de sub-lo­­cotenent în rezervă în arma artile­riei, pe ziua de 16 iunie 1890, ser­genţii bacalaureaţi Constantinescu Ge­orge, din regimentul 2 artilerie, la corpul II de armată, şi Gheorghiu Vasile, din regimentul 8 artilerie la corpul IV de armată.­ ­ Sunt numiţi : In administraţia judeţului Dorohoiu D. Dimitrie Rozin, în funcţiunea de sub-prefect la plasa Herţa-Prutu-de- Sus. In administraţia judeţului Prahova D. Ştefan S. Codăescu, în funcţiu­nea de comisar poliţienesc al oraşului Urlaţi. In administraţia judeţului Vaslui D. Alexandru Florescu, în func­ţiunea de comisar poliţienesc al gă­­rei Vasluiu. In administraţia judeţului Mehedinţi D. Gh. lupceanu, în fucţiunea de ajutor la sub-prefectura plăşeî Mo­­tru-de-sus.­­ In administraţiunea judeţului Olt s’au făcut următoarele schimbări: D. I. C. Manolescu, actual sub­prefect al plăşeî Şerbăneştî, a fost numit director al prefecturei acelui judeţ. D. Vulturescu, a fost numit sub­prefect al plasei Vietra-Olt, în locul d-lui Penescu. D. C. Munteanu, poliţam al ora­şului Slatina, a fost numit sub­pre­­fect al plăsei Mijlocui în locul d-lui Gr. Vasilescu. X­X ULTIMA ORA Agenţia Romană Berna, 30 Iulie. — D. Frey, director al biuroului telegrafic internaţional, a murit. Belgrad, 30 Iulie. — Nu se confirmă ştirea despre călătoria minist­rului Tau­­schauvitch la Budapesta, unde ar avea o misiune de îndeplinit. Se zice că regele Milan voieşte să numească ca preceptor al regelui A­­lexandru, pe d. Nikolaevitch, rectorul universităţii, suspendat de curând de guvern. St. Petersburg, 30 iunie. — Ziarul o­­ficial publică o lege prin care ministe­rul de finanţe este autorizat a bate mo­nedă de argint pentru suma de 60 mili­oane ruble. O altă lege stabilește un nou impozit pe zahăr; acest impozit e de 40 copeici pentru fie­care pod. Administrațiunea drumurilor de fer a publicat noul tarif pentru mărfurile streine. Inserţii şi reclame De către un prieten intim mi s’a luat în glumă un port­moneu în care era vr’o 200 şi mai bine lei în bilete, un borderou de la d. Tom­a Ţaciu pentru 5 scrisuri funciare urbane 5 la sută, câ­te­va chitanţe ale d-lor D. şi B. ce îmi datorează oare­care bani, o chitanţă de 500 lei a casieriei fortificaţiei şi alte hârtii. Şi pentru­ că văd, că gluma s’a prefăcut îna’dins, fac cunoscut că acele acte nu sunt valabile când vor fi prezentate de altă persoană, afară de bani cari ştiu că nu vor fi refuzaţi ori şi unde se­ va prezenta. D. Constantinescu, str. Maşineî 45 Direcţiunea Gew, a telegrafelor şi poştelor Fixându-se retragerea din circulaţiune pe ziua de 403 Ianuarie 1891 a actualei emisiuni de cărţi poştale a 5 bani aflate în uz. Prin aceasta­ se aduce la cuno­ştinţa publicului că numai până la a­­ceastă dată ele vor mai fi admise în serviciul corespondenţelor poştale, iar după acest termen se vor considera ca fără de nici o valoare. In consecinţă, persoanele care vor avea aprovisionante depăşite din aceste cărţi şi până la data anunţată nu le vor putea între­buinţa, sunt în drept a se adresa la ori­cari Oficiu poştal, acesta având ordin spre a le preschimba cu cărţi de 5 bani din emisiunea cea nouă. Forma lor nu se deosibeşte din acea a celor din emisiunea veche de­cât doi prin marca ce se află situată la dreapta in partea de sus a cărţi, care la cele vechi este ca un octagon, iar la cele noui un patrulater, păstrînd aceleaşi in­­scripţiuni ca şi cele vechi 0-llul Sfecle Ciurcu Wien, IX, Pelikangasse No. 10 Cabinet de consultaţie cu celebrităţile medicale şi medicii specialişti din Viena. ANUNCIU La băile Slănic din jud. Bacau, în depărtare de Târgul­ Ocnei 48 km. în villa «Fortuna» (Scur­­tu), sunt camere bune şi bine mobilate «de închiriat.» Pentru luna Iunie până la 45 Iulie se pot avea ca săptămână cu preţuri moderate. închirierea care trece peste 45 Iulie se consideră pentru întreg timpul bal­near. Informaţiunile cerute, ce dau prompt şi direct din Slănic. De vânzare Casele din Calea Rahovei No. 98 com­puse din şapte camere, dependinţi, şo­pron şi grajd, având curte spaţioasă. Doritorii se vor adresa chiar* în loca­­litate la D. C. C. Bosianu. Doctor»­L l€ii*iac dă consultații de boalele chirurgicale și syphilitice de la 5—6 p. m. Strada * Brezoianu 52. 1

Next