Lupta, octombrie 1890 (Anul 7, nr. 1234-1258)
1890-10-26 / nr. 1255
4- y A Y r y ANUL VII.SERIA IV. No. 4255 ABONAMENTE: Un an . IN TARA . 40 lei V* an. . . 20 , 3 luni. . . 10 . Un an. . IN STREINATATU 50 lei V* an. . 25 3 luni. . îs Numarul 15 Bani. REDACTIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). EOIŢT1 AîiTAI. VINERI 26 OCTOMBRIE 1890 ANUNCIURI: Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . I leu linia « IV, , , . . 25 bani . Inserţie şi reclame , , . . 2 lei . Pentru amurduri a se adresa: îv Sa Afe'ftn in, Havas Fri imorâ, ftulin« \ iiMiro-Uinigs&ri» «i Au is% la 'Agenţia Havas, 8, place do la Bourse, Paria, precum s icur?aR:U el. Un tui mér vechili 50 Báni. ADMINISTRAŢIA Bulovardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart), I 'ni 2 3 4 r> 6 7 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. Candidaţii partidului democrat-radical DIN IAŞI pentru consiliul comunal Membrii clubului radierii din Iad, In şedinţa de Marţi seara 23 Octombre, au votat in unanimitate următoarea listă a candidaţilor radicali pentru alegerile comunale : Colegiul I-ia 1. St. Emilian , profesor de Universitate. 2. Grigore Macri, decanul avocaților. 3. Alex. Brandia, profesor. Const. Cornescu, preot 5. Cesar Cătănescu, avocat 6 M. Vlădescu, profesor de l'niversitate. 7 I. Găvănescul, prrjfesif^ffrniverdttsftte. ^ 8 Maior Manolescu-Mlădian. 9 Dimu Andrei, avocat. 10 Const. M. Miclescu, avocat. 11 I. V. Praja, profesor. 12 Alex. Volnschi, farmacist. 13 Em. Bardasare, pictor. 14. Teodosie Petroni, fost magistrari. 15. Alex. Vișan, proprietar. 46. Dim. Neculcea, agricultor. Colegiul al 11-lea I Dr. Eugenie Rizu profesor deversitate Alex A. Bádarc, profesor. Dim. Gregorovici avocat Nec. Nicolaide, avocat Const. Faur, comerciant Mihail Ianculescu, profesor Lazăr Florescu, avocat Gh. Racoviță, profesor. Victor Mangusch, farmacist. Alex. Dabija, avocat. Teodor Maximovici, librar. Căpitan Bancov, pensionar. Ilie Vinograschi, meseriaș. Mihail Tibichi, comerciant. fik. Partidul radical In vârtejul luptelor ce dau vechile partide politice, tânărul partid radical doreşte să’şî spună cuvântul său. Fără pretenţia de a fi arbitrul situaţiunel sau de a repurta victorii strălucite, fără să-’şi facă iluziunî asupra greutăţilor pe cari le întâmpină luptătorii cinstiţi şi dezinteresaţi, partidul radical intră in luptă pentru viitoarele alegeri comunale. In Iaşi, unde amicii noştri constitue o grupare numeroasă şi valoroasă, atât la colegiul I cât şi la al 11-lea, nădăjduim că vom avea a înregistra o frumoasă victorie morală. De astă dată se va constata că radicalizmul a făcut progrese însemnate, că a cucerit terenul de sub picioarele vechilor partide, că cinstea şi corectitudinea politică găsesc destui apreciatori în sânul massei electorale. In Bucureşti, pentru întâiaşi dată radicalii propun o listă, pentru intâiaşi dată iau parte la luptele electorale. Şi făcând aceasta să nu creadă nimeni că radicalii s-au pregătit, au avut o organizaţie electorală ori au făcut vânătoare de voturi. Voim, pur şi simplu, să facem un început. Neapărat că ne prezentăm în condiţiuni destul de dezavantagioase. Mai intâiui, partidul nostru este prea nou pentru a se fi putut pune in relaţiile cu alegătorii, al doilea, cel puţin patruzeci membrii ai clubului au remas neinscrişi în listele electorale, al treilea suntem prea săraci pentru a ne fi permis o propagandă practicii. În Întrunirea electorală de mâine vom arăta cititorilor ce interese neapărate trebuesc susţinute în consiliul comunal, prin ziarul nostru arătăm zilnic care ne este linia de conduită. Partid eminamente democratic, voim să constatăm cât teren a câştigat ideile democratice în colegiul Liu al Capitalei și câte simpatii am cucerit, voim, încă, să vedem ce înrîurire a avut linia noastră corectă, dezinteresată, bazată esclusiv pe temelia principiilor. Pe nici un alegetor nu-l tragem de mânecă, nici urui alegetor nu-i cerem votul personal, ne prezentăm lista şi o incredem simpatiilor generale. Ştim că in asemenea condiţiuni nimic însemnat nu se poate realiza, ştim că, în faţa unui partid care are puterea guvernamentală pe mână şi în faţa altuia care a avut-o 12 ani şi a luptat cu învierşunare pentru aceste alegeri, nu suntem destul de înarmaţi pentru bătălia electorală, dar aceste considerărie nu ne pot împiedica ca să renunţăm la intrarea in luptă. Apoi, pe lista noastră nu vor figura nici şefi de clientele electorale, nici oameni cari sunt stăpâni pe interesele cetăţenilor, nici tăgăduitori de slujbe sau de câştiguri, in afară de directorul ziarului Lupta, şi de un bătrân profesor de Universitate, publicul va avea in faţă’ o listă de tineri, unii cu totul necunoscuţi, dar cu toţii oameni de treabă, oneşti, intraţi pe terenul politic cu singura dorinţă de a contribui la triumful democraţiei şi la triumful realităţei în politică. Cine e democrat convins, cine e om fără prejudiţiu, cine urăşte traficul cu lucrul public, va privi cu simpatie lista radicală şi o va vota. Iar căderea noastră, oricât de nejustificată, nu ne va descuraja. Dacă vom fi puţini in faţa urnelor, tot nu vom fi singuri şi grupul neînsemnat, de astăzî, neapărat că va deveni legiune. Toate începuturile cu viitor au fost mici, pentru că ele s’a îi adresat numai dezinteresărei care numără puţini adoratori. De aceea, rugând pe cetăţeni să asiste la întrunirea noastră de mâne 26 Octombre, in salonul Băilor Eforiei, le zicem: «Aţi auzit destul glasul interesului personal, veniţi să ascultaţi şi pe acela al dezinteresărei.» întrunire publica Sala Bailor Eforiei Ine. Vineri, 26 Octombrie 1 Partiiaocrat-ratea invită pe cetăţenii Capitalei să binevoiască a asista la această întrunire, pe care s’a hotărît a o ţine în vederea apropiatelor alegeri comunale. Va vorbi d. George Jianu şi mai mulţi membrii ai partidului. Ora 2 p. m. SERVICIU TELEGRAFIC al „Agenţiei României“ Viena, 5 Noembre. «Wiener Abend Post», anunţând vizita lui Ţarevici, zice că popoarele Imperiului, precum şi Împăratul, salută cu o cordială simpatie sosirea Augustului Principe la Viena. O corespondenţă ce primeşte «Politische Corresponded.» din St. Petersburg constată că opiniunea publică şi cercurile guvernamentale din Rusia apreciază cu puţină simpatie cabinetul Delyannis care, neavând sentimente amicale pentru Rusia, va fi mai curând dispus să urmeze sfaturile Germaniei. Mai sunt de temut, şi veleităţile panelemre şi prin urmare dificultăţi in Cinent. Paris, 5 Ooembre. Comisiunea vamală a închis discuţiunea generală a tarifelor; ea a adoptat cu 34 de voturi contra 5 principiul tarifului dublu, autorizând pe guvern să închee convenţiuni particulare în cari nu se va face nici o menţiune despre tariful minimum; convenţiunele nu vor cuprinde nici un termen de durată şi prin urmare guvernul va avea totdeauna mână liberă să le denunţe şi să aplice când va crede de cuviinţă tariful general. Budapesta, 5 Noembre. Ministrul de finanţe a zis, cu ocazia discutarea bugetului, că veniturile vămilor nu constituesc din mijloc de a înlătura dificultăţile financiare, mai cu seamă în ceea ce priveşte Ungaria care trebuie să urmeze, iar mult sau mai puţin, un curent liber-schimbist. Ungaria e silită să î şî asigure interesele prin tratate vamale. Munich, 5 Noembre. Regentul a primit pe generalul de Gaprivi căruiai-a remis ordinul St. Hubert. Cancelarul a fost salutat la gară la sosirea sa de către ministrul Crailsheim. Regentul a făcut apoi o vizită generalului de Gaprivi la hotelul legațianiei Prusiei, Atena, 5 Noembrie. Cabinetul a fost compus astfel (lista oficială): D-nia Delyannis, preşedinte, interne şi războiu; Deligiorgis, afaceri streine; Koumunduros, marină; Carapanos, finanţe ; Gerocostopulos instrucţie publică ; Zaimis, justiţie. Miniştrii depun azi jurământ şi voi lua imediat in posesiune posturile lor. St.Petersburg, 5 Noembrie. împăratul şi împărăteasa au însoţit pe Ţarevici până la Sziverskaya. Suita lui Ţarevici se compune din : generalul principe Babatinsky, căpitanii de statmajor Principe Kotchoubey şi Wolkow, aghiotantul Principe Obolensky. Roma, 5 Noembrie. D. Grispi a plecat la Milan pentru a aştepta pe d. de Gaprivi. New-York, 5 Noembrie. Se asigură că partidul democratic a învins în toată ţara ; se crede că în viitorul congres el va avea o majoritate de 55 până la 60 de voturi. Ştirile despre alegerea d-luî Mac Kinley (Ohio) sunt contrazicătoare. După unele el ar fi fost ales cu o mică majoritate, după altele el ar fi căzut. Belgrad, 5 Noembre. Guvernul sârb a cerut celui din Viena să numească delegaţi pentru negocierea reînoirei tratatului de comerţ. Berlin, 5 Noembrie. «Norddeutsche Zeitung» constată limbagiul pacinic al presei ruseşti şi observă că Rusia fiind pe puntul de a-şi transforma înarmarea se află pentru moment şi pentru un oarecare timp îndelungat într’o stare de nearmare, ceea ce trebue să o facă să dorească mai mult decât orice altă ţară, menţinerea păceî. Sofia, 5 Noembre. Sobrania a votat azi prin aclamaţiune răspunsul la discursul tronului. După câteva parafrase, răspunsul sfârşeşte astfel: reprezentanţii poporului bulgar sunt convinşi că Sultanul, care nu cruţă nimic pentru menţinerea păceî şi a liniştei în peninsula Balcanică, va face şi demersurile necesare pe lângă puteri pentru soluţiunea definitivă a chestiunei bulgare. XDUST IAŞI întrunirea liberalilor uniţî ţinută in seara de 22 a...e. în sala teatrului Pustia, deşi in urma înfrângerei suferite modul trecut de la ciomăgaşii poliţieneşti, a fost totul una din cele mai despopulate întruniri, ceea ce dovedeşte puţina vitalitate a partidului liberal, în care încă fumul miasmelor colectiviste întunecă şi înnăduşă orice desfăşurare cinstită ile forţe. Ar fi trebuit ca toţi liberalii eşenî sa fie în păr, — cu căţel şi purcel, — dar fiindcă, în realitate, din burduful de funde au eşit Tobodî şi Ulmenii cu tot neamul lor Maicano-Anghelescu etc. etc. nu a mai rămas nici o idee, care să întreţină şi să însufleţească cu focul sacru al interesului obştesc şi să cheme la viaţa politico-socială istovitul partid colectivist, de aceea nu erau în sală decât abia vreo trei sute cincizeci de persoane, bineînţeles cu statul major al clacheorilor şi admiratorilor frazelor bombastice, parabolice şi ghiduşe ale d-luî Mârzescu. După ce s’a aclamat ca preşedinte d. Lepădatu, fost magistrat conservator, stâlp colectivist şi actual membru al liberalilor uniţî din Iaşi, s’a dat cuvântul inevitabilului şi neobositului liberal Gh. Mârzescu, care, după ce ’şi-a netezit favoriţii, şi ’şî-a şters ochelarii cu mare băgare de seamă, cu un talent propriu numai Domniei-sale de a eluda scopul întrunită!, a vorbit despre proectele junimiste, despre reforma magistraturei, despre vânzarea în loturi a moşielor statului la ţărani, despre modul cum d. Carp tratează de gugumani pe toţi partizanii sei, despre întreg programul junimist şi al celor alte partide, — lăsând a se înţelege şi al ridicaţilor, — taxându-le de mincinoase şi că de acea d-sa cu ai sei nu vin cu program pentru ca să nu se expue a fi mincinoşi ca un program, — ca şi cum fără program dinşii in fiecare minut nu devastează şi nu explorează întocmai ca Stanley întunecimele Africeî, întinsul imperiu al minciunei. In urmă d. Mârzescu tratează excatedra şi critică proectul de reformă judeţiană al generalului Manu arătând că dacă se va vota, atunci adio radio! independenţă judeţiană şi comunală ! După ce în sfârşit cu părere de reri îşi reaminteşte despre intimitatea şi zilele bune petrecute cu d. Lascăr Catargiu, declară că în ce priveşte chestiunea comunală nu anticipă nimic, lăsând pe fraţii sei, (sic) să dezvolte şi să arate ceea ce au de gând să facă, cu toate că d-sa nu anticipă nimic in chestiunile cocomunale totuşi are curajul să ţină piept discuţiunilor contradictorii pe terenul comunal!! Bravo. Oratorii cari s’au succedat după d-sa, nici ei n’afi avut grija şi delicateţa să trateze despre chestiele comunale, ca ast-fel cetăţenii să le cunoască intenţiunele, ci cu toţii afi bătut cîmpul. Aui vorbit pe această temă veterinarul Dragoş arătând vrîsta la care omul atinge maximul dezvoltarea corpului (40 ani), conchizând că viitorii consilieri comunali să oscileze între aceste două limite. Se acordă apoi cuvântul avocatului Gh. Botez, nepot al simpaticului avocat Botoșânean Nastase Botez, dar ce folos că nu culcă pe urmele unchiului, ci mai degrabă ii place să imiteze nimic pe d. Mârzescu, făgăduind şi d-sa, ca şi modelul, că în şedinţa viitoare va ţinea un discurs mai amplu şi mai bine studiat. Acest domn n’a vorbit nimic alta decât că junimiştii nu-s un partid, că nu reprezintă cinstea şi moralitatea, că nu a fi idei etc. adăugând că acelaşi lucru il observă la toate partidele vechi şi nouă, afară de cel liberal (?) şi că deci d-sa pe liberali îi va vota. La tribună se perindează apoi d. Butman, lucrător tipograf, care a lăsat in urma pe toţi predecesorii şi succesorii săi de tribună in acea seară. Dânsul a vorbit bine, arătând nevoile meseriaşilor şi loviturile ce le ar primi meseriaşii prin legea care acordă poliţiei drepturi exorbitante asupra firmelor etc. Dacă nu ar fi fost d. Batman care se salveze puţin pe liberali şi să ie ridice prestigiul, atunci in această întrunire s’ar fi vorbit despre orice afară de interesele comunale. La orator mai avem de notat pe d. Vizanti, care de asemenea vorbeşte alte lucruri ca s. e. răscoala ţăranilor, suprefectul Rozin şi altele şi se păzeşte ca de ciuma să nu atingă chestiunea comunală. Iată pe scurt rezumatul întrunirii liberale de la Iași. Sigur că la alegerile legislative vor discuta chestiuni comunale și locale. Să le fie de bine. Ceres. Comisul pentru extirnatil din Iaşi Concursul pentru catedra de matematică de la externatul din Iaşi terminărndu-se, chestiunea numire a venit înaintea consiliului permanent. Aflăm insă că consiliul nu e dispus a aproba clasifîcaţia şi prin urmare resuitatul, aşa precum a fi fost date de juriu. Motivul e : consiliul voeşte să întrebuinţeze interpretare la un text foarte precis ele lege, la disposarile art. 17 şi 22, căzând astfel în păcatul comisiunilor cari nuşi-au dat seamă de litera şi spiritul in care sunt redactate aceste două articole. Aşa art. 17 din regulament sună astfel : «Candidatul care la concursul înscris a obținut o notă generală mai jos de 7 e declarat respins de la lucrările ulterioarei). Din acest art. reiese clar ca lumina zilei că înscrisul are caracter eliminator. Apoi art. 22 din regulament zice: «După terminarea probelor orale, imediat juriul procede la adunarea notelor fiecărui candidat la toate probele şi prin proces-verbal motivat declară admisibilitatea la catedra vacantă a candidatului care a întrunit cele mai multe punctei). Din conţinutul acestui articol reiese limpede că nu poate fi vorba, precum crede consiliul permanent, de a forma media de clasificare din media înscrisului și din media oralului, ci din suma notelor date la toate probele, atât orale