Lupta, iulie 1890 (Anul 7, nr. 1162-1185)
1890-07-08 / nr. 1168
LAPTA în aceeași calitate la tribunalul Vaslui, în loculd-lui M. Teutu, care trece în postul ocupat de d. G. N. Gherasim. D. N. Manu, actual procuror la tribunalul Brăila, în aceeași calitate la tribunalul Ilfov, în locul d-lui C. Paraschivescu, care trece în postul ocupat de d. N. Manu. D. Emil Ioachimovicî, judecător al ocoluluî III din București, in locul vacant. D. Gr. I. Călinescu, este numit substitut la tribunalul Romanaţi, în locul d-luî N. Tomescu, demisionat. S’a înaintat le gradul de căpitan in arma geniului, pe zioa de 1 Iulie 1890. Doiculescu Traian, locotenent de la 1886, Maiu 10, din administraţia centrală a resbelului, la serviciul de geniu al corpului II de armată. Petrescu Stanislav, locotenent de la 1887, Ianuarie I, din regimentul 2 geniu, în acelaşi regiment. Valeanu Gheorghe locotenent de la 1887, Ianuarie I, din regimentul I geniu, la acelaşi regiment. Oficierilor mai jos numiţi, retraşi din serviciul armatei sub imperiul şi în condiţiunile actualei legi pentru pensiuni militare, li se încuviinţează cuantumul de pensiune la care au dreptul şi care se hotărăşte astfel : 1) Colonelului Arion George, pentru 31 ani de serviciu, lei șease sute optzeci pe lună, cu începere de la 15 Iunie 1890. 2) Loconentului-colonel Christodorescu Dimitrie, pentru 31 ani de serviciu, lei cinci sute zece pe lună, cu începere de la 16 Iunie 1890. 3) Căpitanului Rădescu Dimitrie, pentru 30 ani de serviciu, lei două sute cincizeci pe lună, cu începere de la 1 Februarie 1890. 4) Medicului de regiment clasa II dr. Kercea Dimitrie, pentru 25 ani de servili, lei două sute zeci pe lună, cu începere de la 1 Aprilie 1890. 5) Căpitanului Sisman Leon, pentru 30 ani de serviciu, lei două sute optzeci pe lună, cu începere de la 1 Iunie 1890. 6) Căpitanului Iliescu Ștefan, pentru 27 ani de serviciu, lei două sute treizeci și cinci pe lună, cu începere de la 1 Iunie 1990. 7) Căpitanului Lăzărescu Nicolae, pentru 30 ani de verdn, lei două sute cincizeci pe lună, cu începere de la 1 iulie 1890. EDIŢIA I1A ULTIME INFORMATICI EMINESCU Mâine la ora două are loc seriaorganizată de presă şi de asociaţia studenţilor universitari pentru complectarea fondului destinat la ridicarea unui bust marelui poet Eminescu în Botoşani. Desigur că bucureştenii vor ţine ca o sacră datoare să ’şi dea obolul lor şi să contribue ca această serbare să aibă cel mai desăvârşit succes. Dacă viaţa acestui om nenorocit a fost un şir nesfârşit de dureri cruj ■»de şi de nenorociri, dacă ultimele zile ’i-a fost dat să le petreacă într’o casă de nebuni, unde să şi moară cel puţin acum când omul a dispărut şi a rămas numai opera lui gigantă, să cântăm să ’l cinstim aşa cum popoarele culte şi de inimă ştiu sâ răsplătească pe cei ce le onorează. Iată programul serbărei: Iuvală TEATRU Scenă din căsătoria silită (Moliere) jucată de d-nii V. Alex., I. Jianu. Un domn care întârziază, monolog în versuri zis de d. Niculescu. Luceafărul, poezie de Eminescu, recitată de eleva Sofia Hussar, în etate de 9 ani. Concert, dat de d. profesor Kneisse 1. GIMNASTICA Producţiuni esecutate de d-nii profesori Mocianu, Velescu, Bădescu cu elevii lor. IN AMBELE GRĂDINI ale Coloseului Opler. 1) Distracţii naţionale: Poarca, ţurca, capra, zmeu, arşice, minge, jocuri de inele. Teatru de păpuşi (Vasilache). 2) Kioşcuri: Kioşcul Presei, Kioşcul florilor, Kioşcul tutunului. 3) Cea mai vestită cărturăreasă care va ghici trecutul, presentul şi viitorul. — Telefon, tir, popice cu premii: un ceas şi o pălărie. — Căluşei, panoramă, dinamometru, tramway. 4) Cofetărie naţională, cârciumă naţională. 5) Ridicarea unui colosal balon. 5) Mare bazar cu licitaţie. Grădina splendid iluminată; continuu se vor da focuri de artificii; vor cânta două muzici militare, muzica gradinei Opler şi lăutari. Intrarea numai 4 franc. D. Al. Lahovary, ministru ad-interim la justiţie a făcut erî următoarele numiri în magistratură : D. Ienibace T, actual procuror pe lângă trib. Prahova a fost permutat în aceiaşi calitate la tribunalul Buzim, în locul d-lui Constantinescu. D. Duca, actual supleant al tribunalului Prahova a fost numit procuror pe lângă acelaşi tribunal. D. P. Hagiopol, licenţiat în drept de la facultatea din Paris a fost numit supleant pe lângă tribunalul de Prahova. Următorul fapt barbar asupra căruia atragem serioasa atenţiune a poliţii şi parchetului ni s’a povestit de nişte martori oculari îngroziţi de sălbăticia făptuitorilor. Lângă hotelul Avram, un d. Răducan, antreprenor al Vilei Regale construeşte o casă la care lucrau şi mai mulţi ţigani. Nu ştim din ce pricină, unii spun că pentru că îşi au cerut banii pentru ce munciseră acesta. Răducanu a pus azi pe nişte zidari de a bătut pe bieţii ţigani în modul cel mai îngrozitor. Mai mulţi sunt cu capetele sparte, până şi pe femei şi pe copii ’i-au bătut aceşti sălbateci. Mai mult, un trecător care a intervenit a fost şi el bătut. Lumea care se adunase fiind terorizată, de această bandă, care în frunte cu Răducanu, aştepta cel mai mic semn de desaprobare din partea oricui ca să’l şi umfle la bătae n’a îndrăznit să intervie acolo, dar mai mulţi sau dus la secţie unde au depus ca martori în favoarea ţiganilor schingiuiţi. încă o dată atragem atenţia celor în drept, şi cerem cu stăruinţă ca afacerea să nu se facă muşama. Să ştie că ministerul cultelor a însărcinat pe d. Bilciurescu, funcţionar în minister, cu publicaţiunea unei istorii a mănăstirilor din ţară. Această publicaţiune nu este încă complect gata, ea va prezenta un înalt interes cultural. Multe din mănăstirile principale sunt reproduse în numita publicaţiune în xilografie de d. Iulius Pop, cunoscutul artist care a făcut atâtea frumoase ilustraţiuni pentru cărţile noastre bisericeşti. a. D-na şi d-na T. Calimaki au plecat era seara la moşia Stănceşti din judeţul Botoşani. La gară i-a însoţit mulţi cunoscuţi. „ Citim în Constituţionalul: D. Poenaru-Bordea, independentul deputat al Ialomiţei, care a vrut ca toţi să cedeze candidature propuse de d-sa, dar contra căruia atrăseserăm atenţiunea amicilor noştri din localitate, de a nu-l lua, în nici un mod, în seamă, a avut o lungă audienţă la d. general Manu. Credem că vom putea da în curând amănunte interesante asupra acestei convorbiri. Aşteptăm cu mare nerăbdare aceste amănunte, chestia fiind foarte interesantă şi poate că vom avea de ce râde. Ziarele streine ne aduc ştirea că guvernul sârbesc, pentru a răspunde guvernului austriac care a interzis intrarea porcilor din Serbia în Austria, a pus o taxă extraordinară asupra grânelor şi productelor agricole importate de ţăranii din Slavonia. Aceştia au reclamat guvernului austro-maghiar. „ Aflăm cu plăcere că cunoscutul nostru artist şi profesor de muzică d. C. Calretti a fost numit diriginte al Corului de la biserica Creţulescu. Felicităm epitropia pentru această nemerită alegere. Ridicol mai sunt informate ziarele din Paris de cele ce se petrec în România. Ziarul parisian «Figaro» sosit azi în Capitală conţine două telegrame, una datată din Londra, alta din Bucureşti, cari conţin atâtea inexactităţi câte cuvinte au. In prima telegramă, datată din Londra se spune că regele României lucrează pentru ca Anglia să adereze la tripla alianţă şi că în Septembre va avea loc în România o vânătoare la care vor lua parte împăratul Germaniei, al Austriei, prinţul de Galles etc. Această telegramă după cum se poate lesne vedea este lipsită de orice temeiu. A doua e şi mai boacănă, iată ce conţine : Se anunţă din Cetinge că 6 batalioane munternegrene sunt concentrate pe frontieră turcească. Guvernul român subvenţionează o agenţie, dacă ar putea foarte bine să desmintă aceste ştiri fantastice. Colectiviştii sau încurcat de tot cu candidaturele pentru colegiile vacante. Candidatura d-lui Vizanti la Roman nu mai are trecere, nu se ştie cine va fi candidat. Cum rămâne cu hotârea marelui comitet, al marelui partid ? X Construirea noului liceu externat din Iași, s’a adjudecat asupra d-lui D. Gheorghiu cu 50 c. la sută supt deviz. Clădirea în total nu costă 300.000 franci. X Farsa Iarba Fiarelor care trebuia să se joace Joi la Dacia se va juca Luni în grădina Parisiană (Stavri.) X Mâine seară Duminecă, se va juca în sala Dacia comedia originală populară în 4 acte Turnul Babilonului sau Alandala de d. M. S. Toncescu. X X X ULTIMA ORA Agenţia Româână, Paris, 19 Consiliul superior de agricultură a votat o taxă de 6 fr. asupra berbecilor şi o taxă de 5 fr., adică 10 la sută, pe gogoaşele vermilor de mătase. După aceea a mai votat nişte taxe asupra faunei şi câtorva producte agricole. Mai multe ziare anunţă că frigurile deng bantue la Saint-Louis (Senegal) şi cea mai mare parte din populaţiune este atinsă de această boală. Bamberg, 19 Iulie. — Principele regent al Bavariei a numit pe profesorul Schoenfelder arhiepiscop în Bamberg. Constantinopol, 19 Iulie — D-nii de Calice şi de Radowitz au adresat Porţii, cu ocaziunea răpirea celor două ingineri austriaci de către briganzi, nişte note prin care cer ca să se ia măsuri severe şi enegice în interesul demnităţii Turciei şi a siguranţei streinilor. Inginerul Meyer care fusese lăsat liber spre a-şi procura suma de rescumpărare, redusă numai la 1000 lire, reîntorcându-se la locul indicat spre aplăti acea sumă, n’a mai găsit pe nimenea acolo ; soldaţii începând urmărirea fără a mai aştepta scăparea lui Gerson briganzii s’au retras la munte luând pe prizonier cu ei. Atena, 19 Iulie. — Principesa Sofia a născut azi dimineaţă la 9 ore un băiat; naşterea a fost fericită ; nici un membru din familia regală n a sosit încă. ^ i. ICis^iacs dă consultaţii de boalele chirurgicale si syphilitice de la 5—6 p. m. Strada * Brezoianu 52. Doctorul I. Ştefan (Olchowski) Calea Moşilor No. 83 Dă consultaţiunî dimineaţa de la 8—9 şi seara de la 5—7. 3WVVvVWVVWVWWWVS Cea mai curată şi mai bună Apă acidă alcalină (Borviz). Recomandabilă pentru a fi băută pură, sau amestecată cu vin, sirop sau cognac. De vânzare în toată ţara la Magazinele de Coloniale, Droguişte şi Restaurante. Pentru «en-gros» a se adresa la domnul A. G. Carissy, Bucureşti. «u UI cd E=> ca >w a CÖ s-Ö3 O 2u •*-> ÖO)PL ctfTJ1 <D PRIMA CASA DE SCHIMB LA BURSA ISAC M. LEVY A nu se confunda Deşi am anunţat la timp mutarea casei mele de schimb, totuşi văd, că unii din onorabilii mei clienţi mă confundă cu alte case, de acea atrag din nou atenţia vechei mele clientele asupra firmei Prima casă de schimb «La Bursa» şi asupra adresei din noul Palat «Dacia-România», No. 1, faţă cu Banca Naţională. Cu toată stima Isac M. Levy. C-D De arendat pe 5 ani Moşia Ştefăneşti din judeţul Botoşani Informaţiuni se pot lua la societatea de asigurare «Naţionala» căreia trebuie să se şi adreseze ofertele cel mult până la 8/20 Iulie a. c. Ofertele se vor face în plicuri sigilate şi la deschiderea lor, care va avea loc în ziua de 8,20 Iulie a. c. la sediul Direcţiunei generale, pot asista şi d-nii aferenţi. Direcţiunea generală a societăţei «Naţionala» Bucureşti, strada Doamnei No. 12. Sy'w'WW'WVWwW'iK'WW'WWM/ ^ # * W. ST*ADE*KER BUCUREŞTI şi BRAILA Pluguri Sack de un sistem nou, cu barza de oțel turnat, nedestructibil, No. 10, 8. Lei 66 63. Pluguri obicinuite Sack, lei 6. — Mai eftin. Pluguri cu două și trei brazde pentru întors ogoare. Locomobile Ruston foarte tare lucrat, pentru mori. Grape in diferite feluri. Semănătoare în lat şi in rânduri. Thorî Mayer original în toate mărimele cu un, două şi trei cilindre. Venturătoare No. 6, original Clayton. Mori pe postament de ferguston şi pe postament de lemn Clayton. Pietre de mori franceze în toate mărimele. Libre de grâu în 2 mărimi. Mușamale albe ceruite. Diferite mărimi. un apus de soare, un mort, al căruia trup se desface a supt prostire ţapăn şi veşnic «suindu-se de la vârful picioarelor la ascuţişul vreunuî profil ascuţit, »ca învălişul unor cârpe ude», (Goncourt, Soeur Philoméne), un paysage din Paris cu cerul «de un albastru surd, de un albastru de albituri, puind ca un reflect şters »pe luciul parapetelor» şi veţi vedea rezultatul. Burghezul, omul ordinar, care străluceşte în toate romanele şcolii realiste, cu gândurile-î puţine şi patimile-î rare, are să ne facă descrierea, tot aşa precum Karl Ivanovicî Mayer zugrăveşte în «amintirile» lui Tolstoi bătălia de la Wagram. «Napoleon ne închisese «într’o insulă, aşa că nu era chip să «fugim. De trei zile n’aveam provizii «şi eram în apă până la genuchi. . . . «a patra zi, mulţămită lui Dumnezeu, «am fost prinşi şi ne-a dus într’o fortăreţă, aveam nişte pantaloni albaştri, «o tunică de postav bun, 15 taleri şi «un ceasornic de argint, pe care mi-1 «dăduse tata. Un soldat francez mi-a «luat tot». Şi foarte impersonal, artistul nu se simte nicăirî, suflând cuvintele lui Karl Ivanovicî, dar e de un efect estetic deplorabil şi descrierea perfect ridiculă. Venim acuma la tipuri şi aice fraza «întâlnim pretutindene pe scriitor şi numai pe scriitor», repetată mai deunăzi de un critic îngust faţă cu un scriitor în adevăr original al nostru, e în realitate foarte dreaptă şi constată un fapt, care este şi trebue să fie. Nu că printr’aceasta ar urma, că toate tiparele din operele unui artist să semene desăvârşit cu dânsul, să fie numai multiplicări literare ale tipului său real. Din faptul, că Zola descrie un asasin în «la Bâte humaine», o sentimentală mistico-religioasă în «Le Révé», nu urmează, că el ar trebui să fie în acelaşi timp dublul masculin al Angelica şi semenul lui Roubaud. Un pesimist poate crea foarte bine un tip optimist, un om foarte de treabă tipul desăvârşit al unei asasin, numai cât optimistul are sa fie un gen determinat de optimist şi anume are să semene cu autorul, în caz când acesta ar înceta de a fi ceia ce este pentru a îmbrăca mantaua unui caracter deosebit, din aceiaşi categorie generală însă cu acel pe care-l are. Zola ministru ar fi Eugene Rougon, preot, fanatic şi nestrămutat ca bolta locuinţii celui de sus, ar fi abatele Mouret din «la conquête de Plasam». Imitări ale unor însuşiri streine elemente aparţiind altora pot cel mult desăvârşi tipul ; ele sunt brodăriile, ghergheful, e o modalitate oare-care a caracterului artistului. Un voliţional crează tipuri în majoritate voliţionare, un sentimental nu-l poate pătrunde în creierul unui cogitativ şi prin urmare neputând să creeze tipul în propria lui minte, n’are să-l poată aşterne nici pe hârtie. Autorul nu poate crea decât tipuri similare cu al său, deşi deosebite ca modalitate de manifestare. O dovadă e cercetarea chipului, cum doi artişti deosebiţi descriu acelaşi tip, zgârcitul de pildă. —Moliére, de o parte, Balzac de alta. Harpagon e zgârcitul sentimental, fâră plan urmat în conduită, fără statornicie de muncă, pe care cel mai mic neajuns îl descurajează. Şiretlicul lui Vaiere îl scoate din minţi, cu desnădejdea în inimă, el chiamă, ridicul de jalnic, pe toată lumea în sprijinul lui, fără să ia nici o hotărâre puternică. Furarea averei lui şi-a stricat tot echilibrul gândurilor şi nu e de mirare, că la sfârşit straşnicul sgârcit îşi dă faţa după acel pe care câteva ceasuri înnainte nu putea sâ ’l sufere. Luaţi acuma corespondentul din «la Comédie Humaine» al tipului, nu Gobsech, evreul sordid, lacom şi fin, ci le pere Gründet, care e mult mai întreg, mai viu, mai bine determinat prin împrejurări. In toată viaţa luî n’a avut o simţire, o durere, ori o bucurie alta decât a banului , veşnic stăpân pe mintea lui, în care uriaşe socoteli de aur clocotesc, voinţa lui neînfrântă îl călăuzeşte. Eugenia, nu se mărită cu varu-seu, până în clipeala din urmă, tovărăşia credincioasă între el şi aur nu se desface. Să fi păţit ca Harpagon, s’ar fi priceput ce să facă şi de sigur că Vaiere rămânea tot holteia ca înainte. Tipul nu e deosebit la prima vedere, însă Moliére mi-a dat modalitatea sentimentului, pe care şi el o împărtăşia. Balzac, acest om de afaceri înăduşit în faşe, modalitatea voinţei, care a caracterizat toată activitatea autorului «Comediei omeneşti». Mai rămâne încă un chip de a se manifesta a artistului, în afară de acestea două: alegerea subiectelor. In haosul enorm al naturei, în această nesfârşită varietate de acţiuni şi suferinţi, de bucurii şi cugetări, fîe care ’şi alege ce-’i place. Pentru ca un artist să zugrăvească un tip, trebue să şi-l fi asimilat luându-’l din lume, trebue să aibă o simpatie pentru dânsul şi simpatia se determină prin potrivire de caracter. Din societatea modernă, fie care are să ’şi aleagă altă categorie de zugrăvit și firea lui are să se oglindească în această alegere. Un tip zugrăvit de un artist, e un prieten ideal al luî, deci trebue să ’î fie în parte măcar simpatic și asemenea. Din societatea modernă Balzac are să aleagă pe oamenii de afaceri, pe cei ce isbutesc în train. Daudet pe cei nefericiţi şi sfărâmaţi de viaţă, les ratés. Descrierea deci ca şi tipurile, acestea ca şi alegerea subiectelor silesc pe artist să -şi calce piedicele estetice, pentru a eşi la lumină în operă. Impersonalitatea absolută e imposibilă de atins ca şi reproducerea adecvată a naturei. Artistul nu se poate izola de operă, el este sângele ei viu și arta fără dânsul nu mai e artă, ci o fotografie literară, un cadavru. Redusă la adevăratelee limite, impersonalitatea e un procedeu stilistic. Neculai Iorga. La băile Slănic din jud. Bacău, în depărtare de Târgul Ocnei 18 km. în villa «Fortuna» (Scurţii), sunt camere bune şi bine mobilate «de închiriat.» Pentru luna Iunie până la 15 Iulie se pot avea ca săptămână cu preţuri moderate. închirierea care trece peste 15 Iulie se consideră pentru întreg timpul balnear. Informațiunile cerute, ce dau prompt și direct din Slănic. Băile Minerale Nastasachi Tg. Ocna Renumite pentru apele minerale alcaline-iodice-sulfuroase, situate la piciorul frumosului munte Măgura, sunt deschise de la l-ia Iunie. Posedă camere comode, un bun restaurant şi muzică, un spaţios parc pentru plimbări. Preţurile mai scăzute decât la toate băile din ţară. Pasagerii sunt rugaţi a-şi transporta aşternutul de culoare. Pentru informaţii a se adresa direct la Tg. Ocna, Administratorului băilor Hristea Cerchez.