Lupta, iunie 1925 (Anul 4, nr. 1041-1066)

1925-06-10 / nr. 1049

4 Anut kV, No. 1049 Director Politic CONST. MILLE ABONAMENTUL Pe 12 luni ..... 400 lei Pe 3 luni........................... lei Pe 3 luni.......................... lei deASW Si administraţia Bucureşti, Str. Sărindar, 12 Domnul din automobil La Bacău, unde jandarmeria a scos satele întru întâmpinarea d-lui Brâtianu, şeful guvernului a avut câteva eleganţe de limbagiu la adresa ■i opoziei. D-sa a spus că guvernează în viteză de automobil şi că are marinimea ca pe câinii din opoziţie să nu’i strivească sub roţi, ci sâ-i lase să se sfâşie între ei. Domnul din automobil a vorbt as fel cu respectul pe care patronul hoţilor de urne îl are pentru cei o sută cincizeci de aleşi ai sufragiului universal, strecuraţi în Parlament împotriva tuturor urnelor furate. In Occident un prim-ministru care ar fi tratat opoziţia de haită de câini, ar fi innaintat de mai iinante demisia sa capului Statului, fiindcă ar fi ştiut că dacă nu o prezintă, ea i se va cere, limbagii de acestea neputând fi ţinute de un ministru in funcţiune. Vorbind cum a vorbit la Bacău, şeful guvernului a ţinut să reamintească că »România Mare* e o glumă — de oarece, de fapt, ne aflăm în Balcani pe moşia d lui Brătianu, unde nici nu se află câni, fiindcă moşia aceasta e sat fără câini. Căci de ar fi sat cu câini, Domnul din automob ar fi strivit poate doi* trei sub roţile maşinei — dar n’ar fi ieşit teafăr din sat. Pierzându’şi calmul, în neanta vitezei cu care guvernează, Domnul din automobil a făcut dovada că ceea ce’l contrariază grozav e tocmai apariţia câinilor în satul lui Cremene. Visul său era să vadă câinii sfâşiindu-se între ei pentru ca domnul din automobil să’şi facă mănuşi din pielea lor. Or, câinii s’au pus pe lătrat în aşa fel că Domnul din automobil nu mai are siguranţa drumului, căci ies oamenii din casă şi nu mai permit să li se calce copiii, vitele şi păsările în goana maşinei ministeriale. Numai la Cameră se mai mege cu 90 de kilometri pe oră şi se votează într’un sfert de ceas 82 de articole din legea de unificare administrativă a României întregite. Prin sate cu câini Domnul din automobil a început să umble mai la pas şi să cruţe pe cei din opoziţie, căci se pare că şi pielea „câinilor“ a început să preţuiască ceva în al patrulea an de viteză automobistică. Domnii din automobil sunt de obiceiu eleganţi — cel puţin la suprafaţa. Domnul nostru care nu vine la Cameră, dar se duce la Bacău să trateze pe membri opoziţiei de câini pe cari îi cruţă de roatele automobilului său, este un automobilist a cărui maşină şi a sfărâmat axa şi şi-a pierdut direcţia odată cu eleganţa proprietarului, T3I Peste foarte puţină vreme, Domnul din automobil se va convinge că România nu mai e sat fără câini şi de aceea nu se va mai arăta prin sat Rezultatul va fi că sătenii vor trăi mai liniştiţi, vor avea hambarele mai pline şi coteţele în siguranţă. EMIL D. FAGURE Ah r m In Cehoslovacia Limba români, pretutindeni Ceea ce ne-a impresionat plăcut în călătoria noastră prin Choslovacia, a fost că, de la primii paşi, am dat peste oameni cari ştiau româneşte. În primul popas de la Halmy, la Tratra, staţiune climaterică de vară şi de iarnă, vizitând sanatoriul, am dat peste un cehoslovac, funcţionar la acel sanatoriu, care ştia bine româneşte. Era un fost militar, care venise în tmpul ocupaţiei, în România Ne-a servit drept tâlmaci, şi ne-a fost de mare utilitate. La Vuckovice, acelaş lucru. Funcţonar la colosalele uzine metalurgice, am găsit pe un domn care fusese doi ani în afilaţi şi care vorbea foarte curat limba română. Surpriza plăcutâ am avut o la Olomvk — Oibuzul de altădată. Când am sosit în gară ne aştepta pe peron primarul oraşului, d. Fisher, împreună cu generalul şef de corp de armată, Şmka şi cu prefectul local. Dupâ ce muzica militară intona imnul naţional român, după ce vorbi primarul şi generalul, înainta căpitanul Weiss şi într’o limbă perfect românească ne traduse discursurile. Căpitanul Weiss e un merituos fost elev al şcolii noastre superioare de geniu de la Cotroceni. A stat doi ani in Bucureşti şi acum venea să ne strângâ mâna şi să traducă disputsurile oficiale. Am fost primiţi nu numai de muzica militară, dar şi de un grup de fete, un costum naţional şi vac, care ne-a oferit, conform tradiţiei identice ca la noi, pâine şi sare. Din grupul acesta răsări o domnişoară care ştia perect Aromânişte S’a nâscut în Braşov, iar sora sa in Bucureşti, unde stătuse mai multă vreme Ea a fost aceea care a tradus în româneşte programul recepţiilor şi ne-a întovărăşit în toate excursiile pe cari le-am făcut în jurul Olomoiuîui. Nu mai vorbim de Praga. Aici am întâlnit pretutindeni oameni cari ştiau româneşte La Expoziţia agricolă am dat peste 2—3 domni cari ni s’au adresat in româneşte. Am dat peste mai mulţi studenţi cari ■nvâţaseră sau învăţau limba noastră. Acolo am strâns mâna Monseniorului Zavoral care a învăţat limba românească de la prizonierii noştri, ospitalizaţi în mănăstirea Strahov şi despre care am vorbit în unul din numerele trecute. Nu mai vorbim de Karlsbad, unde drectorul staţiunei balneare este el însuşi de origină română. Un prieten al românismului e d. Maihoni de la Gies Ubier, izvorul minunatei ape cu acelaș nume, și care înainte de război punea să fluture steagul nostru pe stabilimentul băilor sale. La Brün (Brno) a venit la gară ca sa ne tălmărască discursurile oficiale tânărul profesor Jarnik, fiul răposatului profsor de limba română Jarnik, atât de bine cunoscut la noi. D. Jarnik vorbeşte ca şi părintele său o românească pură şi e dascăl de română al multor elevi cari învaţă limba noastră. In sfârşit, la Bratislava avem pe distinsa filo-română, d-na Huskova, lectoare la Universitatea de acolo, care a venit în ţara noastră de curând, şi care a ţinut mai multe conferinţe in Bucureşti. Dna Huskova e o fostă elevă a Universităţii noastre. Ne iubeşte şi o iubim. La hotel am găsit pe frizerul care a fost in Arad, unde a trăit douăzeci de ani. Acum deşi bătrân, expatriat de doua decenii, şi deşi nu mai are cum ne vorbi româneşte, —el vorbea curent limba noastră. CONST. MILLE X Să fugim de politică Binefaceri ştiinţifice Nu da mult am semnalat în această rubrică a Luptei un inginer englez care descoperise cu tămbălău o rază numită diabolică desigur prin tendinţa de a te trimite prompt în lumea permanent orizontală prin surpriză la domiciliu dacă veţi, ceea ce suprimă necesitatea deplasărei la tranşee şi elimină riscul morte t reumatismale complicată de glonţ ori baionetă), fără chinuri calculate şi fără avertismente gălăgioase. De data aceasta un chimist se numeşte Hiller şi blagoslovit fie de sovietele cumpărătoare entuziaste a brevetului, descoperă un gaz asfixiarul de o extraordinară putere omicidă, ce are nepreţuitele calităţi de a fi incolor şi inodor. Fiind fără culoare candidaţii la deces nu se vor mai împărţi în categorii diverse şi inutile în ceea ce priveşte părerea ori gustul asupra coloritului morţii. (Ceea ce dovedeşte că ştiinţa tinde, democratic, la egalitatea indivizilor în faţa mortal, virtute ce ar părea eminamente sovietică). Şi fiind inodor va avea supremul avantaj că va putea fi Înghiţit fără gând rău, fără tulburări ale palatului ori gâtlejului, poate chiar cu credinţa unei binefaceri terapeutice (ceea ce demonstrează că ştiinţa, prin esenţă, poate fi şi milostivă). Asasinatul ştiinţific trebue să se caracterizeze deci prin fast algebric ori jocuri de eprubete şi mai presus de toate, prin discreţia. Sub acest raport nimeni nu mai are dreptul să se îndoiască de superioritatea omului de ştiinţă asupra asasinilor pasionali de pildă, ori asupra ucigaşilor la răscrucea drumului, în codru. Ghiciţi acum uşor foloasele lăudabilei dorinţe de pace şi progres Popoarele sa vor putea ucîde in chip paşnic, prin consimţimâm tacit şi fără tratate prealabile. De aceea voioasa teorie ce ne învaţă că ştiinţa va reuşi să distrugă, umanitar, hotarele dintre popoare, — aşa cum se trâmbiţase la botezul aviaţiei. — rămâne Încă în picioare. Făcând abstracţie de frontiere oamenii se vor putea ucide reciproc cu dorinţa păcei eterne şi din dorul unui progres fatalmente limitat. Schutz în visul lui de renaştere a unei civilizaţii pe ruinele celei răposate nu se gândea, desigur, la mijloace atât de proprii, sigure şi filantropice. , j|i | BOGDAN VARVARA Prin Sf. Duh Facultăţile şefului liberal sunt în vădită scădere. La masa din Bacău n’a găsit de spus decât că partidul său trăeşte prin Sf. Duh care la inspirat întotdeauna. Până deunăzi lozinca era că partidul trăeşte în numele Tatălui, apoi că trăeşte in numele Fiilor, iar azi unul din fii spune că ar fi trăind prin Sf. Duh. Dacă ar fi să trăiască prin aşa ceva, ar fi murit de mult —fiindcă de toate a avut partidul acesta, numai duhul i-a lipsit. Când era stăpân Tatăl, partidul trăia prin crime, asasinate şi procese scandaloase. De când sunt stăpâni Fii, trăeşte Prin furt de urne, comercializări şi îmbogăţiri scandaloase. Duhul e de extracţie străină gazului metan, petrolului şi celorlalte esenţe care alimentează motorul partidului liberal care e in burtă. De altfel acest partid nu a avut niciodată ndicula pretenţie de a fi inspirat de aiurea decât din beciurile Băncei Naţionale, ale căror bolţi n’au nimic comun cu bolta albastră a Cerului. Marii inspiraţi, Eminescu, Carageate, Hasdeu, Kogălniceanu, Take Ionescu n’au trăit niciodată prin Sf. Duh findcă faveau într’inşii. Liberalii caută mereu să arate că trăiesc prin cineva şi cum aar cineva e totdeauna inavuabil, şeful lor a voit să-l întrupeze la Bacău în Sf. Duh A nimerit-o ca Eremia. Sf. Duh se pogoară el şi în sufletele unor anumite făpturi, dar până acuma pogorîrea lui din Că în pivniţele Băncei Naţionale n‘a fost semnalată nici de Biserică, nici de d. Oromotu. P. O. 4 Pagini 2 Lei Clarificarea situaţiei politice Lupta op®zIţIefunIte^a înlăturat posibilitatea unui guvern Avereson. — ELlenei Bratianu a confirmat acest lucru la Bacău Declaraţiile făcute la Bacău de d-nii Bratianu şi Al. Constantinescu au avut darul să provoace cele mai vii co entarii în lumea noastră politică. Noi am spus din primul moment — bazaţi pe informaţii precise — că în ultimul timp s'au produs în situţia politică geneala schimbări de natură să influenţeze în mod aproape definitiv chestiunea plecării actualului guvern şi aceea a suces unei sale Constatările noastre au gost o perfectă confirmare in evenimentele ce au succedat declaraţiilor de la Bacău. Şi în cele ce vom scrie mai jos, cetitorii vor găsi o expunere exactă şi precisa a situaţiei politice in noua ei formă. *** In urma unei înţelegeri intervenite între dnii Ionel Brăianu şi general Averescu, acesta din urmă a acceptat propunerea preşedintelui de consiliu, care g£sindu-se la un moment dat în faţa unei coaliţii a opoziţiei, a făgăduit succesiunea guvernului şefului partidului poporului, cu condiţia ca acesta să susţie votarea reformei administrative a celei electorale și a unu în urmă a modificărei regulamentului Camerei. D. Averescu a acceptat — precum am spus — propunerile d lui Brâtianu cerând în schimb ca Parlamentul să voteze în actuala sesiune atât proectul de reformă administrativă cât și cel al reformei electorale, urmând apoi ca d sa —d. Averescu să facă atât alegerile comunale şi judeţene, cât şi cele pentru Cameră pe baza celor două legi votate. După calculul celor doi oameni politici, lucrurile trebuiau să se desfăşoare astfel încât guvernul să demisioneze la sfârşitul lunei iunie, declarând că întrucât toate reformele prevăzute de noua Constituție au fost votate, misiunea actualelor Camere este terminată. D Averescu urmă să fie însărcinat cu formarea noului guvern. Acest guvern ar fi efectuat la rândul său nouile alegeri din cei bine Interes ar fi eşit un guvern Iberal camuflat prin averescani. $i In sensul acestor proecte s’a lansat versiunea — care da fapt corespundea unor calcule reale - cum că guvernului Brâtianu va urma un cabinet Averescu. Odată pactul încheiat, șeful partiului poporului a început să facă jocul guvernului. A cerut votarea reformei administrative, a votat modificarea regulamentului Camerei şi finalmente a trecut chiar la calomnierea opoziţiei unite, pe care o acuza de anarhism politic. Atitudinea generalului Averescu a avut din primul moment trei efectte: îndârjirea opoziţiei în lupta ei de răsturnare a guvernului; crearea unei situaţii cu desăvârşire inferioare a partidului poporului faţă de d. Brâtianu şi o reacţiune în rândurile partizanilor d-lui Averescu faţă de atitudinea prea plată a acestuia. Celor din urmă generalul Averescu le a ţinut următorul limbaj: „Noi avem datoria să facilităm votarea reformelor actintrativă şi electorală, după care vom fi chemaţi să le aplicam. Altă soluţie nu există şi iată de ce: Constituţia — pe care ne-am angajat s-o recunoaştem — prevede că actualele Camere constituante au între altele misiunea să voteze reforma administrativă ,pe temenii câini se vor face alegerile la comună şi judeţ şi aceea electorală pe tmeiul căreia se vor face alegerile generale. A nu vota aceste două reforme înseamnă ca în mod indirect să modfici Constituţia; or, tocmai acest lucru nu este posibil, să răsturnăm guvernul? Se poate, dar în acest iaz tot n’am ajuns la nici un rezultat, căci răsturnarea guvernului nu împlică dizolvarea Pariam■ ntului care cu un alt guvern va vota până în cete din urmă ele doua legi de cari am vorbit. Prin urmare nu ne rămâne nimic mai bun de făcut decit să votam cât mai repede proectele de legi pe cari le prezintă guvernul grăbind astfel venirea noastră la putere“. Aşadar stuaţia se prezenta la un moment dat astfel: Guvernul votează reforma administrativă şi cea electorală, iar Averescu le va aplica pe amândouă prezidând atât alegerile comunale cât şi pe cele generate. Iată însă că în ultimul moment intervine o lovitură: majoritatea prietenilor şi sfetnicilor d-lui Brătianu se opune unei schimbări de regim în vară şi pretinde ca tot partidul liberal să facă alegerile la comună, ceare îi va asigura atât comuna şi judeţul, cât şi configuraţia Senatului. D. Brătiaru ezită un moment, vrând să şi respecte angajamentele luate faţă de d. Averescu. Presiunile ce se fac sunt mai puternice însă decât voinţa premierului şi iată că acesta se lasă influenţat, cea ce are ca o imediată conscinţă, amânarea votarei reformei electoralii care nu va fi decât depusă acum—și aceasta în cazul cel mai bun, rămânând să fie votată mai târziu. Dar faptul nu era suficient pentru acel liberal ce pretimteau prelungirea rămânere! la putere; trebuia ca printr’un act mai precis generalul Averescu să fie înlăturat din calculele primul -ministru. Și atunci s’a aranjat „pelerinajul“ de la Bacâu, unde d-nii Brâtianu și AB. Constantinescu au declarat categoric că actualul guvern și nu altul va face la toamnă alegerile carnale. Efectul produs Printre averescani de aceste declaraţii a fost fulminant. Delaraţiile primului ministru sunt considerate ca o „trădare", iar generalul Averescu a declarat următoarele unui intim al său: „Eu am o înţelegere lu d. Brâtianu şi aştept desfăşurarea evenimentelor conform acestei înţelegeri. Nu mă pt lua după declararii făcute la întruniri publice şi mei după zvonuri de gazetă. înţelegerea dintre mine şi Brâtianu este valabilă până in ziua promulgărei proectului de reformă administrativă. Dacă imediat după promulgare nu sunt insrernat cu formarea, cabinetului, atunci alta, consider rupta înţelegerea. Ce voi face în urmă? Foarte simplu: mă voi asocia blocului opoziţionist in lupta întreprinsă de aesta pentru raslonarea guvernului. Prin urmare să aşteptăm promulgarea şi vom aviza“. Persoana care ne-a comunicat declaraţia de mai sus ne-a adăogat: „Rămâne de văzut dacă opoziţia va accepta coaborarea dlui Averescu, remurcă pe care m’am jenat bine’nţeles s’o comunic şefului partidului poporului, căci este lesne de priceput dificultatea pe care ar prezinta’o colaborarea cu un partid care s’a angajat peste măsură în declaraţii de aprobare fără nici-o rezervă a tuturor actelor guvernului Bratianu". In cele alte cercuri politice, ultima lovitură a d lui Bratianu se comentează mult mai calm, în sensul ca era fatal ca fata de acţiunea impetuoasăa opoziţiei dlul Bratianu să lase pe d. Averescu. .Brâtianu l’a utilizat pe general —spun aceste cercuri,— s’a servit de el, l-a promis maica cu sarea, iar acum îl aruncă pese bord. Sub acest raort nu suntem surprinși; pentru noi, ci Brâtianu a fost, este și rămâne un scelerat politic. „Cât despre cei ce-au crezut in glas I său de sirenă rămâne să tragă concluziile cuvenite.* Din toate acestea, un lucru rămâne însă bine lămurit şi anume acelaşşi suul berării ultimei legende creată de interesaţi, după care succesiunea guvernului stă în mâinile primului ministru. Fapte ce se vor produce în curând vor ilustra şi mai categoric afirmaţiile noastre confirmate dealtminteri întotdeauna de evenimentele politice. G. ROSIN X franate Desigur Vorbind in faţa unor partizani politici şi voind să se lanseze într'un tangaj poetic, ca imagini şi comparaţii teribile, d. Ionel Brâtianu şi-a inceput astfel cuvântarea: „— Ai trecut, desigur, cu automobillul, printr'un sat“. Apoi, de an cam trecutără, că după patru ani de guvernare cointeresată ar fi absurd să-i ceri liberalului să treacă prin sate cu căruţa sau pe jos. Trece omul cu maşina de 40 de cai putere, că dacă şi-a putut omul cumpăra, de ce să nu treacă ? Trece! Dar vedeţi cum îşi cunoaşte primul ministru partizanii. Li se adresează cu o siguranţă absolută: — :„Aţi trecut, desigur, cu automobilul“. Ia inchipuiti-vă că la o Întrunire a opoziţiei d. Iorga şi-ar incepe astfel cuvântarea — Străbătând satele cu automobilul, voi aţi putut vedea etc. etc. Toată sala ar isbucni: — Care automobil dom’te, că noi n avem nici de tramvain! Când e vorba insă de o adunare de liberali, automobilul e de rigoare, e de la sine înțeles! Si, In definitiv tot vorba mea : rin® poate, oase roade ! Nu guvernează oamenii patru ani ,,prin noi înșine“ ca să nu se aleagă barem cu câte un Cadillac de căciulă ! DEȘCA a D. MANIU și cazul Stere „Adevărul“ care aprobă fără nici o rezervă atitudinea d-lui Stere din timpul războiului, comite fată de d. Maniu o Incorectitudine. D. Maniu a fost cât se poate de precis în expunerea sa asupra cazului Stere. Nici un echivoc nu încape asupra declaratiunilor ce le-a făcut. D. Maniu a spus categoric şi apăsat, nu odată ci de mai multe ori, în şedinţa de Sâmbătă a Camerei, că NU aprobă atitudinea şi acţiunea d-lui C. Stere din timpul războiului. Perioada........Luminei“ nu poate fi aprobată de nici un cetăţean conştient de cele mai elementare îndatoriri cetăţeneşti. Pentru ce doar „Adevărul“ încearcă să denatureze sensul cuvintelor d-lui Maniu ? Pentru ce atribue d-lui Maniu Îndoiala ce ar fi exprimat asupra vinovăţiei acţiunei d-lui Stere din timpul războiului ? Pentru ce „Adevărul“ spune că poate sunt unele lucruri în acţiunea d-lui Stere pe care d. Maniu nu le aprobă ? Nu e vorba de nici un... poate. D. Maniu s-a rostit categoric şi a repetat-o de câteva ori că nu aprobă perioada... „Luminei". „Adevărul“ face clar un prost serviciu aceluia pe care vrea să-l apere fără nici o rezervă, falsificând dclarațiuni formale ale unui bărbat politic ca d. Maniu, R. p. C Miercuri 10 Iunie 1925 Director EMIL D. FUTURE PUBLICITATEA Í® primeşte direct la administraţia ziarului şi la toate Agenţiile d® publicitate 2 in 4 lEi IESTIIAINATATE flCTUaUTATll Ifool regulament al Camerei Urmările votării,prin ridicare de mânie a 400 de articole din legea administrativă în douăzeci de minute! Supralicitare.. Ne mai putând agita, sub nici o formă, gogoriţa antidnasticismuim, brăieniştii desgroapă trecutul şi încearcă a exploata anumite aitudini din trecut faţă de Coroană. Cum insă acum ei n'au alt punct de realm decât în rege, bătieniştii se bat cu pumnii în pled în fi care zi jurând că partid mai dinastic dat altor nu mai există. Paradă de dinastici î -n fac numai acei care nu se sprijină pe altceva decât pe rege. Suveranul va înţelege, sperăm, platitudinete de se lurtătoare şi vizibe interesate ale guvernamentaltlur faţă de rege. Aceste platitudini provoacă zâmbete ori de câte ori se rostesc cu emfază de pe bănca ministerială. Se cunoaşte de o poştă făţărnicia. Sună oribil de fals tot ce a spus, zilele trecute, d-nul Mărzescu despre drasticismul... altora D. I. Maniu a dejucat , de astădată, credem, manoperele brătienise cari vor să acrediteze că abţierea partidului naţional de la serbarea Încoronăm a fost un act ostit... Coroanei. A fost un act ostit., guvernului şi m.t ae cum Coroanei. De altfel şi d. I. Brâtianu a demarat regelui că dacă guvernul Averescu va prezida Incronarea, partidul liberal nu va participa la serbare Ameninţarea nu a fost act de antidinastism ? Şi asupra acestei demonstraţiuni contra guvernului Averescu intervenise un acord între d. Brătianu şi partidul naţional. D. Mărzescu n’a răspuns un cuvânt la destăinuirea din Cameră a d-lui Mihai Popovici, care a afirmat categoric că Partidu liberal era înţeles cu partidul naţonal asupra abţinerei dela încoronare. Dar şi generalul Averescu hotarse sa se abţină ae a serbate sub guvernul liberal Dacă s’a dus apoi a făcut-o in urmă şi atunci când s'a încredinţat că partidul nonal a luat o hotărire definitivă. Şi generalul Averescu nu s’a pus la serbare ca şef de partid ci ca militar, — a aceasta a ţiiut să se ştie la palat. Prin urmare este o stupiditate .ă se mai exploateze contra coaliţiei , azi faptul că n’a participat la Încoronare. In urma luminoaselor lămuriri date de d. Maniu, în urma destăinuirei d lui Mihai Popovici, ori de câte ori se va mai încerca să se reediteze stupitatea „antidinasticismului“ celor cari s’au abţinut de a Încoronare, se va răspunde cu un hohot de râs. Regele va fi cel dintâiu care va pricepe în ce scop brătieniștii supralicitează pe chestia amastică. R. X. Inutile vittra Examenele. Două măsuri.«Sarjinul politic Magistratul Alex. Ştifânescu publică in .Curierul Judiciar“ din 7 Iunie cu o serie de interesante consideraţiuni, în legătură cu ultima mişcare in magistratură. D. Ştifănescu, constată nefasta influenţă politică asupra magistraturei„ Deşi profesioniştii dreptului formează o adevărată armată, destul de numeroasă in lumea intelectuală, şi mai ales în lumea conduătoare a ţarei, totuşi imensa lor majoritate priveşte cu indiferenţă, dacă in cazul cel mai bun, nu chiar se opune, prin influenţa politică de care dispune, am motive personale şi de partid, contra intenţiilor bune şi contra măsurilor sănătoase ce s’ar lua spre a se asigura instat o justiţie cât mai bună EXAMENE PENTRU TOŢI! Autorul îşi exprimă mai departe părerea că introducerea masurei de a se ţine examene de capacitate in magistratură este foarte bună. „Dispoziţia luată de Ministerul Justiţiei sub actuale conducere de a se publica liste celor reuşiţi la exanvn in ord nea clasificaţiei şi locurilor vacante, cu scopul ca fiecat reuşit să ceară la rând, după medie, locul ce doreşte, nu pote fi îndeajuns lăudată In adevar, prin examene se curmă ssternul înaintărilor după protecţie şi prin influenţe politice. D-nul Ştefânescu continuă: „Dar o întrebare se impune: de ce nu adoptă d. ministru de justiţie aceeaşi normă şi pentru magistraţii mai vechi, dinainte de răsboi, intraţi în magistratură prin examen, dar nu înaintaţi pe paza examenului, ci pe baza altor consideraţii lăturalnice care nu fac cinste nici celor care uzează de asemenea mijloace, nici celor care le dau importanţă satisfăându-le ? Sunt atâţia vechi judecători de şedinţă, mmbrt ai parchet lor, poate chiar prezidenţi cami toţi, au depus examen. Publicarea listei lor în ordinea reuşitei, ca şi publicarea locurilor vacante, imediat superioare gradului ce ocupă azi, ar fi complectarea mâsurei de mai sus, cea mai dreaptă şi mai sănătoasă măsură pe care o aşteaptă de atâta amar de vreme marea masă a magutritor de cariera, magistraţi devotaţi profesiunea, pătrunşi de importanta rolului lor în lume“. Citiţi continuarea iu pa. II.