Lupta, septembrie 1893 (Anul 10, nr. 2091-2114)
1893-09-26 / nr. 2111
ANUL X. No. 2111 AROHAMENTEI IN ȚARĂ Un an..................................................... Șease luni................................................ Trei luni.................................................... Pentru învățători pe un an................... IN STREINETATE Un an..................................................... Șease luni ..................................................... Trei luni..................................................... Humorul 15 Bani Redacția s Pasagiul Român Ho. 2 40 Id SO „ 10 „ 30 , 50 25 15 EGItlA A OfcnA DUMINICA 26 SEPTEMBRIE 1893. AHUHCIURI ■ Pe pagina III, 30 litere, corp 7| » » _ IV „ „ Inaerte si reclame , „ Pentru ammciari a se adresa Administraţia ZiarsaSwI tin numSr vedeiu 50 bani Administraţia i oul Român Ho. 2 Organ Democrat - Radical REFORME Printre multe legi ridicole votate de Camerile conservatoare, trebue să notăm dispoziţia din legea instrucţiune!, care obligă pe streini să plătească instrucţiunea pe care copii lor o primesc în şcolile Statului. Este interesant de constatat, cum oamenii puţin inteligenţi nu ating niciodată scopul urmărit cu patimă şi rea-voinţă. Acesta e i cazul cu dispoziţiunea semnalată. Curentul care a dat naştere acestei legi este cunoscutul curent şovinist, strimt, egoist, lipsit de vederi largi şi pornit, cu rost şi fără rost, în contra streinilor. Ura în contra streinilor de orice neam, ura în contra grecilor, evreilor, ungurilor, nemţilor etc. a luat proporţiuni îngrijitoare la noi. O pătură a naţiunei româneşti a căzut într’o xenofobie periculoasă, tot ce nu e român e privit ca fiinţe netrebnice şi vrăjmaşe Statului, tot ce e strein trebue persecutat şi suprimat, înţelegem, mai la urmă, ura legitimă împotriva unui neam duşman politiceşte, ura în contra unui strein rival, dar în ura în potriva tuturor străinilor fără deosebire, este un sentiment patologic. De aci a pornit curentul în parlament. Trebue să fie foarte scăzut nivelul intelectual al parlamentarilor noştrii, pentru ca patimile cele mai ordinare ale mulţimei să găsească un atît de puternic ecou intr’ensul. Intr’altfel, oamenii inteligenţi ştimi române fideli şi dorinţelor naţionale şi adevărului şi propriei lor demnităţi. Dar care a fost scopul legiuitorilor şi care resultatul ? Scopul adevărat a fost să şicaneze pe streini, să le pună piedici, să-i silească a cheltui pentru instrucţiunea copiilor lor. Scopul mărturisit a fost altul: «Streinii s’au înmulţit grozav în România, susţin şoviniştii, copiii lor au invadat şcoalele Statului, iar copiii românilor rămân sistematic pe din afară». Resultatul acestei legi va fi: copiii streinilor cu dare de mână vor părăsi şcolile Statului şi vor frecventa şcolile lor naţionale. Din cauza marii afluenţe de copii, şcolile diferitelor naţionalităţi şi confesiuni se vor înmulţi şi vor prospera. Această înmulţire şi prosperare va avea o altă consecinţă funestă : streinii crescuţi şi instruiţi în şcoalele naţionale, departe de orice amestec cu Românii, departe de şcoalele româneşti, vor rămâne tot streini. Asimilarea lor va fi imposibilă, iar în mijlocul Statului român se va înmulţi, va propăşi şi se va împuternici, un element strein considerabil, un bloc de granit compus de astă-dată nu numai din evrei, dar din toate naţionalităţile prigonite şi ostile. Cu chipul acesta şoviniştii vor fi adus un mare serviciu şi ţărei şi causei lor. In loc de a suprima pe streini, legea conservatoare îi va deosebi şi mai mult de elementul românesc şi, în loc de prieteni, nu vom întălni în toţi aceştia decât duşmani sau rău-voitori. Nu mai vorbim decât neajuns face streinilor săraci prohibiţiunea din lege. Sunt în ţara aceasta o mulţime de germani, austriaci etc. pe jumătate românizaţi şi ai cărora copii frecventează şcolile noastre publice. Aceştia ar fi fost cu desăvârşire asimilaţi, ar fi fost români. Ei bine, legea domnilor conservatori îi alungă din şcoli — căci oameni săraci n’au de unde plăti taxele—şi în loc să avem atâţea români cu ştiinţă de carte, va trebui suportăm multă vreme o populaţiune streină, ignorantă şi duşmană. Iată cari sunt isprăvile politicianilor cu capetele seci, cari judecă despre afacerile publice ca despre o operațiune de tejghea. DIN AFARA FRANŢA In Siam Paris, 6 Octombre. — „Agenţia Havas“ află din Bangkok că d. Le Myre de Villers a fost primit de regele Siamului în audienţă de concediu. El a adresat, când a eşit din audienţă, o telegramă d-lui Carnot pentru a-i exprima sentimentele de cordială amiciţie a Regelui, care a asigurat pe representantul Franţii că interesele poporului siamez cer ca tratatul să fie cu scrupulositate executat. AGENŢI PROVOCATORI Paris, 6 Octombre.—Un articol al d-lui Magnard înFigaro“ se îndoeşte de adevărul ştirilor oarecăror ziare că nişte agenţi provocatori vor veni la Paris cu ocasiunea serbărilor în onoarea marinarilor ruşi.—Ei sfătueşte pe francezi să se mărginească în propriul lor entusiasm şi în nervii lor. CONVERSIUNEA RENTEI Paris, 6 Octombre —După „L’Autorité“ proectul de conversiune a rentei 4'/s % este supus în acest moment la parchetul agenţilor de schimb. AGITATORII ŞI GREVIŞTII Lens, 6 Octombre.—D. Thurot, redactor la „Petite Republique“, organ socialist, a fost arestat pentru că a pronunţat la Mericourt un discurs de excitare. Deputatul Baudin a fost împiedicat de a face la Drocourt o conferinţă de agitare. O vie emoţiune domneşte în districtul grevei, din această causă. In basinul Pas-de-Calais greviştii au reînceput patrulele pentru a împiedica lucrul. Ei au dărâmat casa cârciumarului la care se intruneau lucrătorii negrevişti. Jandarmii ’l-au împrăştiat. S’au făcut două arestări. GERMANIA Prinţul de Bismarck Hamburg, 6 Octombre.—„Hamburger Corespondenz* află din sorginte sigură că Prinţul de Bismarck va sosi mâine seară la 11 la Friedrichsruhe prin tren special. CAMERA BAVAREZĂ ȘI TRONUL Munich, 6 Octombre.—Camera a respins propunerea de a răspunde la discursul tronului prin o adresă. REVOLUȚIA DIN BRASILIA New-York, 6 Octombre.—După Herlad, bombardarea lui Rio a ţinut ori toată ziua. Soldații lui Peixoto asasinează, atacă pe oamenii notabili ai partidului Mello. Ministrul Angliei a invitat pe supuşii englezi să părăsească oraşul, căci flota a anunţat că va continua cu bombardarea. Consternaţiunea domneşte în oraş. Comerţul e paralisat. SPANIA Condamnatul Pallas Madrid, 6 Octombrie. — Regina a respins recursul de graţie al lui Pallas. El va fi împuşcat mâine. Barcelona 6 Octombre. — Pallas a fost împuşcat azi dimineaţă. El a arătat mult curagiu. Mai multe grupări de oameni s’au produs lângă castel, însă nici un incident serios. BELGIA Greviştii Charleroi 6 Octombrie. — Un conflict a isbucnit între jandarmi şi 400 grevişti care lucrau la stricarea şinelor de drum de fer lângă Ransart. 9 Greviști au fost arestaţi. ITALIA Preparativele de războiu Roma, 6 Octombre. — Câteva ziare străine continuă a se ocupa de pretinsele preparative resboinice ale Italiei. Pentru a desminți această știre tendențioasă e îndeajuns a aminti că ministrul de resboiu a publicat încă de la 5 Septembre ordinul de a concedia clasa din 1816 și o parte din cea din 1871, conform previsiunilor bugetare. Acest ordin va fi pe deplin executat la 14 Octombre. Știrea dată de unele ziare despre o visită ce Regele și ministrul de marină o va face escadrei engleze, este cu totul neîntemeiată. ' —------- RĂVAŞE D-lui Ghedem Teodorescu Un ziar oarecare a publicat că un grup de tineri Vernescanî, printre care şi d-ta, a hotărît să treacă în partidul conservator. Dacă svonul va fi adevărat, schimbarea d-tale la faţă nu ne poate surprinde: partidul conservator’ţi-a schimbat încă de mult coloarea făcându-te din verzui, negru. Aduţi aminte de botezul chinorosului. Schimbările la d-ta sunt lucru obicinuit ; să recapitulăm . Din Dimitrie Gheorghe Teodorescu, ai devenit Ghedem Teodorescu ; din liberal rosetist al devenit liberal Vernescan ; din piele roşie, piele galbenă, şi din piele galbenă, piele neagră. ’ţi-ai început cariera în Ghimpele scriind caraghiozlâcuri şi ţi-o sfirşeşti făcând caraghiozlâcuri; ai început provocând rîsul pe socoteala altora şi sfirşeşti provocând rîsul pe socoteala dumitale. Un răutăcios ar putea spune că ai fost întotd’auna un om de râs. Dar subscrisul, care n’a rîs nici când făceai umorizm în presă, care nu ride nici când faci bazaconii în politică, plânge. Subscrisul te plânge cu sinceritate. Teodor Ghiudem, aprod la şcoala 4 din Negru (fără chinoros) căruia i-ai suprimat leafa pe vacanță. Din Camera ungurească - Gestiunea română Discursul ministrului de interne (Prin fir telegrafic) Buda-Pesta 6 Oct. Camera a continuat discuţiunea în privinţa răspunsurilor împăratului. Ministrul de interne a declarat că guvernul e hotărît să pedepsească în modul cel mai sever silinţele îndreptate contra unităţii statului, însă el nu voeşte să condamne o naţionalitate întreagă pentru actele câtorva agitatori. Guvernul ştie că o parte din ceia ce se numeşte «inteligenţa» română cere încă autonomie pentru Transilvania şi separaţiunea sa teritorială , însă această parte a naţionalităţii române este neînsemnată. Guvernul cunoaşte legaturile ce uneşte această parte cu partizanii săi din România, şi lea rupt. Naţiunea ungară este destul de tare pentru a-şi apăra integritatea. Poporul român este activ, cu judecată, inteligent şi blând şi se lasă a fi guvernat cu înlesnire. Influenţa agitatorilor este mică; ea se va combate dând resurse materiale tinerilor români, cari adesea ori sunt nevoiţi să emigreze pentru a căuta în streinătate mijloace de existenţă, trebue a se ocupa cu bună-voinţă de marele mase române , a îmbunătăţi situaţiunea pecuneară a clerului, a profesorilor de şcoli române, a face . ducaţiunea tineretului român într’un spirit patriotic, însă societatea ungară va trebui de asemenea să întrebuinţeze forţele sale intelectuale şi materiale cu scopul de a asimila elementele române. (Aplause vii). D UPĂ 3STATITRA C A P S A Prăvălie Higlife unde gogomanii îşi dau lor ifose şi cofetarului parale. Local în care hailaifiştii pun ţara la cale... proastă. Acest local e vizitat numai de lume bună şi aleasă : Nicu Filipescu, Papamihalopol, etc. Consumaţiunile sunt atât de distincte de ale celorlalte prăvălii similare, încât, departe de a fi consumate de clienţi consumă ele pe aceştia. Vin şi dame ; se deosebeşte, însă, de Fierestrău unde nu te duci decât pentru Vin şi dame. Magasin de expoziţiune pentru cocotele de sensul masculin; în vitrinele sale vei găsi în toate zilele câteva exemplare pentru toate gusturile. Partea caracteristică: Cu cât muşterii sărăcesc mai mult, cu atâta Capşa se îmbogăţeşte mai tare. -------------------— Cataif Serbia şi Austro-Ungaria (Prin fir telegrafic) Viena, 6 Octombrie. «Fremdenblat» declară cu totul neîntemeiată ştirea ziarelor sârbeşti, reprodusă de «Nowoie Vremya» cum că trupele austro-ungare vor construi în teritoriul Lim fortificaţiuni, care vor trebui să servească de basă în vederea unui marş asupra Salonicului. Aceste fortificaţiuni ar fi îngrijit mult Constantinopole şi Zia Paşa ar fi fost însărcinat să reclame în această privinţă pe lingă guvernul austro-ungar. «Fremdenblat» citează un articol al lui «Odjek», care recomandă cu căldură favorisarea scopurilor patriotice urmărite în viitorul turneu al dervişului bey Liubovici, care are intenţiunea să organizeze în toate oraşele sârbeşti serbări în favoarea emigraţilor din Bosnia şi Herzegovina, a cării situaţiune este desesperată. Bremdenblatt mai citează limbagiul şi mai categoric al organului radical «Dnewni Lish, care, într’o pretinsă scrisoare din Bosnia invită pe faţă pe Sârbi să procure arme Bosniacilor pentru a goni pe Austriacî şi a întemeia chiar în Serbia societăţi secrete pentru organisarea agitaţiunei. Articolul sfârşeşte zicând că un asemenea limbagiu, ţinut de ziarele serbe cari au legături cu guvernul sau cu partidul guvernamental şi nişte evenimente recente, precum primirea făcută la Belgrad lui Mehmed Bey Spalici, expulsat din Mostar pentru manoperile sale panslaviste, precum şi oarecare cuvinte pronunţate în timpul călătoriei regelui Serbiei, merită a fi luate în serioasă consideraţiune. Trebuie urmărite simptomele ce se manifestă adeseaori, cu mare atenţiune, şi de a căuta dacă nu este oportun de a se ocupa cu această chestiune. A se citi pe pag. 3 Ultime telegrame. DIN VIATA REGELUI GOROL 1869 La poarta Baidar, unde s’a clădit şi o terasă frumoasă, Prinţul e primit de colonelul rus von Osten-Sacken, care i s’a trimis întru întâmpinare de la Livadia şi a pus să se pregătească aci un dejun. După o oră de petrecere în acest punct minunat, călătoria se urmează pe şoseaua frumoasă a lui Voronzov, care şerpueşte spre mare, prin păduri frumoase, pe munte in jos, pe lângă castelul Alpuka şi prin sate tătăreşti la Oreanda, palatul clădit în stil grecesc după planurile lui Stuler pentru împărăteasa Maria Teodorovna (astăzi în proprietatea fiului ei, marele duce Constantin Nicolaevici). Aci Prinţul Carol I(într’acestea s’a făcut 5 ore dup’amiazi) e primit de guvernatorul general von Kotzebue, de generalul adjutant al ţarului general Voicikov, care i se ataşează pentru serviciul de onoare, şi, în numele stăpânului palatului Oreanda, de către amiralul Glasenapp. Posiţia la Oreanda e admirabilă, priveliştea spre mare fermecătoare. După o mică gustare, Prinţul face, printr’un parc frumos, cele două verste, cari despart Livadia de Oreanda; la Livadia e primit de împăratul în chipul cel mai amabil. împăratul, care din cauza căldurii anormale e cam indispus, zice, la începutul convorbirei: — II suffisait que vous fissiez un pas de courtoisie envers moi pour avoir toute FEurope contre vous... Apoi convorbirea se întoarce asupra României, pentru care țarul pare a se interesa cu adevărat, asupra raporturilor bisericeşti ale ţării şi asupra misiunii Prinţului. După o jumătate de oră Ţarul conduce pe oaspete său la împărăteasa ; aceasta, o verişoară a mamei sale, îl salută ca pe o rudă, apoi i se prezintă marea ducesă Maria, care deşi în verstă numai de cincisprezece ani, e foarte desgheţată şi prietenoasă. La ceaiu vine şi marele duce moştenitor cu soţia lui; aceasta e foarte frumoasă şi amabilă, marele duce serios şi rezervat; apoi marele duce Alexe, un tânăr foarte frumuşel. In salon e adunată suita: contele W. Adlerberg, ministru al casei şi om de încredere al ţarului, prinţul Vladimir Bariatinski, şeful grajdurilor imperiale, mareşalul curţii împărătesei Oserov, princesa Dolgorukov, princesa Koniakin, maestra de ceremonii a ţarevnei şi guvernanta marei ducese Maria, contesa Tolstoi. După ceaiu se joacă Whist, partenera prinţului e marea ducesă moştenitoare. Pe la unsprezece ore seara, prinţul se întoarce la Oreanda. 8 (20) August.— Din cauza căldureî tropicale, prinţul n’a putut dormi, deşi toate ferestrile au fost deschise spre curţile interioare, unde fântâni săritoare stropesc mereu în basmele de marmoră. Prinţul, ca şi ţarul, se simte foarte apăsat de această temperatură şi nu poate gusta nici o plăcere. Oreanda e un palat minunat şirurile albe de coloane în verdeaţa.