Lupta, iulie 1894 (Anul 11, nr. 2331-2356)
1894-07-22 / nr. 2348
✓ » ANUL XL No. 2348 ABONAMENTE d m ȚARĂ On an ............................................. 40 lei Seare luni..................................................................20 „ Trei luni ...................................................................10 » Pentru învățători pe un an.......................... . 30 a IN STREINETATE în an..............................................................60 Seare luni..................................................................25 Trei luni...................................................................15 Numărul 15 Bani Redacțiunea Pasagiu! Român No. 2. EDIŢIA A DOUA VINERI 22 IULIE 1894 ANUNCIURII Pe pagina DI, 30 litere, corp 7 ... 1 lefi linia an IV „ „ 25 bani linia. Interțe fi reclame , „ .... 2 lei linia Pentru anunciuri a se adresa s LA Administraţia Zárná! — Un numSr vecip 50 I Administraţiunea#As V . Pasagiul Român Noi* % Bugetul. China şi Japonia. Italia. Franţa. Ecouri. Serbia. Anglia. De la Agapia. BUGETUL Sunt câiva ani de când bugetul statului creşte mereu. Această creştere este foarte naturală, în timpi normali. Activitatea comercială, industrială, se măreşte continuu şi prin urmare şi veniturile statului sporesc. Dar nu tot aşa se întâmplă şi în timpii anormali şi guvernele înţelepte trebue să ţie seama de acest lucru. Sunt doi ani, de când criza agricolă ne bântuie, şi ne ameninţă să continue şi în vara aceasta. Va fi un adevărat dezastru pentru mare parte din agricultorii noştri. Arendaşii şi ţăranii sunt loviţi teribil de această criză care să eternisează. Rezultatele ei triste încep să apară deja. De unde până aci, când Statul sau Eforia scotea moşiile la licitaţie să grămădeau sute de concurenţi şi preţurile ereau urcate într’un mod ameţitor, azi sala in care să ţine licitaţia e pustie şi de unde altă dată erea luptă la supra oferte chiar, azi lipseşte şi oferta. Agricultura atât de căutată la noi începe să fie ocolită. Până ori orice om ajungea să aibă un capital cât de mic să ducea repede să ia o moşie în arendă. Ele constituiau minele californiei pentru micii noştri capitalişti. A rămas aproape o legendă şi fabuloasele îmbogăţiri, într’un an, din arendăşti. Este incontestabil, că această criză agricolă, va avea efecte asupra bugetului.statul a prevăzut 19.000.000, venit din arendarea moşiilor. Acest venit era sigur altă dată, azi începe să devie problematic. Dar criza agricolă nu se manifestă numai sub această, formă pentru buget. Ea prezintă o lume întreagă de contribuabili sărăciţi, reduşi la cea mai neagră mizerie şi cari în loc să vie să verse contribuţiile lor în casa statului, întind mâna să ceară pâine de la stat. Dacă această stare de lucruri ar mai dura un an sau doi, unde am ajunge cu bugetul statului ? Desigur, că sunt unii cari vor zice, n’are statul decât să facă economii. Să nu mai facă împrumuturi, să renunţe la lucrările începute, să reducă din serviciile publice, să mai fae de la armată, de la justiţie, de la şcoli, etc. etc. etc. Este adevărat că sunt cifre bugetare cari pot fi, şi chiar ar trebui să fie tăiate, dar nu pentru a se face economii, ci pentru a se crea noi instituţii de care statul nostru are atâta nevoe. Noi nu suntem partizani ai economiilor, noi nu cerem să nu se facă împrumuturi. Niciodată nu am atacat şi nu vom ataca un guvern pe această cale. A face economii, desfiinţând servicii publice folositoare, a renunţa la căile de comunicaţie, clădiri şcolare, spitale etc., lucrări începute, pentru că trebuesc împrumuturi şi nu poţi să le faci, aceasta înseamnă să pornească statul întreg înapoi, înseamnă că orintre progres este imposibil. Când este vorba de bună administraţie financiară pentru un stat, apoi nu la calculele stârcitului şi ale omului incult şi fără ideal avem să facem apel noi democraţii. Noi suntem de părere, că toate instituţiile de care are nevoe un stat, trebue să se înfiinţeze şi nu numai să se creeze, dar încă să li se dea şi toată desvoltarea necesară. Şi guvernului, ca să merite numele de guvern priceput, capabil şi bun administrator al finanţelor şi bogăţiei statului, i se impune să găsească resursele necesare pentru acoperirea tuturor cheltuelelor ce se cer. Este adevărat că cel mai fenomenal ministru de finanţe, dacă ar fi adus la noi, în timp de criză nu ar fi capabil să urce veniturile statului şi să facă faţă la toate cheltuelele pe care le cere dezvoltarea organizaţiei serviciilor publice, care se impune în mod imperios. Şi vina stă în sistemul nostru de impozite. Ne am făcut datoria şi am arătat de la apariţia ziarului nostru, că dacă nu se va reforma impozitele noastre, bugetul statului va fi incapabil intr’o zi, nu să facă faţă la noile cheltueli, pe cari le va cere desvoltarea statului, dar nici chiar să acopere cheltuelele ordinare. Şi lucrul acesta este pe cale să se realizeze mai repede de cât credeam noi. Vedem deja că o mare parte a populaţiunei ţărei, va fi pusă în imposibitate să-şi plătească dările şi mai mult decât atâta, una din cele mai principale artere ale budgetului, începe să se atrofieze. După noi, democraţii, situaţia aceasta, care se va înrăi pe fiecare zi mai mult, nu poate să fie schimbată, decât reformându-se actualele impozite. China şi Japonia Luptă navală.—Scufundarea vaporului Chenyen. Londra, 31 Iulie.—Se anunţă din Sangai «Agenţiei Reuter» ca după nişte ştiri private din Tien-Tsin cuirasatul chinez «Chenyen», vasul cel mai mare şi cel mai modern al marinei chineze, a fost scufundat ora de către Japonezi. Se asigură că alţi doi încrucişători, mari chineşti construiţi probabil de Armstrong au fost prinşi sau nimiciţi de japonezi. Sangai, 31 iulie. — Printre europenii ucişi pe bordul lui «Kowshing» se afla căpitanul Honnecken, fost ofiţer german, care de 25 ani era în serviciul Chinei şi ocupa o posiţie însemnată. Londra, 1 August. — Se vesteşte din Sangai la «Agenţia Reuter» că japonezii ar fi atacat poziţiunile chineze, pe alăturea de Yachan, însă ar fi fost respinşi cu mari pagube. Perderile chinezilor ar fi puţine. Japonezii voesc a retrage trupele lor din Seul pentru a întări armata lor pe lângă Yachan, Londra, 1 August.—«Agenţia Reuter» anunţă, că Japonia a declarat în mod formal rasboia Chinei şi a avizat ieri pe reprezentanţii puterilor străine la Tokio. Guvernul englez va proclama neutralitatea sa şi va face fără întârziere cele de trebuință pentru apărarea intereselor engleze. XTA. XIX .A. Remaniare ministerială. — Starea de asediu în Sicilia.—împuşcarea Guvernorului general. — Asasinul lui Bandi. «Le Temps» primeşte de la corespondentul său din Roma, şirea că d. Crispi va profita de vacanţa parlamentară, pentru a face o mică remaniare ministerială. Generalul Mocenni şi d. Calenda de Tavani, au să fie scoşi din minister. Motivele sunt: primul nu are destulă autoritate în armată,, iar cel de al doilea a fă cut în Cameră, asupra chestii bisericeşti, declaraţii cari n’au plăcut d-luî Crispi. Portofoliul justiţiei îl va lua d. Barazzuoli, care este acuma ministru al agriculture!. — Ziarele oficioase italiane nu spun nici un cuvânt despre starea de asediu din Sicilia. Generalul Mora di Lavriano, comandantul din Sicilia a fost la Roma şi a avut mai multe convorbiri cu Regele. Generalul a spus, că nu este bine să se ridice starea de asediu, până ce nu se vor lua măsuri serioase pentru înlăturarea teribilei mizerii, care bântue populaţia. Şi până acum, d. Crispi nu se gândeşte decât la combinaţii ministeriale. Este într’adevăr îngrozitoare mizeria din Sicilia. Să spune că Regele chiar, când primea ştiri despre sângeroasa represiune a mişcărei din Sicilia, a spus către mai multe persoane care se dusese să’l vadă la Chuirinal, următoarele cuvinte : «Este grozav de dureros să reprimi mişcări cari au fost provocate de foame şi de mizerie. Sunt zdrobit şi ’mi e necaz pe mine, că n’am putut, s’au n’am ştiut, să fac nimic până acum, pentru o populaţie, cari ori ce s’ar zice, este devotată dinastiei.» Roma, 31 Iulie.—«Agenţia Ştefani» primeşte din Cane, ştirea că un necunoscut, a tras o lovitură de puşcă asupra guvernorului general, care a fost rănit la cap, însă foarte uşor pe cât se asigură. Guvernorul general se găsea la ministrul de finanţe, într’o cameră din etajul de jos, a cărei fereastră era deschisă. Lovitura a venit de pe dinafară. Nu se poate şti dacă e vorba de o resbunare personală sau de vreo crimă politică. Livorno, 31 Iulie. — Visitiul familiei Bandi şi alţi martori puşi în faţa lui Lucchesi a recunoscut pe acesta de asasin al d-lui Bandi. FRANCIA Regele Greciei. — Casimir P Périer la castelul Pont-sur-Seine.— Comisarul din Cette. Paris, 31 Iulie.—Regele Greciei a sosit dimineața la Aixles-Bains. Paris, 31 Iulie. — D. Casimir Périer, președintele republicei şi D-na Casimir Périer au sosit la 5 ore seara la castelul Pontsur-Seine, unde iau reşedinţa. Ei au fost foarte viu aclamaţi la plecarea din Paris şi la sosire. Paris, 31 iulie.— Comisarul central din Cette a fost revocat, deoarece ancheta a demonstrat că poliţia locală a lăsat întotdeauna necunoscută administraţiei resultatul perchizițiunea făcută în Aprilie trecut la domiciliul lui Caserio. IECO XI XII De peste munţi. Iată ştirile pe cari le găsim în «Tribuna» relativ la întemniţarea iubiţilor conducătorii ai românilor de peste Garpaţi: Vaţ, 28 iulie. — Sosiţi destul de bine. Nici un incident neplăcut. Am fost imediat la director, care ne-a primit amabil, dându-ne o hârtie, odată pentru tot-d’auna, ca să ne putem visita bărbaţii de la 9 — 12 şi de la 2—5 d. pr. Acum la 2 ore mergem să le facem prima visită în odăiţele lor. Silvia Barcianu •. Cluj, 28 Iulie n. — Lucaciu şi George Pop de Baseştî au sositţ astăzî escortaţî de jandarmi. Mâine dimineaţă vor fi escortaţi împreună cu Raţiu la Seghedin. Cluj, 29 iulie.— Raţiu, Lucaciu ! Coroianu au fost escortaţi cu jandarmi zi dimineaţă la 5 ore spre Seghedin. Cu ■celaşi tren au plecat d-na Maniu, sora domnului Coroianu, d-na Hossu (Longin), fica domnului Pop de Baseşti şi domnul (frwnonmn. Seghedin, 29 iulie (Seara).D-nii Dr. I. Raţiu, Dr. V. Lucaciu şi I. Coroianu sosiţiîn pace. După presentare la direcţiune, ei au fost duşi la închisoare. Aici au fost puşi în despărţăminte separate aşa că nu se mai pot vedea. Au intrat cu resignaţiune bărbătească. Iată ultima telegramă ce d-na Emilia Rațiu a primit de la venerabilul d-sale soț. Seghedin, 31* Iulie n.—Ieri la 5 juni. am intrat în temniţă. Ne-au fus pe fiecare separat. Brumul până aici a fost foarte obositor. Suntem trataţi conform tratamentului pus în vigoare astă-toamnă. Salutări tuturor amicilor. Dr. Raţiu ■■■— Svonul despre împuşcarea d-luî dr. Vasile Lucaciu a făcut o ne mai pomenită impresie în lumea românească. De alaltăeri şi până azi o mulţime de telegrame ne-au sosit. In toate se întreabă de soarta aprigului luptă tor. O dovadă despre marele interes şi iubirea caldă, pe care românii le-au ţaţă cu iubiţii noştrii osândiţi. ■yAv îndată ce s’a primit azi în Sibiiu ştirea, că d. Raţiu, venerabilul nostru conducător, a intrat în temniţă, toţi amicii şi stimătorii sei’l-au adresat telegrame, dorindu-î sănătate, pentru a putea suporta osânda grea cu care a fost lovit pentru a neamului iubire. Din străinătate: ■Din Philadelphiasă anunţă moartea generalului Pleasanton, în vârstă de 84 ani Acest general este autorul unei teorii despre efectul culorilor asupra sănătăţei care a făcut unsgomot teribil în Statele Unite pe la 1878 când a publicat cartea sa, în care susţinea, că lumina albastră înlătură diferite boale. Atunci s’a produs în America, nebunia sticlelor albastre. Foarte mulţi proprietari au înlocuit geamurile incolore cu geamuri albastre. Generalul Pleasanton, făcea experienţe încă din 1861, asupra animalelor şi a bolnavilor şi să spune că se obţinuse rezultate admirabile. De altfel teoria sa nu poate să fie cu totul nefundată, pentru că mai mulţi savanţi, continuă experienţele începute de reposatul general. Din ordinul imperial, iunerariile arhiducelui Wilhelm se vor face azi joi, după amiazi la biserica Capuţinilor. Corpul va fi transportat mâine seară din Bade la Viena. S-au depus coroane din partea Împărătesei Elisabeta, a prinţului Bulgariei etc. Consiliile municipale din Viena, din Budapesta şi din alte oraşe au exprimat condoleanţele lor. Ziarele publică necroloage călduroase. Telegrame de condoleanţe sosesc din toate părţile: una a sosit din partea împăratului Germaniei, una de la Ţar, alta de la regele Serbiei. împăratul Krantz-Iosif va sosi mâine seară. SERBIA. Răsbunarea lui Milan. — Darea în judecată a cabinetului radical Viena, 31 Iulie. — Se vesteşte din Belgrad la „Corespondenţa Politică“ că instrucţia procesului pentru înaltă trădare contra cabinetului radical, e terminată. Afară de vechii miniştrii, vor fi acuzaţî, de asemenea, pentru înaltă trădare de către ministerul public, d. Ranko Taisici, vechiu deputat, preşedintele clubului radical, d. Sima Djacovici, secretarul consiliului din districtul Kragujevatz şi d. Alexandre Zujovicî, vechiu institutor şi primitor de impozite. ANGLIA De la camera comunelor.--Chestia arendaşilor expulsaţi.—Afacerea Pamirulul. Londra 31 Iulie. — Camera comunelor. Sir Harcourt, a propus o resoluţiune după termenii căreia discuţiunea birului privitor la arendaşii irlandezi expulsaţi trebue să se termene la 9 August. D. Balfour combate propunerea şi formulează o alta, prin care exprimă părerea de rău că guvernul caută a rezolva în grabă problemele cele mai controversate a chestiunei agricole irlandeze. D. D. Balfour şi Chamberlain declară, că nu vor mai lua parte la discuţie dacă propunerea Harcourt va fi primită. Camera după ce a respins cu 217 voturi contra 174 propunerea Balfour, a adoptat propunerea Harcourt. Londra 31 iulie.—Sir Grey a comunicat Camerei comunelor, că negocierile cu Rusia în privinţa Pamirului sunt spre sfârşit şi că resultatul este satisfăcător. DE LA AGAPIA (Corespondenţă specială a „Luptei“). Mulţi vizitatori ai monastirei Agapia, ispitiţi de frumuseţea priveliştilor ei, au luat, după vremuri, condeiul în mână şi au încercat să o descrie în tot ce are ea mai frumos şi mai superb. Ei au înfăţişat cetitorilor de ziare, dornici să respire un aer proaspăt şi sănătos, dealurile înalte, acoperite cu păduri de brad totdeauna verde, potecile tăinuite şi umbroase, de-a lungul cărora, cu câte o carte în mână şi întorcând mereu filele pe care nu le cetesc, stau pe bănci zâne cu ochi înfiorători de frumoşi, visătoare la fericiri de abia întrevăzute ; apoi răsăriturile şi asfinţiturile de soare, excursiuunile ce să organizează din când în când în împrejurimi; — într’un cuvânt, toate distracţiile şi tot farmecul vieţeî acesteia de munte şi de monastire. Şi dacă nu m’aşi fi gândit la toată proza câtă s’a scris despre această poetică localitate, de sigur uriaşi fi simţit şi eu tentat,—ba chiar obligat,—să încerc a o descrie. Căci, într’adevăr, Agapia e una din monastirile cele mai bine şi mai frumos situate ; şi înconjurată, cum e, de ceaiuri acoperite de brad, cu pădurea în imediată vecinătate, având un pârâu limpede şi răcoros,—ea oferă vizitatorilor înlesniri şi avantagii mari, aer curat şi dătător de sănătate, posibilitatea de a face băi foh! şi câte naiade vesele nu-şî arată farmecele, cu oarecare ostentaţie, de două ori pe zi, dimineaţa şi seara, la băile de pe părâul !) — apoi plimbări şi escursiuni, o viaţă eftenă şi o linişte întreruptă numai din când în când de toaca şi clopotele celor patru biserici, care chiamă pe măicuţe la rugăciune de patru ori în douăzeci şi patru de ceasuri într’un cuvânt tot ce poate dori omul obosit de munca de peste an şi sătul de atmosfera stricată a oraşului... * * * Anul acesta vizitatorii nu sunt mulţi, dar totuşi destui ca să nu ni să urască. Aşa, în treacăt, vom cita : D- na şi d. ,Vahuţă, d-na şi d. Stavri, d. Eugen Brote, d. Matei Cantacuzin, familia Gramaticescu, d-nii profesori Cociu, Sardin, Bântânaru, Stanciu, d-na Bonachi, d-soarele Cerchez, d. loan N. Roman, d-na Bărcășeanu, familiile Sculy Logothetides, Hina, C. Miclescu, Stavrică, T. Asian, Milie, T. Burada, Sideri, Brăescu, d-nele Grigorescu, Constantinescu etc. — afară de populaţia flotantă, căci este şi aci o populaţie flotantă, compusă din vizitatorii şi excursioniştii, cari vin, fie de la Târgul Neamţului, fie de la mănăstirile din împrejurimi, ca să petreacă o zi, două, la Agapia. De altmintrelea multă lume a trecut pe aice, şi în ultimele timpuri mănăsirea a fost vizitată de o mare parte a poeţilor şi prozatorilor noştri de valoare. Să nu mai mai pomenim de iubitul poet A. Vlăhuţă, care de câţîva ani îşi petrece aci lunile de vară ; pe o bancă găsim iscălit cu creionul pe Barbu Ştefănescu Delavrancea, în alt loc pe L. I. Caragiale în slove greceşti (paradâce în slove greceşti?...) A cuma chiar, pe lângă Vlăbuţă, mai sunt în Agapia, dintre poeţii şi scriitorii cunoscuţi : Arthur Stavri, Ioan N. Roman, E. Aslan şi alţii. * * * Trebue să mărturisim însă că in anul acesta suntem cu mult inferiori altor ani în ce privește calitatea vizitatorilor, considerată sub alt raport. Nu mai departe anul trecut, Agapia a avut cinstea să primească vizita câtorva nobili de cea mai veritabilă sursă, cari (pentru a nu se pierde amintirea onorătoarei lor treceri pe aici) au avut fericita inspiraţie de a-şi lăsa numele săpat pe băncile înşirate în jurul poenelor ori de-a lungul aleelor. Copiez, la întâmplare, câteva nume: Georges de Serdes, Enache de Yâlco, Théodore de Botta, Pompilius de Monar (Brăila 1893) . . . Acum doi ani un alt onorabil fante-cavaler, care iscălea lEttiens de Jovipal» băgase mănăstirea in spărieţi. Contele Ettiens moştenise vreo patru mii de lei, — şi pe urmă . . . traia neică pe banii babacă!! Cu o oarecare îngrijire el întreba peste tot locul şi de toată lumea (şi numai aşa, ca să ştie) dacă 10 mii de lei îî ajung pentru o lună la Agapia,—fireşte, cum ştie să trăiască dumnealui, când se pune; căci de ! dumnealui plătea o dulceaţă 20 de franci, dumnealui arunca banii în drum, pe fereşti... (şi