Lupta, iulie 1890 (Anul 7, nr. 1162-1185)

1890-07-08 / nr. 1168

LAPTA în aceeași calitate la tribunalul Vaslui, în locul­­d-lui M. Teutu, care trece în postul ocupat de d. G. N. Gherasim. D. N. Manu, actual procuror la tribu­nalul Brăila, în aceeași calitate la tribu­nalul Ilfov, în locul d-lui C. Paraschi­­vescu, care trece în postul ocupat de d. N. Manu. D. Emil Ioachimovicî, judecător al o­­coluluî III din București, in locul vacant. D. Gr. I. Călinescu, este numit sub­stitut la tribunalul Romanaţi, în locul d-luî N. Tomescu, demisionat.­­ S’a înaintat le gradul de căpitan in arma geniului, pe zioa de 1 Iulie 1890. Doiculescu Traian, locotenent de la 1886, Maiu 10, din administraţia cen­trală a resbelului, la serviciul de geniu al corpului II de armată. Petrescu Stanislav, locotenent de la 1887, Ianuarie I, din regimentul 2 ge­niu, în acelaşi regiment. Valeanu Gheorghe locotenent de la 1887, Ianuarie I, din regimentul I geniu, la acelaşi regiment.­­ Oficierilor mai jos numiţi, re­traşi din serviciul armatei sub imperiul şi în condiţiunile actualei legi pentru pensi­uni militare, li se încuviinţează cuantu­mul de pensiune la care au­ dreptul şi care se hotărăşte ast­fel : 1) Colonelului Arion George, pentru 31 ani de serviciu, lei șease sute opt­zeci pe lună, cu începere de la 15 Iunie 1890. 2) Loconentului-colonel Christodorescu Dimitrie, pentru 31 ani de serviciu, lei cinci sute zece pe lună, cu începere de la 16 Iunie 1890. 3) Căpitanului Rădescu Dimitrie, pen­tru 30 ani de serviciu, lei două sute cinci­zeci pe lună, cu începere de la 1 Februarie 1890. 4) Medicului de regiment clasa II dr. Kercea Dimitrie, pentru 25 ani de ser­vili, lei două sute zeci pe lună, cu în­cepere de la 1 Aprilie 1890. 5) Căpitanului Sisman Leon, pentru 30 ani de serviciu, lei două sute opt­zeci pe lună, cu începere de la 1 Iunie 1890. 6) Căpitanului Iliescu Ștefan, pentru 27 ani de serviciu, lei două sute trei­zeci și cinci pe lună, cu începere de la 1 Iunie 1990. 7) Căpitanului Lăzărescu Nicolae, pen­tru 30 ani de verd­n, lei două sute cinci­zeci pe lună, cu începere de la 1 iulie 1890. EDIŢIA I1A ULTIME INFORMATICI EMIN­ESC­U Mâine la ora două are loc seria­­organizată de presă şi de asociaţia studenţilor universitari pentru com­­plectarea fondului destinat la ridi­carea unui bust marelui poet Emi­­nescu în Botoşani. De­sigur că bucureştenii vor ţine ca o sacră datoare să ’şi dea obolul lor şi să contribue ca această ser­bare să aibă cel mai desăvârşit succes. Dacă viaţa acestui om nenorocit a fost un şir nesfârşit de dureri cru­j ■»­de şi de nenorociri, dacă ultimele zile ’i-a fost dat să le petreacă în­­tr’o casă de nebuni, unde să şi moară cel puţin acum când omul a dispă­rut şi a rămas numai opera lui gi­gantă, să cântăm să ’l cinstim aşa cum popoarele culte şi de inimă ştiu sâ răsplătească pe cei ce le ono­rează. Iată programul serbărei: Iu­vală TEATRU Scenă din căsătoria silită (Moliere) jucată de d-nii V. Alex., I. Jianu. Un domn care întârziază, monolog în versuri zis de d. Niculescu. Luceafărul, poezie de Eminescu, recitată de eleva Sofia Hussar, în etate de 9 ani. Concert, dat de d. profesor Kneisse 1. GIMNASTICA Producţiuni esecutate de d-nii pro­fesori Mocianu, Velescu, Bădescu cu elevii lor. IN AMBELE GRĂDINI ale Coloseului Opler. 1) Distracţii naţionale: Poarca, ţurca, capra, zmeu, arşice, minge, jocuri de inele. Teatru de păpuşi (Vasilache). 2) Kioşcuri: Kioşcul Presei, Kioş­­cul florilor, Kioşcul tutunului. 3) Cea mai vestită cărturăreasă care va ghici trecutul, presentul şi viitorul. — Telefon, tir, popice cu premii: un ceas şi o pălărie. — Că­luşei, panoramă, dinamometru, tram­way. 4) Cofetărie naţională, cârciumă naţională. 5) Ridicarea unui colosal balon. 5) Mare bazar cu licitaţie. Grădina splendid iluminată; con­tinuu­ se vor da focuri de artificii; vor cânta două muzici militare, mu­zica gradinei Opler şi lăutari. Intrarea numai 4 franc. D. Al. Lahovary, ministru ad-in­­terim la justiţie a făcut erî urmă­toarele numiri în magistratură : D. Ienibace T, actual procuror pe lângă trib. Prahova a fost permutat în aceiaşi calitate la tribunalul Bu­zim, în locul d-lui Constantinescu. D. Duca, actual supleant al tribu­nalului Prahova a fost numit pro­curor pe lângă acelaşi tribunal. D. P. Hagiopol, licenţiat în drept de la facultatea din Paris a fost nu­mit supleant pe lângă tribunalul de Prahova.­­ Următorul fapt barbar asupra că­ruia atragem serioasa atenţiune a poliţii şi parchetului ni s’a poves­tit de nişte martori oculari îngro­ziţi de sălbăticia făptuitorilor. Lângă hotelul Avram, un d. Ră­­ducan, antreprenor al Vilei Regale construeşte o casă la care lucrau şi mai mulţi ţigani. Nu ştim din ce pricină, unii spun că pentru că îşi au cerut banii pentru ce munciseră acest­a. Răducanu a pus azi pe nişte zidari de a bătut pe bieţii ţi­gani în modul cel mai îngrozitor. Mai mulţi sunt cu capetele sparte, până şi pe femei şi pe copii ’i-au bătut aceşti sălbateci. Mai mult, un trecător care a in­tervenit a fost şi el bătut. Lumea care se adunase fiind te­rorizată, de această bandă, care în frunte cu Răducanu, aştepta cel mai mic semn de desaprobare din par­tea ori­cui ca să’l şi umfle la bătae n’a îndrăznit să intervie acolo, dar mai mulţi sau dus la secţie unde au­ depus ca martori în favoarea ţi­ganilor schingiuiţi. încă o dată atragem atenţia celor în drept, şi cerem cu stăruinţă ca afacerea să nu se facă muşama. Să ştie că ministerul cultelor a însărcinat pe d. Bilciurescu, funcţio­nar în minister, cu publicaţiunea unei istorii a mănăstirilor din ţară. Această publicaţiune nu este încă complect gata, ea va prezenta un înalt interes cultural. Multe din mănăstirile principale sunt reproduse în numita publica­­ţiune în xilografie de d. Iulius Pop, cunoscutul artist care a făcut atâtea frumoase ilustraţiuni pentru cărţile noastre bisericeşti. a. D-na şi d-na T. Calimaki au ple­cat era seara la moşia Stănceşti din judeţul Botoşani. La gară i-a însoţit mulţi cunos­cuţi. „ Citim în Constituţionalul: D. Poenaru-Bordea, independentul deputat al Ialomiţei, care a vrut ca toţi să cedeze candidature­ propuse de d-sa, dar contra căruia atrăse­­serăm atenţiunea amicilor noştri din localitate, de a nu-l lua, în nici un mod, în seamă, a avut o lungă au­dienţă la d. general Manu. Credem că vom putea da în cu­rând amănunte interesante asupra acestei convorbiri. Aşteptăm cu mare nerăbdare a­­ceste amănunte, chestia fiind foarte interesantă şi poate că vom avea de ce râde.­­ Ziarele streine ne aduc ştirea că guvernul sârbesc, pentru a răspunde guvernului austriac care a interzis intrarea porcilor din Serbia în Aus­tria, a pus o taxă extraordinară a­­supra grânelor şi productelor agri­cole importate de ţăranii din Sla­vonia. Aceştia au reclamat guver­nului austro-maghiar. „ Aflăm cu plăcere că cunoscutul nostru artist şi profesor de muzică d. C. Calretti a fost numit diriginte al Corului de la biserica Creţulescu. Felicităm epitropia pentru această nemerită alegere.­­ Ridicol mai sunt informate zia­rele din Paris de cele ce se petrec în România. Ziarul parisian «Figaro» sosit azi în Capitală conţine două telegrame, una datată din Londra, alta din Bu­cureşti, cari conţin atâtea inexac­tităţi câte cuvinte au. In prima telegramă, datată din Londra se spune că regele Româ­niei lucrează pentru ca Anglia să adereze la tripla alianţă şi că în Septembre va avea loc în România o vânătoare la care vor lua parte împăratul Germaniei, al Austriei, prinţul de Galles etc. Această telegramă după cum se poate lesne vedea este lipsită de ori­ce temeiu. A doua e şi mai boacănă, iată ce conţine : Se anunţă din Cetinge că 6 batali­oane munternegrene sunt concentrate pe frontieră turcească. Guvernul român sub­venţionează o a­­genţie, dacă ar putea foarte bine să des­­mintă aceste ştiri fantastice. Colectiviştii sau încurcat de tot cu candidaturele pentru colegiile va­cante. Candidatura d-lui Vizanti la Ro­man nu mai are trecere, nu se ştie cine va fi candidat. Cum rămâne cu hotârea marelui comitet, al marelui partid ? X Construirea noului liceu externat din Iași, s’a adjudecat asupra d-lui D. Gheorghiu cu 50 c. la sută supt deviz. Clădirea în total nu costă 300.000 franci. X Farsa Iarba Fiarelor care trebuia să se joace Joi la Dacia se va juca Luni în grădina Parisiană (Stavri.) X Mâine seară Duminecă, se va juca în sala Dacia comedia originală populară în 4 acte Turnul Babilo­­nului sau Alandala de d. M. S. Ton­­cescu. X X X ULTIMA ORA Agenţia Româână, Paris, 19 Consiliul superior de agri­cultură a votat o taxă de 6 fr. asupra berbecilor şi o taxă de 5 fr., adică 10 la sută, pe gogoaşele vermilor de mă­tase. După aceea a mai votat nişte taxe asupra faunei şi câtor­va producte a­­gricole. Mai multe ziare anunţă că frigurile deng bantue la Saint-Lou­is (Senegal) şi cea mai mare parte din populaţiune este atinsă de această boală. Bamberg, 19 Iulie. — Principele re­gent al Bavariei a numit pe profesorul Schoenfelder arhiepiscop în Bamberg. Constantinopol, 19 Iulie — D-nii de Calice şi de Radowitz au adresat Porţii, cu ocaziunea răpirea celor două ingineri austriaci de către briganzi, nişte note prin care cer ca să se ia măsuri severe şi enegice în interesul demnităţii Tur­ciei şi a siguranţei streinilor. Inginerul Meyer care fusese lăsat li­ber spre a-şi procura suma de rescum­­părare, redusă numai la 1000 lire, re­­întorcându-se la locul indicat spre a­­plăti acea sumă, n’a mai găsit pe ni­menea acolo ; soldaţii începând urmă­rirea fără a mai aştepta scăparea lui Gerson briganzii s’au retras la munte luând pe prizonier cu ei. Atena, 19 Iulie. — Principesa Sofia a născut azi dimineaţă la 9 ore un băiat; naşterea a fost fericită ; nici un mem­bru din familia regală n a sosit încă. ^ i. ICis^iacs dă consultaţii de boalele chirurgicale si syphilitice de la 5—6 p. m. Strada * Brezoianu 52. Doctorul I. Ştefan (Olchowski) Calea Moşilor No. 83 Dă consultaţiunî dimineaţa de la 8—9 şi seara de la 5—7. 3WV­VvVWVVWVWWWVS Cea mai curată şi mai bună Apă acidă alca­lină (Borviz). Recomandabilă pentru a fi băută pură, sau amestecată cu vin, sirop sau cognac. De vânzare în toată ţara la Ma­gazinele de Coloniale, Droguişte şi Restaurante. Pentru «en-gros» a se adresa la domnul A. G. Carissy, Bucureşti. «u UI cd E=> ca >w a CÖ s-Ö3 O 2u •*-> ÖO)PL ctfTJ1 <D PRIMA CASA DE SCHIMB LA BURSA ISAC M. LEVY A nu se confunda De­şi am anunţat la timp mutarea casei mele de schimb, totuşi văd, că unii din onorabilii mei clienţi mă con­fundă cu alte case, de acea atrag din nou atenţia vechei mele clientele a­­supra firmei Prima casă de schimb «­La Bursa» şi asupra adresei din noul Palat «Dacia-România­», No. 1, faţă cu Banca Naţională. Cu toată stima Isac M. Levy. C­-D De arendat pe 5 ani Moşia Ştefăneşti din judeţul Botoşani Informaţiuni se pot lua la societatea de asigurare «Naţionala» căreia trebuie să se şi adreseze ofertele cel mult până la 8/20 Iulie a. c. Ofertele se vor face în plicuri sigi­late şi la deschiderea lor, care va avea loc în ziua de 8,20 Iulie a. c. la sediul Direcţiunei generale, pot asista şi d-nii aferenţi. Direcţiunea generală a societăţei «Naţionala» Bucureşti, strada Doamnei No. 12. Sy'w'WW'WVWwW'iK'WW'WWM/ ^ # * W. ST*ADE*KER BUCUREŞTI şi BRAILA Pluguri Sack de un sistem nou, cu barza de oțel turnat, nedestructibil, No. 10, 8. Lei 66 63. Pluguri obicinuite Sack, lei 6. — Mai eftin. Pluguri cu două și trei brazde pentru întors ogoare. Locomobile Ruston foarte tare lu­crat, pentru mori. Grape in diferite feluri. Semănătoare în lat şi in rânduri. Th­orî Mayer original în toate mă­­rimele cu un, două şi trei cilindre. Venturătoare No. 6, original Clayton. Mori pe postament de fer­guston şi pe postament de lemn Clayton. Pietre de mori franceze în toate mă­­rimele. Libre de grâu în 2 mărimi. Mușamale albe ceruite.­­ Diferite mărimi. un apus de soare, un mort, al căruia trup se desface a supt prostire ţapăn şi veşnic «suindu-se de la vârful picioare­lor la ascuţişul vre­unuî profil ascuţit, »ca învălişul­ unor cârpe ude», (Goncourt, Soeur Philoméne), un paysage din Paris cu cerul «de un albastru surd, de un albas­­­tru de albituri, puind ca un reflect şters »pe luciul parapetelor» şi veţi vedea re­zultatul. Burghezul, omul ordinar, care străluceşte în toate romanele şcolii rea­liste, cu gândurile-î puţine şi patimile-î rare, are să ne facă descrierea, tot aşa precum Karl Ivanovicî Mayer zugrăveşte în «amintirile» lui Tolstoi bătălia de la Wagram. «Napoleon ne închisese «într’o insulă, aşa că nu era chip să «fugim. De trei zile n’aveam provizii «şi eram în apă până la genuchi. . . . «a patra zi, mulţămită lui Dumnezeu­, «am fost prinşi şi ne-a dus într’o for­­­tăreţă, aveam nişte pantaloni albaştri, «o tunică de postav bun, 15 taleri şi «un ceasornic de argint, pe care mi-1 «dăduse tata. Un soldat francez mi-a «luat tot». Şi foarte impersonal, artistul nu se simte nicăirî, suflând cuvintele lui Karl Ivanovicî, dar e de un efect estetic deplorabil şi descrierea perfect ridiculă. Venim acuma la tipuri şi aice fraza «întâlnim pretutindene pe scriitor şi numai pe scriitor», repetată mai de­unăzi de un critic îngust faţă cu un scriitor în adevăr original al nostru, e în realitate foarte dreaptă şi constată un fapt, care este şi trebue să fie. Nu că printr’aceasta ar urma, că toate ti­­parele din operele unui artist să se­mene desăvârşit cu dânsul, să fie numai multiplicări literare ale tipului său real. Din faptul, că Zola descrie un asasin în «la Bâte humaine», o sentimentală mis­­tico-religioasă în «Le Révé», nu ur­mează, că el ar trebui să fie în acelaşi timp dublul masculin al Angelica­ şi semenul lui Roubaud. Un pesimist poate crea foarte bine un tip optimist, un om foarte de treabă tipul desăvârşit al unei asasin, numai cât optimistul are sa fie un gen determinat de optimist şi anume are să semene cu autorul, în caz când acesta ar înceta de a fi ceia ce este pentru a îmbrăca mantaua unui caracter deosebit, din aceiaşi cate­gorie generală însă cu acel pe care-l are. Zola ministru ar fi Eugene Rou­­gon, preot, fanatic şi nestrămutat ca bolta locuinţii celui de sus, ar fi aba­tele Mouret din «la conquête de Pla­sam». Imitări ale unor însuşiri streine elemente aparţiind altora pot cel mult desăvârşi tipul ; ele sunt brodăriile, ghergheful, e o modalitate oare-care a caracterului artistului. Un voliţional crează tipuri în majoritate voliţionare, un sentimental nu-l poate pătrunde în creierul unui cogitativ şi prin urmare ne­putând să creeze tipul în propria lui minte, n’are să-l poată aşterne nici pe hârtie. Autorul nu poate crea de­cât tipuri similare cu al său, de­şi deo­sebite ca modalitate de manifestare. O dovadă e cercetarea chipului, cum doi artişti deosebiţi descriu acelaşi tip, zgârcitul de pildă. —Moliére, de o parte, Balzac de alta. Harpagon e zgârcitul sentimental, fâră plan urmat în con­duită, fără statornicie de muncă, pe care cel mai mic neajuns îl descurajează. Şi­retlicul lui Vaiere îl scoate din minţi, cu desn­ădejdea în inimă, el ch­iamă, ridicul de jalnic, pe toată lumea în sprijinul lui, fără să ia nici o hotărâre puternică. Furarea averei lui şi-a stricat tot echi­librul gândurilor şi nu e de mirare, că la sfârşit straşnicul sgârcit îşi dă faţa după acel pe care câte­va ceasuri în­­nainte nu putea sâ ’l sufere. Luaţi a­­cuma corespondentul din «la Comédie Humaine» al tipului, nu Gobsech, e­­vreul sordid, lacom şi fin, ci le pere Grün­det, care e mult mai întreg, mai viu, mai bine determinat prin împrejurări. In toată viaţa luî n’a avut o simţire, o durere, ori o bucurie alta de­cât a ba­nului , veşnic stăpân pe mintea lui, în care uriaşe socoteli de aur clocotesc, voinţa lui neînfrântă îl călăuzeşte. Eu­genia, nu se mărită cu varu-seu, până în clipeala din urmă, tovărăşia credin­cioasă între el şi aur nu se desface. Să fi păţit ca Harpagon, s’ar fi priceput ce să facă şi de sigur că Vaiere rămânea tot holteia ca înainte. Tipul nu e deo­sebit la prima vedere, însă Moliére mi-a dat modalitatea sentimentului, pe care şi el o împărtăşia. Balzac, acest om de afaceri înăduşit în faşe, modalitatea vo­inţei, care a caracterizat toată activi­tatea autorului «Comediei omeneşti». Mai rămâne încă un chip de a se ma­nifesta a artistului, în afară de acestea două: alegerea subiectelor. In haosul e­­norm al naturei, în această nesfârşită varietate de acţiuni şi suferinţi, de bu­curii şi cugetări, fîe­ care ’şi alege ce-’i place. Pentru ca un artist să zugră­vească un tip, trebue să şi-l fi asimilat luându-’l din lume, trebue să aibă o simpatie pentru dânsul şi simpatia se determină prin potrivire de caracter. Din societatea modernă, fie­ care are să ’şi aleagă altă categorie de zugrăvit și firea lui are să se oglindească în a­­ceastă alegere. Un tip zugrăvit de un artist, e un prieten ideal al luî, deci trebue să ’î fie în parte măcar simpa­tic și asemenea. Din societatea modernă Balzac are să aleagă pe oamenii de afa­ceri, pe cei ce isbutesc în train. Dau­det pe cei nefericiţi şi sfărâmaţi de viaţă, les ratés. Descrierea deci ca şi tipurile, acestea ca şi alegerea subiectelor silesc pe ar­tist să -şi calce piedicele estetice, pen­tru a eşi la lumină în operă. Imperso­nalitatea absolută e imposibilă de atins ca şi reproducerea adecvată a naturei. Artistul nu se poate izola de operă, el este sângele ei viu și arta fără dânsul nu mai e artă, ci o fotografie literară, un cadavru. Redusă la adevăratele­­e li­mite, impersonalitatea e un procedeu sti­listic. Neculai Iorga. La băile Slănic din jud. Bacău, în depărtare de Târgul­ Ocnei 18 km. în villa «Fortuna» (Scur­ţii), sunt camere bune şi bine mobilate «de închiriat.» Pentru luna Iunie până la 15 Iulie se pot avea ca săptămână cu preţuri moderate. închirierea care trece peste 15 Iulie se consideră pentru întreg timpul balnear. Informațiunile cerute, ce dau prompt și direct din Slănic. Băile Minerale Nastasachi Tg. Ocna Renumite pentru apele minerale alca­­line-iodice-sulfuroase, situate la piciorul frumosului munte Măgura, sunt deschise de la l-ia Iunie. Posedă camere comode, un bun res­taurant şi muzică, un spaţios parc pen­tru plimbări. Preţurile mai scăzute de­cât la toate băile din ţară. Pasagerii sunt rugaţi a-şi transporta aşternutul de culoare. Pentru informaţii a se adresa direct la Tg. Ocna, Administratorului băilor Hristea Cerchez.

Next