Lupta, ianuarie 1892 (Anul 9, nr. 1600-1623)
1892-01-15 / nr. 1609
RAPORT privitor la înfiinţarea unui museu pedagogic pe lângă ministerul cultelor şi instrucţiunei publice, adresat d-lui ministru de d. Gh I. lonescu-Gion (Urmare) ( 2) Lucrările şcoalelor normale de institutori şi lucrările şcoalelor normale de învăţători, şi anume : raportul general, fie în formă de memoriu direct adresat ministerului, fie în formă de cuvântare rostită la începerea sau la finea anului şcolar de către directorul şcoalei, cu privire la ceea ce s-a făcut şi la ce se va mai face din punctul de vedere ştiinţific sau pedagogic pentru binele şcoalei ; rapoartele lunare ale directorului şcoalei de aplicaţiune, alipite pe lângă fiecare şcoală normală de institutori sau de învăţători, de institutoare sau de învăţătoare ; planurile de cursuri ce fiecare profesor va fi dator a înainta ministerului prin direcţiunea şcoalei normale f unde profesează ; unele lecţiuni model, fă- j cute de elevii-institutori sau de eleviî-în- văţătorî şi pe cari conferinţa profesorală e-ar crede demne de a figura printre actele didactice ale archive!; studiele făcute sub direcţiunea profesorului de pedagogie de elevii-institutori sau de elevii-înveţători, asupra caracterului, aptitudinilor şi pornirilor micilor şcolari, precum şi a metoadelor urmate în combaterea relelor, studie pe care iarăşi conferinţa profesorală, după citirea şi judecarea lor, le va trimite sau nu pentru a fi păstrate în archivă, şi unele chiar publicate înBuletinul museului*. 3) Memoriele şi hotărîrile luate de şcoalele normale de institutori şi de învăţători, de corpul didactic al şcoalelor primare urbane şi rurale, şi chiar de corpul didactic al şcoalelor secundare cu privire la cestiunea* fixărei orariului, la prioritatea şi precăderea de recunoscut cutăreî şi cutărei materii de învăţământ înaintea celor-alte. 4) In fine, arehiva museului va măi păstra și acele eaete de clasă, cari, expuse câtă va vreme pe lângă divisiunile secțiunei ântăia, se vor fi distins prin strălucite calităţi şi, deci, vor merita a mai fi cercetate şidupă ce vor fi făcut în exposiţiune loc altora. VIII Alături de secţiunea a patra sau de secţiunea ântâia a mobilierului şcolar şi materialului de Învăţământ, o mică parte se cade a fi destinată, d-le ministru, unei exposiţiuni istorice în care pedagogul de astăzi va putea urmări mersul instrucţiune!, viaţa şi peripeţiele şcoalei române de când Bucureştii şi Iaşii, încetând de a mai fi „Athenele Orientului* cu şcoalele greceşti, deveniră oraşe româneşti cu şcoli româneşti, şi până în timpurile noastre trecând prin epoca şcoalelor din tindele bisericeilor şi prin epoca şcoalelor cu monitori şi semi-cercuri. Această parte istorică şi retrospectivă a museului îşi va avea interesul ei şi nu puţin va ajuta pe cercetător şi pe curios a înţelege fenomene curioase din viaţa didactică, ba chiar şi apucături inesplicabile din viaţa socială de azi. IX Astfel dar ar fi, d-le ministru, în liniele sale cele mari, organizaţiunea museului pedagogic. Personalul ce ar cere serviciele museului s’ar compune dintr’un director bibliotecar, dintr’un archivar şi dintr’unul sau două copişti. Exposiţiunile ar fi libere, iar biblioteca la disposiţiunea membrilor corpului didactic. Buletinul museului pedagogic ar ţine pe cititorii săi dintr’alte oraşe în curent cu cele ce museul face, cu noele achiziţiuni, cu viitoarele exposiţiuni, cu Victoriele ce şcoala română va fi câştigat pe la congrese şi exposiţiuni din străinătate, pe unde e de dorit ca de aci înainte, fiind invitată, să figureze cu lucrările dascălilor şi elevilor săi. Acestea sunt, d-le ministru, amănuntele ce le cred privitoare la înfiinţarea unui museu pedagogic pe lângă ministerul cultelor şi instrucţiunea publice. Ele sunt departe de a fi complecte. Totuşi pentru d-voastră, d-le ministru, care cunoaşteţi puterile azi active şi puterile virtuale cari sunt în şcolarul şi nu dascălul român, şi pentru toţi aceea cari urmăresc evoluţiunea învăţământului la noi, aceste amănunte vor fi îndestulătoare, pentru ca să recunoaşteţi că, pe lângă alţi făcători cari vor ajuta ca legile, regulamentele şi circulările ministeriale să preschimbe cât mai curând starea învăţământului român,— museul pedagogic, — în însemnata ramură a învăţămîntului primar rural şi urban, şi în ramura nu mai puţin însemnată a învăţămîntului normal de ambe grade şi de ambe sexe, va contribui şi el ca şcoala română să devină astfel cum o cer şi ştiinţa contimporană şi Patria noastră şi viitorul României. Binevoiţi a primi, d-le ministru, asigurarea înaltei mele stime şi consideraţiuni. GL I. Ionescu-Glion. Bucureşti, în 17 Octombre 1891. FINE Anunţăm cu plăcere, că a apărut în editura tipografiei,,Amicul Literatură”, frumosul şi prea intesantul roman de actualitate, sub titlul: Natalia, istenita regina Serbiei sau misterele palatului din Belgrad, îndemnăm cu stăruinţă pe onor, publi cetitor de a nu trece cu vederea, această interesantă operă. Apare zilnic o broşură de 16 pagini mari cu elegantă copertă şi splendide ilustraţii xilografice. Se vinde 10 bani broşura în toată ţara. & tsviz'ni&nisa HM&Kamira EEgigani HHFORMATIUH1 Anunţăm cu plăcere că amicul nostru d. dr. Kiriac a dobândit un fiu. Atât mama cât şi fiul sunt bine şi sănătoşi. Copilului ’i se va da numele de George, de către d. dr. Assaki, care ’i va fi naş.u D. Menelas Gherman, ministru de finance, care s’a dus erl la R. Sărat s’a întors astăzi în Capitală. » Prefecţii judeţelor Tecuciu, Buzeu, Argeş, Muscel, Prahova şi Vlaşca se găsesc în Capitală, în afacere electorale. I. D. Popescu, prefectul judeţului Teleorman, a declarat că nu garantează reuşita guvernului la colegiul I de deputaţi din acest judeţ. Prin faptul unire! Vernescanilor cu liberalii, opoziţiea s’a întărit în localitate. „eri la 5 după ameazî s’a ţinut întrunire la d. Dumitru Brătianu discutându-se asupra mai multor cestiuni electorale. & Greva lucrătorilor tipografi Aseară lucrătorii tipografi din Bucureşti au ţinut o întrunire unde au discutat asupra mijloacelor de a obţine de la toate atelierile din Capitală reducerea timpului de lucru la 9 ore. S’a hotărât ca lucrătorii din atelierele unde se lucrează mai mult de 9 ore să se pună în grevă. In consecinţă tipografiile Socec, Cucu, Carol Göbl și Luis s’au închis astăzî, din cauză că lucrătorii din aceste ateliere s’au pus în grevă. La tipografiile LIndependance Roumaine, Lupta, Adevĕrul, Universul, Gutenberg s’a introdus de mult 9 ore de lucru. Lucrătorii cari sunt de o solidaritate care le face onoare, s au folosit de luna ianuarie în care lucrările abundă în toate atelierile. Așa sunt listele electorale, manifeste electorale, buletine de vot, ziare cotidiane cu tiragii, mari în vederea alegerilor, etc. Atelierele recalcitrante la modestele cereri ale lucrătorilor vor trebui negreşit să capituleze, deoarece alte multe ateliere au cedat deja. . Consiliul sanitar superior civil, se întruneşte de seară spre a se pronunţa asupra mai multor numiri provisorii de medici. 5% In adunarea generală ordinară a acţionarilor Băncei Naţionale se va cere modificarea mai multor articole din statutele Băncel. * Iată cum sorţul a designat prezidarea biurourilor electorale din resortul Curţea de Apel din Iaşi, Iaşi . Secţiunea centrală colegiul I, II şi III, d. D. Rosetti. Secţiunea II colegiul II, G. Roiu. Secţiunea III colegiul II D. Porfiriu. Roman : N. Volenti. Bacau: D. Sofian. Falciu: I. Vrănceanu. Dorohoiu : M. Mircea. Vasluiu: I. Burada. Botoşani: Eugenie Donici Suceava : M. Grigoriu. Neamţ: N. A. Bârzu. D. Gh. Dimache a rămas la Curte pentru expedirea lucrărilor curente- Sorţii s’au tras erî. Vr’o 200 de măturători şi căruţaşi de al Primăriei, înarmate cu lampioane şi facle, au mers cu musica eri seară la Palat spre a face o manifestaţie regelui şi Prinţului. Regele s’a arătat la fereastră şi cetăţenii lui Bratescu s’au risipit apoi. Comitetul central electoral guvernamental neputând cădea de acorduri asupra candidaturilor din Capitală, a mai amânat pentru câteva zile această cestiune. Mai mulţi membrii ai consiliului sanitar superior al armatei, sunt hotărâţi a cere ca în viitoarea lege sanitară să se prevadă ca medicii de batalion (locotenenţii) să nu mai fie obligați a depune examen pentru înaintarea lor la gradul de medic de regiment. * FELURIMI Danezii şi beţia.—Pentru a împiedica beţia, Danezii au închipuit următoarele dispoziţiuni practice : După un regulament special, agenţii sunt obligaţi a conduce în trăsură cu băgare de seamă pe la casele lor, persoanele pe cari le găsesc în stare de beţie pe stradă sau în locuri publice. Dacă însă individul nu e în stare a ’şi arăta locuinţa, atunci e dus întâi la postul poliţiei de unde e condus acasă tot în trăsură, de îndată ce ’şi vine în fire şi e în stare a ’şi arăta domiciliul. Apoi,—şi aci e particularitatea curioasă a sistemului, — debitantul care a servit cel din urmă pahar beţivului, este obligat să plătească nota clientului, adică cheltuielile făcute cu transportul, care se urcă câte o dată la o cifră destul de mare. O locuință nu tocmaifin de siecle.* Cineva va crede că la finitul secolului al nouăsprezecelea, mai există încă oameni cari trăesc in pivniţe? Prin împrejurimile Pohryadowei (Prusia occidentală) o familie compusă din zece persoane locueşte într’o pivniţă, care are patrusprezece metri pătraţi în suprafaţă şi douî metri douâ-zeci şi cinci cm. înălţime E de notat că în această mică locuinţă se mai adăpostesc un cal, o vacă, douî porci, oi, găini şi alte păsări. Convenienţele véduviei. — Sunt trei luni de când d. Z. din Bruxelles a murit, lăsând în turmă-i o nevastă cu douî fii. După şease săptămâni d-na Z. vroi să se mărite din nou cu d. X. şi vorbi despre acest proiect fiilor sei. Aceștia cautau să o oprească, dar văzând că muma lor ține mult la această unire, fii sei T-au zise în cele din urmă. — Dacă această ’ți convine, mărităte și ca să ’ți dovedim că nu 'ți vroim reț vom asista și noi la cununia d-tale. — Să asistați la cununia mea, strigă d-na Z, aceasta nu e cuviincios, căci nu e mult de când tatăl vostru a murit!... întâmplări Mort de Sgârceille. — Sâmbăta trecută poliţia din Spa, a fost prevenită că de două sau trei zile nu s’a văzut eşind din casă d. E. T... un bătrân de şaptezeci de ani, care locueşte o mansardă din strada Economines, unde ducea o viaţă mizerabilă. Poliţia deschise uşa care era încuiată pe din năuntru cu trei zăvoare şi găsi pe nenorocitul T. întins şi fără viaţă în mijlocul mansardei. Aducându-se un medic, acesta constată că moartea datează de mai multe zile, şi că T... a murit din cauza hranei insuficiente şi a locuinţei infecte. Poliţia văzând trei zăvoare la uşe bănui ceva, şi întovărăşită de un membru al familiei, se dredă la nişte cercetări minuţioase, spre uimirea tuturor se descoperi o sumă de peste 30.000 fr.in titluri şi în argint. T. n’are decât un singur moştenitor, pe fratele sau, în vrâstă de optzeci de ani, — care de asemenea nu e tocmai procopsit. Această moştenire neaşteptată şi-a venit negreşit la timp. Încă o crimă comisă la Ciangăl — Din Săcele se scrie : In noaptea spre 6 Ianuarie c, un român din Satu-lungul Săcelelor reîntorcându-se din România acasă, la soţia şi copiii săi, când era mai aproape de casă, în mijlocul satului şi pe o stradă principală a fost atacat de vreo cinci trangăi, pretinşi oameni de frunte, ba unii şi membrii în comitetul comunal. Aceştia l-au jefuit pe bietul Român, luându-i desagii şi un napoleon, apoi 1-au târât cu el, 1-au trântit şi bătut sdravăn. In aceeaşi noapte făptuitorii au fost prinşi şi a doua zi au fost puşi „spre păstrare“ la judecătoria ceruală din Satulung. Doi dintre aceşti faimoşi Ciangăi, la intervenirea unor domni din Satulung, au fost eliberaţi de grabă. Unul însă dintre cei trei rămaşi în închisoare, Gaudi Peter, în 8. c. s’ă spânzurat cu cureaua de la cioareci de fereastra teminiţei. Astfel acum al doilea Ciaugau s’a spânzurat aici pentru fapte criminale, comise faţă de români. Avis d-lor de la Kultur-Egylet ! Oare pentru aceşti doi mai ridica-vor vre-o mătăhală în Săcele ? măcar că astfel de oameni n’ar trebui liberaţi. REMEDIU igur şi practic în contra Bătăturilor Deposit general: Farmacia „la Sf. TREIME“, N. DIMITRIU Câmpu-Lung. Preţulunei cutii UN LEU. hi contra 1 leu 30 b. în .ni., _ ............._Jinărci poştale, să expediază banca în toată țara. Se vinde în Capitală la Menagere. Serviciul telegrafic (Agenţia română), Paris, 24 Ianuarie. — Oficialul va publica la 30 Ianuarie cel mai târziui raportul d-lor Ribot şi Roche d-lui Carnot şi decretul care conţine condiţiunile cu care se va acorda Statelor străine tariful francez minimum. D. Ribot prepară pentru 1 Februarie o carte Galbenă care dă notele diplomatice schimbate în privinţa regulării raporturilor comerciale cu străinătatea. Sofia, 25 Ianuarie. — Guvernul bulgar nu a consimţit la acea ca să se remită nota sa Franciei înainte ca ea să aibă în mână vreo piesă care să constate că guvernul Republicei aderează la declarațiunea bulgară în ensemblul său, mai cu seamă în ceea ce privește în modus procedendi în cazurile analoage care ar putea să se întâmple în viitor. EDIŢIA IF* ULTIME INFORMAŢII Mâine de dimineaţă se va ţine un consiliu de miniştrii sub preşedinţa Regelui. „ • » Consiliul comunal al Capitalei se întruneşte astăzî sub preşedinţa d-lui D. Orbescu. . . . De câteva zile a sosit la Turnu- Severin o mulţime de emigraţi bulgari. Poliţia ’l-au avisat că să nu facă nici o agitaţie, căci altfel vor fi espulsaţî. * Se zice că d. P. P. Carp, ministrul domenielor, se va duce în Dorohoia şi Botoşani, spre a lua cuvântul în întrunirile publice ce se vor ţine acolo. * D. Dimitrie Brătianu, care se află mai bine se va duce zilele aceste la Ploeşti, spre a se întreţine cu alegătorii locali. Situaţiunea guvernului la Brăila este foarte critică. Colegiul I şi al II-lea se poate considera ca perdut. D. Al. Lahovari, ministru de externe, va supune Sâmbătă Regelui mişcarea diplomatică proiectată deja de mai mult timp. ic Guvernamentalii nu vor mai ţine Duminica viitoare, întrunirea publică anunţată în Bucureşti. ic Guvernamentalii ţin de seară întruniri parţiale în culorile de Negru şi Galben.4. D. Lascar Catargiu ministru de interne, a lucrat astăzi cu Regele. * D. G. Danieleanu, avocatul Primăriei, va fi candidatul guvernului la colegiul al 2-lea de Senat din Ilfov. K Astăzî la 12 s’a celebrat la biserica catolică căsătoria d-soarei Genevieva Bibescu cu d-na Starkzeki consul Austriei la Iași. In urma demersului luat de lucrătorii tipografi pentru reducerea orelor de lucru, pe lângă atelierile anunţate în ediţia întâia, au mai redus orele de muncă şi tipografiile : V. C. A. Rosetti, Ioan Weis, G. Lăzăreanu şi Grassiani. Lucrătorii sunt decişi a nu ceda decât când li se vor acorda modesta lor cerere. Iei sunt mai tari ca oricând, fiindcă cel din atelierile unde nu se lucrează decât 9 ore, dau câte 10 la sută din salariile lor pentru susținerea colegilor lor în grevă. Ştiri Teatrale Astă-seară la Teatrul Naţional se joacă Fomtâna Blanduziei de Vasile Alexandri şi Nebuniile Amoroase de Regnard. D. Guţarida debutează în Gallus din Fântăna Blănduziei. Vineri la Teatru Naţional e primul Bal Mascat. Să ştie că balurile de la Teatru sunt vizitate de lumea aleasă a Bucureștiului Ele promit să fie anul acesta mai splendid ca totdeauna. ..............................— Retragerea din Rusia Unul din scriitorii noştri militari pretinde că la resbel cele mai bune planuri erau câteodată dejucate de nişte împrejurări neprevăzute din cele mai banale. Ca sprijin la aceasta el citează bătălia de la Borodino, în Rusia, în care un sfert al armatei franceze a fost nimicit cu toate disposiţiunile lui Napoleon. Ori, în ziua acestei bătălii, 7 Septembre marele Napoleon avea un guturaimi care -i paralizase facultăţile. Fără acest guturaiu disposiţiunile sale înainte şi in timpul bătăliei ar fi, după propria sa mărturisire, manifestat mai mult geniu şi Rusia ar fi fost perdută. Fiecare va crede că Napoleon ar fi făcut bine să îngrijească acest guturaiu fatal şi să o vindece repede, dar nu cam era uşor în acele timpuri şi Pastilele Géraudel nu erau inventate încă. Probabil că dacă Napoleon ar fi avut vreo cutie de aceste preţioase pastile, el le-ar fi întrebuinţat şi faţa lumei ar fi fost schimbată. Iată de ce atârnă soarta unui imperiu ! In cazul vr’unuî rezboiu apropiat, sa sperăm că această lecţie va servi generalilor noştril şi că într’o asemenea împregiurare, dacă generalul X. ... ar fi însărcinat să conducă trupele noastre la inamic cunoscând Pastilele Giraudel va învinge şi pe inamic... şi guturaiul său. De aceea toţi buniipatrioţi trebue să întrebuinţeze aceste minunate Pastile Géraudel. La Bucureşti la drogeriile Vie Zamfirescu et c-uie, Ion Tetzu, şi farmacia Arnold Greidesi CREMA SIMON PUDRA DE OREZ SIMON SĂPUN CU CREMA SIMON Prescrise de doctorii din Paris, Viena, Londra, Berlin, New-York. Adoptate de damele cele mai elegante. Aceste produse de o fineţă şi de un parfum delicios, albesc epiderma obrazului, şi a mânilor, dau pelei o frăgezime necomparabilă şi fac să dispară toate alterațiunile produsa pe pale de frigul, soarele sau aerul măreț. —SIMON rue de Provance, 36 PARIS— Farmacii, Parfument, Retart etc. LIPSĂ DE NUTREŢ «ligii iPp M ■- Ev ' :■ " Aceste maşini de tăiat pae, fen, coceni, etc. se întrebuinţează cu mare folos în timpuri ca cele prezente unde e lipsă de nutreţ . Se găseşte în toate mărimele pentru mâna, manegru şi vapor la depozitele de maşini ale casei . W. STVVDECKER Bucureşti str Smârdan, No. 8. Brăila Bulev. Cuza, No. 79. Craiova str. Madona Dudu, No. 20. Digestiuni minunate, sănătate perfectă, obraz neted şi rumen, acestea sunt resultatele obţinute prin întrebuinţarea Purgativului Géraudel, în tablete, gust escelent, 1 fr. 50 cutia în Francia.—Se găsește la toate Farmaciile. MARE DEPOSIT DE PARCHETE CALITATEA la produse ale fabricei din Mărăşeşti A se adresa d-luî T. C. GEORGIA DI STR. STAVROPOLEOS, 13 unde se poate face comandele pentru orice destinaţie şi expedia direct de la fabrică ILLU8TRÉ joia BOQUSS, Directmr. — «• kxnsim. Le plus artistique des journaux illustrés. Aucun journal de ce prix ne donne dans chaque numéro autant de dessins intéressants — 8 pages de dessins suria. — Le numéro, 0,40 c. Envoi numéro spécimen sur demande, adressée au Courrier Frangais, > 14, rue Séguier, â Paris. Abonnement* pdttf i'éÜáügéí : iii üiöis, t$ frähSi*