Lupta, ianuarie 1892 (Anul 9, nr. 1600-1623)

1892-01-15 / nr. 1609

RAPORT privitor la înfiinţarea unui museu­ pedagogic pe lângă ministerul cultelor şi instrucţiunei publice, adresat d-lui ministru de d. Gh I. lonescu-Gion (Urmare) ( 2) Lucrările şcoalelor normale de insti­tutori şi lucrările şcoalelor normale de în­văţători, şi anume : raportul general, fie în formă de memoriu direct adresat minis­terului, fie în formă de cuvântare rostită la începerea sau la finea anului şcolar de către directorul şcoalei, cu privire la ceea ce s-a făcut şi la ce se va mai face din punctul de vedere ştiinţific sau pedagogic pentru binele şcoalei ; rapoartele lun­are ale directorului şcoalei de aplicaţiune, alipite pe lângă fie­care şcoală normală de insti­tutori sau de învăţători, de institutoare sau de învăţătoare ; planurile de cursuri ce fie­care profesor va fi dator a înainta minis­­terului prin direcţiunea şcoalei normale f unde profesează ; unele lecţiuni model, fă- j cute de elevii-institutori sau de eleviî-în-­­ văţătorî şi pe cari conferinţa profesorală e-ar crede demne de a figura printre ac­tele didactice ale archive!; studiele făcute sub direcţiunea profesorului de pedagogie de elevii-institutori sau de elevii-înveţători, asupra caracterului, aptitu­dinilor şi porni­rilor micilor şcolari, precum şi a metoa­­delor urmate în combaterea relelor, studie pe care iarăşi conferinţa profesorală, după citirea şi judecarea lor, le va trimite sau nu pentru a fi păstrate­ în archivă, şi unele chiar publicate în­­Buletinul museului*. 3) Memoriele şi hotărîrile luate de şcoa­­lele normale de institutori şi de învăţători, de corpul didactic al şcoalelor primare ur­bane şi rurale, şi chiar de corpul didactic al şcoalelor secundare cu privire la cestiu­­nea* fixărei orariului, la prioritatea şi pre­­căderea de recunoscut cutăreî şi cutărei materii de învăţământ înaintea celor-alte. 4) In fine, arehiva museului va măi păs­tra și acele eaete de clasă, cari, expuse câtă­ va vreme pe lângă divisiunile secțiu­­nei ântăia, se­ vor­ fi distins prin strălucite calităţi şi, deci, vor merita a mai fi cer­cetate şi­­după ce vor fi făcut în exposi­­ţiune loc altora. VIII Alături de secţiunea a patra sau de sec­ţiunea ântâia a mobilierului şcolar şi ma­terialului de Învăţământ, o mică parte se cade a fi destinată, d-le ministru, unei ex­­posiţiuni istorice în care pedagogul de as­­tă­zi va putea urmări mersul instrucţiune!, viaţa şi peripeţiele şcoalei române de când Bucureştii şi Iaşii, încetând de a mai fi „Athenele Orientului* cu şcoalele greceşti, deveniră oraşe româneşti cu şcoli româneşti, şi până în timpurile n­oastre trecând prin epoca şcoalelor din tindele bisericeilor şi prin epoca şcoalelor cu monitori şi semi-cercuri. Această parte istorică şi retrospectivă a museului îşi va avea interesul ei şi nu pu­ţin va ajuta pe cercetător şi pe curios a înţelege fenomene curioase din viaţa didac­tică, ba chiar şi apucături inesplicabile din viaţa socială de azi. IX Ast­fel dar ar fi, d-le ministru, în li­­niele sale cele mari, organizaţiunea mu­seului pedagogic. Personalul ce ar cere ser­­viciele museului s’ar compune dintr’un di­­rector­ bibliotecar, dintr’un archivar şi din­­tr’unul sau două copişti. Exposiţiunile ar fi libere, iar biblioteca la disposiţiunea mem­brilor corpului didactic. Buletinul museu­lui pedagogic ar ţine pe cititorii săi din­tr’alte oraşe în curent cu cele ce m­useul face, cu noele achiziţiuni, cu viitoarele ex­­posiţiuni, cu Victoriele ce şcoala română va fi câştigat pe la congrese şi exposiţiuni din străinătate, pe unde e de dorit ca de aci înainte, fiind invitată, să figureze cu lu­crările dascălilor şi elevilor săi. Acestea sunt, d-­le ministru, amănun­tele ce le cred privitoare la înfiinţarea u­­nui museu pedagogic pe lângă ministerul cultelor şi instrucţiunea publice. Ele sunt departe de a fi complecte. Totuşi pentru d-voastră, d-le ministru, care cunoaşteţi puterile azi active şi pute­rile virtuale cari sunt în şcolarul şi nu dascălul român, şi pentru toţi aceea cari urmăresc evoluţiunea învăţămâ­ntului la noi, aceste amănunte vor fi îndestulătoare, pen­tru ca să recunoaşteţi că, pe lângă alţi fă­cători cari vor ajuta ca legile, regulamen­­tele şi circulările ministeriale să preschimbe cât mai curând starea învăţământului ro­mân,­— museul pedagogic, — în însemnata ramură a învăţămîntului primar rural şi urban, şi în ramura nu mai puţin însem­nată a învăţămîntului normal de ambe grade şi de ambe sexe, va contribui şi el ca şcoala română să devină ast­fel cum o cer şi ştiinţa contimporană şi Patria noas­tră şi viitorul României. Bine­voiţi a primi, d-le ministru, asigu­rarea înaltei mele stime şi consideraţi­uni. GL I. Ionescu-Glion. Bucureşti, în 17 Octombre 1891. FINE Anunţăm cu plăcere, că a apărut în e­­ditura tipografiei,,Amicul Literatură”, fru­mosul şi prea intesantul roman de actua­litate, sub titlul: Natalia, istenita regina Serbiei sau misterele palatului din Belgrad, îndemnăm cu stăruinţă pe onor, publ­i cetitor de a nu trece cu vederea, această interesantă operă. Apare zilnic o broşură de 16 pagini mari cu elegantă copertă şi splendide ilustraţii xilografice. Se vinde 10 bani broşura în toată ţara. & tsviz'ni&n­isa HM&K­amira EEgigani HHFORMATIUH1 Anunţăm cu plăcere că amicul nostru d. dr. Kiriac a dobândit un fiu­. Atât mama cât şi fiul sunt bine şi sănătoşi. Copilului ’i se va da numele de George, de către d. dr. Assaki, care ’i va fi naş.­u D. Menelas Gherman, ministru de finance, care s’a dus erl la R. Sărat s’a întors astăzi în Capitală. » Prefecţii judeţelor Tecuciu, Buzeu, Argeş, Muscel, Prahova şi Vlaşca se găsesc în Capitală, în afacere­ elec­torale. I. D. Popescu, prefectul judeţului Te­leorman, a declarat că nu garan­tează reuşita guvernului la colegiul I de deputaţi din acest judeţ. Prin faptul unire! Vernescanilor cu liberalii, opoziţiea s’a întărit în localitate. „­eri la 5 după ameazî s’a ţinut întrunire la d. Dumitru Brătianu discutându-se asupra mai multor ces­­tiuni electorale. & Greva lucrătorilor tipo­grafi Aseară lucrătorii tipografi din Bu­cureşti au ţinut o întrunire unde au discutat asupra mijloacelor de a obţine de la toate atelierile din Ca­pitală reducerea timpului de lucru la 9 ore. S’a hotărât ca lucrătorii din ate­lierele unde se lucrează mai mult de 9 ore să se pună în grevă. In con­secinţă tipografiile Socec, Cucu, Ca­rol Göbl și Luis s’au­ închis astă­zî, din cauză că lucrătorii din aceste a­­teliere s’au pus în grevă. La tipografiile LInde­pend­ance Roumaine, Lupta, Adevĕrul, U­­niversul, Gutenberg s’a introdus de mult 9 ore de lucru. Lucrătorii cari sunt de o solida­ritate care le face onoare, s au folo­sit de luna ianuarie în care lucră­rile abundă în toate atelierile. Așa sunt listele electorale, manifeste e­­lectorale, buletine de vot, ziare co­­tidiane cu tiragii, mari în vederea alegerilor, etc. Atelierele recalcitrante la modes­tele cereri ale lucrătorilor vor trebui negreşit să capituleze, de­oare­ce alte multe ateliere au cedat deja. . Consiliul sanitar superior civil, se întruneşte de seară spre a se pro­nunţa asupra mai multor numiri pro­­visorii de medici. 5% In adunarea generală ordinară a acţionarilor Băncei Naţionale se va cere modificarea mai multor articole din statutele Băncel. * Iată cum sorţul a designat prezi­­darea biurourilor electorale din re­sortul Curţea de Apel din Iaşi, Iaşi . Secţiunea centrală colegiul I, II şi III, d. D. Rosetti. Secţiunea II colegiul II, G. Roiu. Secţiunea III colegiul II D. Por­­firiu. Roman : N. Volenti. Bacau: D. Sofian. Falciu: I. Vrănceanu. Dorohoiu : M. Mircea. Vasluiu: I. Burada. Botoşani: Eugenie Donici Suceava : M. Grigoriu. Neamţ: N. A. Bârzu. D. Gh. Dimache a rămas la Curte pentru expedirea lucrărilor curente- Sorţii s’au tras erî. Vr’o 200 de măturători şi căru­ţaşi de al Primăriei, înarmate cu lampioane şi facle, au mers cu mu­­sica eri seară la Palat spre a­ face o manifestaţie regelui şi Prinţului. Regele s’a arătat la fereastră şi cetăţenii lui Bratescu s’au risipit apoi. Comitetul central electoral guver­namental neputând cădea de acord­uri asupra candidaturilor din Ca­pitală, a mai amânat pentru câte­va zile această cestiune. Mai mulţi membrii ai consiliului sanitar superior al armatei, sunt hotărâţi a cere ca în viitoarea lege sanitară să se prevadă ca medicii de batalion (locotenenţii) să nu mai fie obligați a depune examen pen­tru înaintarea lor la gradul de me­dic de regiment. * FELURIMI Danezii şi beţia.—­Pentru a împiedica beţia, Danezii au închipuit următoarele dis­­poziţiuni practice : După un regulament special, agenţii sunt obligaţi a conduce în trăsură cu băgare de seamă pe la casele lor, persoanele pe cari le găsesc în stare de beţie pe stradă sau în locuri publice. Dacă însă individul nu e în stare a ’şi arăta locuinţa, atunci e dus întâi la pos­tul poliţiei de unde e condus acasă tot în trăsură, de îndată ce ’şi vine în fire şi e în stare a ’şi arăta domiciliul. Apoi,—şi aci e particularitatea curioasă a sistemului, — debitantul care a servit cel din urmă pahar beţivului, este obligat să plătească nota clientului, adică cheltu­ielile făcute cu transportul, care se urcă câte o dată la o cifră destul de mare. O locuință nu tocmai­­fin de siecle.* Cine­va va crede că la finitul secolului al nouă­spre­zecelea, mai există încă oameni cari trăesc in pivniţe? Prin împrejurimile Pohryadowei (Prusia occidentală) o familie compusă din zece persoane locueşte într’o pivniţă, care are patru­spre­zece metri pătraţi în suprafaţă şi douî metri douâ-zeci şi cinci cm. înăl­ţime E de notat că în această mică locuinţă se mai adăpostesc un cal, o vacă, douî porci, oi, găini şi alte păsări. Convenienţele véduviei. — Sunt trei luni de când d. Z. din Bruxelles a murit, lăsând în turmă-i o nevastă cu douî fii. După şease săptămâ­ni d-na Z. vroi să se mărite din nou cu d. X. şi vorbi despre acest pro­iect fiilor sei. Aceștia cautau să o oprească, dar văzând că muma lor ține mult la a­­ceastă unire, fii sei T-au zise în cele din urmă.­­ — Dacă această ’ți convine, mărităte și ca să ’ți dovedim că nu 'ți vroim reț vom asista și noi la cununia d-tale. — Să asistați la cununia mea, strigă d-na Z, aceasta nu e cuviincios, căci nu e mult de când tatăl vostru a murit!... întâmplări Mort de Sgârceille. — Sâmbăta tre­cută poliţia din Spa, a fost prevenită că de două sau trei zile nu s’a văzut eşind din casă d. E. T... un bătrân de şapte­zeci de ani, care locueşte o mansardă din strada Economines, unde ducea o viaţă mi­zerabilă. Poliţia deschise uşa care era în­cuiată pe din năuntru cu trei zăvoare şi găsi pe nenorocitul T. întins şi fără viaţă în mijlocul mansardei. Aducându-se un medic, acesta constată că moartea datează de mai multe zile, şi că T... a murit din cauza hranei insufi­ciente şi a locuinţei infecte. Poliţia văzând trei zăvoare la uşe bănui ceva, şi întovărăşită de un membru al fa­miliei, se dredă la nişte cercetări minuţioase,­ spre uimirea tuturor se descoperi o sumă de peste 30.000 fr.­in titluri şi în argint. T. n’are de­cât un singur moştenitor, pe fratele sau, în vrâstă de opt­zeci de ani, — care de asemenea nu e tocmai pro­copsit. Această moştenire neaşteptată şi-a venit negreşit la timp. Încă o crimă comisă la Ciangăl — Din Săcele se scrie : In noaptea spre 6 Ia­nuarie c, un român din Satu-lungul Săce­­lelor reîntorcându-se din­ România acasă, la soţia şi copiii săi, când era mai aproape de casă, în mijlocul satului şi pe o stradă principală a fost atacat de vre­o cinci trangăi, pretinşi oameni de frunte, ba unii şi membrii în comitetul comunal. Aceştia l­-au jefuit pe bietul Român, luân­­du-i desagii şi un napoleon, apoi 1-au târât cu el, 1-au trântit şi bătut sdravăn. In aceeaşi noapte făptuitorii au fost prinşi şi a doua zi au fost puşi „spre păstrare“ la judecătoria cer­uală din Satulung. Doi dintre aceşti faimoşi Ciangăi, la interve­­nirea unor domni din Satulung, au fost e­­liberaţi de grabă. Unul însă dintre cei trei rămaşi în închisoare, Gaudi Peter, în 8­­. c. s’ă spânzurat cu cureaua de la cioa­reci de fereastra teminiţei. Ast­fel acum al doilea Ciaugau s’a spânzurat aici pen­tru fapte criminale, comise faţă de români. Avis d-lor de la Kultur-Egylet ! Oare pen­tru aceşti doi mai ridica-vor vre-o mătă­­hală în Săcele ? măcar că ast­fel de oa­meni n’ar trebui liberaţi. REMEDIU igur şi practic în contra Bătăturilor Deposit general: Farmacia „la Sf. TREIME“, N. DIMITRIU Câmpu-Lung. Preţu­lunei cutii UN LEU. hi contra 1 leu­ 30 b. în .ni., _ ............._Jinărci poştale, să expe­diază b­anca în toată țara. Se vinde în Capitală la Menagere. Serviciul telegrafic (Agenţia română), Paris, 24 Ianuarie. — Oficialul va pu­blica la 30 Ianuarie cel mai târziui rapor­tul d-lor Ribot şi Roche d-lui Carnot şi decretul care conţine condiţiunile cu care se va acorda Statelor străine tariful fran­cez minimum. D. Ribot prepară pen­tru 1 Februarie o carte Galbenă care dă notele diplomatice schimbate în privinţa regulării raporturilor comerciale cu străi­nătatea. Sofia, 25 Ianuarie. — Guvernul bulgar nu a consimţit la acea ca să se remită nota sa Franciei înainte ca ea să aibă în mână vreo piesă care să constate că gu­vernul Republicei aderează la declara­­țiunea bulgară în ensemblul său, mai cu seamă în ceea­ ce privește în modus pro­­cedendi în cazurile analoage care ar putea să se întâmple în viitor. EDIŢIA IF* ULTIME INFORMAŢII Mâine de dimineaţă se va ţine un consiliu de miniştrii sub preşedinţa Regelui. „ • » Consiliul comunal al Capitalei se întruneşte astă­zî sub preşedinţa d-lui D. Orbescu. . . . De câte­va zile a sosit la Turnu- Severin o mulţime de emigraţi bul­gari. Poliţia ’l-au avisat că să nu facă nici o agitaţie, căci alt­fel vor fi es­­pulsaţî. * Se zice că d. P. P. Carp, minis­trul domenielor, se va duce în Do­rohoia şi Botoşani, spre a lua cu­­vântul în întrunirile publice ce se vor ţine acolo. * D. Dimitrie Brătianu, care se află mai bine se va duce zilele aceste la Ploeşti, spre a se întreţine cu ale­gătorii locali.­­ Situaţiunea guvernului la Brăila este foarte critică. Colegiul I şi al II-lea se poate considera ca perdut.­­ D. Al. Lahovari, ministru de ex­terne, va supune Sâmbătă Regelui mişcarea diplomatică proiectată deja de mai mult timp. ic Guvernamentalii nu vor mai ţine Duminica viitoare, întrunirea publică anunţată în Bucureşti. ic Guvernamentalii ţin de seară în­­truniri parţiale în culorile de Ne­gru şi Galben.4. D. Lascar Catargiu ministru de interne, a lucrat astăzi cu Regele. * D. G. Danieleanu, avocatul Pri­măriei, va fi candidatul guvernului la colegiul al 2-lea de Senat din Ilfov. K­ Astă­zî la 12 s’a celebrat la bi­serica catolică căsătoria d-soarei Ge­­nevieva Bibescu cu d-na Starkzeki consul Austriei la Iași.­­ In urma demersului luat de lu­crătorii tipografi pentru reducerea orelor de lucru, pe lângă atelierile anunţate în ediţia întâia, au mai redus orele de muncă şi tipogra­fiile : V. C. A. Rosetti, Ioan Weis, G. Lăzăreanu şi Grassiani. Lucrătorii sunt decişi a nu ceda de­cât când li se vor acorda mo­desta lor cerere. Iei sunt mai tari ca ori­când, fiind­că cel din atelie­rile unde nu se lucrează de­cât 9 ore, dau câte 10 la sută din sala­riile lor pentru susținerea colegilor lor în grevă. Ştiri Teatrale Astă-seară la Teatrul Naţional se joacă Fomtâna Blanduziei de Vasile Alexandri şi Nebuniile Amoroase de Regnard. D. Guţarida debutează în Gallus din Fântăna Blănduziei. Vineri la Teatru Naţional e primul Bal Mascat. Să ştie că balurile de la Teatru sunt vizitate de lumea aleasă a Bucureștiului Ele promit să fie anul acesta mai splendid ca tot­deauna. ..............................— Retragerea din Rusia Unul din scriitorii noştri­ militari pre­tinde că la resbel cele mai bune planuri erau câte­odată dejucate de nişte împre­jurări neprevăzute din cele mai banale. Ca sprijin la aceasta el citează bătălia de la Borodino, în Rusia, în care un sfert al ar­matei franceze a fost nimicit cu toate dis­­posiţiunile lui Napoleon. Ori, în ziua a­­cestei bătălii, 7 Septembre marele Napo­leon avea un guturaimi care -i paralizase facultăţile. Fără acest guturaiu disposiţiu­­nile sale înainte şi in timpul bătăliei ar fi, după propria sa mărturisire, manifestat mai mult geniu şi Rusia ar fi fost perdută. Fie­care va crede că Napoleon ar fi fă­cut bine să îngrijească acest guturaiu fa­tal şi să o vindece repede, dar nu cam era uşor în acele timpuri şi Pastilele Géraudel nu erau inventate încă. Probabil că dacă Napoleon­ ar fi avut vre­o cutie de aceste preţioase pastile, el le-ar fi întrebuinţat şi faţa lumei ar fi fost schimbată. Iată de ce atârnă soarta unui imperiu ! In cazul vr’unuî rezboiu apropiat, sa sperăm că această lecţie va servi genera­lilor noştril şi că într’o asemenea împre­­giurare, dacă generalul X. ... ar fi în­sărcinat să conducă trupele noastre la ina­mic cunoscând­­ Pastilele Giraudel va în­vinge şi pe inamic... şi guturaiul său. De aceea toţi bunii­­patrioţi trebue să între­buinţeze aceste minunate Pastile Géraudel. La Bucureşti la drog­eriile Vie Zamfi­­rescu et c-uie, Ion Tetzu, şi farmacia Ar­nold Greidesi CREMA SIMON PUDRA DE OREZ SIMON SĂPUN CU CREMA SIMON Prescrise de doctorii din Paris, Viena, Londra, Berlin, New-York. Adoptate de damele cele mai elegante. Aceste pro­duse de o fineţă şi de un parfum delicios, albesc epi­derma obrazului, şi a mâni­­lor, dau pelei o frăgezime necomparabilă şi fac să dis­pară toate alterațiunile produsa pe pale de frigul, soarele sau aerul măreț. —SIMON rue de Provance, 36 PARIS— Farmacii, Parfument, Retart etc. LIPSĂ DE NUTREŢ «ligii iPp M ■- Ev ' :■ " Aceste maşini de tăiat pae, fen, coceni, etc. se întrebuinţează cu mare folos în timpuri ca cele prezente unde e lipsă de nutreţ . Se găseşte în toate mărimele pentru mâna, manegru şi vapor la depozitele de maşini ale casei . W. STVVDECKER Bucureşti str Smârdan, No. 8. Brăila Bulev. Cuza, No. 79. Craiova str. Madona Dudu, No. 20. Digestiuni minunate, sănătate perfectă, obraz ne­ted şi rumen, acestea sunt resultatele obţinute prin întrebuinţarea Purgativului Géraudel, în ta­blete, gust escelent, 1 fr. 50 cutia în Francia.—Se găsește la toate Farmaciile. MARE DEPOSIT DE PARCHETE CALITATEA l­a produse ale fabricei din Mărăşeşti A se adresa d-luî T. C. GEORGIA DI STR. STAVROPOLEOS, 13 unde se poate face comandele pentru ori­ce destinaţie şi expedia direct de la fabrică ILLU8TRÉ joia BOQUSS, Directmr. — «• kxnsim. Le plus artistique des journaux illus­­trés. Aucun journal de ce prix ne donne dans chaque numéro autant de dessins intéressants — 8 pages de dessins suria. — Le numéro, 0,40 c. Envoi numéro spécimen sur de­­mande, adressée au Courrier Frangais, > 14, rue Séguier, â Paris. Abonnement* pdttf i'éÜáügéí : iii üiöis, t$ frähSi*

Next