Lupta, septembrie 1925 (Anul 4, nr. 1119-1144)

1925-09-22 / nr. 1137

2 SELECT S. A. R. Bombonerie şi Patiserie Bucureşti, Calea Victoriei 48 Anunţă Onor. Clientelă că elegantul său salon de consumaţie In urma nenovarei, este deschis de la ora 8 dimineaţa până la ora 1 Noaptea. SE SERVITE: Cafea cu lapte, ceai, cacao, chocolată, prăji­turi, bomboane si băuturi alese. STOTE ENGLEZE H.R.KENT PENDLEaRIYETT S­LONDON fiâs^ îmntuaga tcnAmu oftând* mîiuwmoiJiă SuS^dt^riiia. ihufteilaîc'i diiuxX diiTb,sfoiqlia cUla ftmumila­­nMicâ MOTOARE DEUTZ de benzină, gaz sftrae si DIESEL fn depozit București Locomotive de BENZINA DfcUYZ-OSERURSEL E. WOLFF Reprezentant Ş£ lUAu BE BUCURESTI general £■ W» V#laH ■ Str. Sf. Dumitru 3 ____________Peste 4000 motoare Instalate tu tară mai (in­daifitate ttHiîâ fie mmgu hutu­l rrumdiat *& In continuare d-1 L Gr. Perie­­ţeanu adaogă: „Intrio altă Ipostază, vedem co. Io, făcându-şi brusca apariţie in procese, şi dispărând apoi ca niş­ta meteori, foste sau viitoare ex­­celenţe, cam­ adus Justiţiei, drept singură lumină, prezenţa lor mu­tă sau rugăimată, dar pururi pli­nă de făgădueli. Aceştia sunt e­­m­is­arii executivei, veritabili preş­tidigitatori ai pricinelor mari şi încurcate. Cuvintele subliniate mă scutesc de a explica, că aluzia mea nu vizează pe acei distinşi con­fraţi cari deşi se Îndeletnicesc cu politica, practică avocatura în mod obicinuit şi efectiv, si aduc justiţiei, la bară, preţiosul lor tel­­aur de cunoştinţe şi de elocinţă. Aceasta fiind schiţa sumbrului tablou de febrilă mişcare de pe sala paşilor perduţi, d. Perleţea­­nu închee astfel constatările sale: „De ce-am face atâta caz de ce­le câteva uscături ce se pot găsi în vigurosul parc al magistratu­ra­, când, grădinari ai Diavolului, noi suntem­ aceia cari, în loc să îngrădim parcul cu probitatea noastră, urmărim, cu mâini iml­u­­rdi, îeştejirea şi uscarea spleni­­­dei vegetaţii, şi deschidem pâr­leazuri în gardul viu al parcului!“ 14INISTERUL JUSTIŢIEI - Comisiunea de naturaliări Conform art. 22 din legea privi, fo­ră la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit art. 23 din zisa lega Domnule Ministru,­­ Subsemnata Iuliana Reusefter, domictia­u In Bucureşti Fundătura Brânzescu No. 7, născută in Pays­­dorf (Austria) la 7 Februarie 1882, fostă de naţionalitate austriacă, îmi permit a vă ruga să binevoiţi a dispune îndeplinirea formalităţi­­lor cerute de lege spre a mi se a­­corda încutăţenirea. In sprijinul ce­rerii mele anexez următoarele acte: 1) Actul de naştere şi botez liberat de dieceză. Viana şi legalizată prin traducere românească de Ministe­rul Afacerilor Străine. 2) Certi­fica­tul de bună purtare liberat de pre­­fectura poliţiei Capitalei sub No. 174.527 dela 1 Octombrie 1924, 3) Certificatul liberat de comisariatul circ. 5 de poliţie Bucureşti sub No. 6712/1824 din care se constată că* sunt stabilită in ţară încă din anul 1910, 4) O declaraţiune autentificată de tribunalul Ilfov secţia notariat sub No. 15.611 de la 11 Iulie 1921, prin care am renunţat pentru tot-’ deauna la cetăţenia austriacă, de­clarând că adopt cetăţenia română. Convocare Preşedinţi, vice-preşedinţi sau administratori-delegaţi, ori impu­­­terniciţi ai societăţilor, cooperati­ve de credit şi economie şi ajutor reciproc sau mutual, sunt rugaţi a se întruni în ziua de Marţi 22 Septembrie 1925, ora 5 d. a. la se­­diul societăţii ,,Ion C. Brătianu” din strada Viitorului 207, având chestiuni importante de discutat, în interesul general Dr. J. BLUM Inapoindu-se din Călimăneţti şi-a reluat consultatiunile pentru Genito-Urinare, Sifilis B-dul Carol 40 200 d. a. Telefon 32/60 Tratamentul Sifilisului şi al consecinţelor sale, cu: Sufoxil Salvarsan — Serie de 3 injecţii intravenoase — Dr. Aurel Avramovici ST-I. ISVOE 6 bis Contact. 8-10 2-4 fi 7-8 p­ra Local mare pentru Expoziţie de Mobile, caut cel­­mai târziu pentru 1 Ianuarie 1926, în străzile: Lipscani, Dece­­bal, Sfânta Vineri. CAMIL Strada Romulus No. 53 LAPTA Cum se vor calcula cotele de cherestea Se ştie că în urma măsurilor luate de însuşi directorul general al C. F. R. d. St Pretorian, trans­porturile de cherestea se fac pe baza unor tablouri de producţie în­tocmite de fiecare regională din ţară, — tablouri cuprinzând apoi şi o cotă anumită pentru fiecare expeditor, începând de la 1 octombrie,­­ aceste cote, care se încarcă pe fie­care regională C. F. R., se vor cal­cula pe baza greutăţilor încărcate efectiv, iar nu după capacitatea vagoanelor sau de pe greutăţile taxate. Toate staţiunile vor trebui să arate, zilnic, pe baza acestor noui dispoziţiuni, greutăţile încărcate, evitându-se astfel pe viitor gre­şeli în folosul unora şi în detri­mentul altor. întrunirea proprietarilor din cartierul Filaret „Sindicatul Proprietarilor Ur­bani“ din Capitală a ținut Dumi­necă 20 Septembrie a. a la ora 14 după amiază o întrunire publică în casele d-nei Aneta Dumitrescu din șoseaua Viilor No. 68. D. Căpitan N. COSTESCU di­rectorul general Uniunei Sindica­telor proprietarilor din România, deschizând întrunirea arată nece­sitatea campaniei de luptă ce se reîncepe prin întruniri de cartie­re. Propune prezident al adunării pe vechiiul luptător d. NICOLAU CEAU­. Acesta arată într-o scur­tă cuvântare cât de mult sunt ne­dreptăţiţi proprietarii urbani că­rora prin actuala lege a „chinu­rilor" li se majorează chiriile de 4 ori, când impozitele au crescut însutit. D. AL. DOBRESCU cere ca sta­tul să construiască imobile pentru serviciile sale şi pentru funcţio­narii săi, din excedentul de 5 mi­liarde pe care îl are în buget D. I. A. MARCUS relevă insu­ficienţele actualei legi a închirieri­lor care ia posibilitatea proprieta­rului nu numai să trăiască din ve­nitul casei sale dar chiar să şi lo­­cuiască singur propriul său imo­bil. O situaţie alarmantă este a­­ceea a tinerilor cari se feresc de căsătorie din ca­usa legii chiriilor care nu permite înzestrările co­piilor cu case. Mai vorbește d. BOSNIEF PA­­RASCHIVESCU, după care d. colonel ION GHEORGHIADE, ex­primă durerea nesuportabilă,­ în care se sbat majoritatea proprie­tarilor mici. Nu numai insuficien­ta chiriilor, dar chiar îndărătni­cia chiriaşilor, duce la disperare pe cei mai mulţi dintre proprie­tari. Această stare de lucruri tre­­bue să se curme şi ea nu se poate realiza decât numai prin liberta­tea de transacţie. D. COSTESCU crede că după o vreme destul de îndelungată de suferinţă, a sosit şi timpul când proprietarii ,să se poată bucura de rodul caselor lor. Statul care a legiferat, trebue să aibă grija func­ţionarilor săi, construindu-le lo­cuinţe precum şi pentru birourile diferitelor sale servicii, cari de­ţin imobile particulare. Să ia exemplu de la Italia care a acordat scutire de taxe micilor proprietari, căci numai aşa poate prospera mica proprietate urbană care este temelia oraşelor noastre. Ceia ce chiriaşii anunţă că vor face sunt fantazii bolnave. Nu vor putea construi iar proiectele lor sunt fictive. Noi vom înfiinţa o societate de construcţii care va clădi câte un etaj deasupra imo­bilelor cu parter, făcând astfel i­­mense servicii proprietarilor. A­­vând terenul şi baza construcţiei, intenţia noastră e absolut reală, încheind, d-sa anunţă pe Dumi­neca viitoare o întrunire în culoa­rea de albastru, întrunirea iar sfârșit la ora 7. V­IZITAT! VTK S îl' !I!Vinil'sl fiii! ITTi li i! î ! i ?ji fllîti îîî Fu !­d Noul Isvor Italian de Umbrele .­....... sub emblema Modelele cele mai noi cu preţuri excepţionale La Umbrela Veneţiană STR. LIPSCANI, 44 (observaţi adresa exactă) Htelier special de reparaţii uti t Congresul funcţionarilor din Oltenia şi Muntenia Funcţionarii publici cer participarea la viaţa politică CRAIOVA. 21.­­ Apelul „Uniu­nei“ din Dolj a avut un larg răsu­net şi la Congresul ţinut ori au so­sit delegaţii din toate­ judeţele Ol­teniei şi Munteniei, iar telegrame de adesiune s’au primit şi din no­ile ţinuturi. PRIMIREA IN GARA CRAIOVA Peronul gărei Craiova era archi plin de funcţionari, cari aşteptau sosirea trenului care aducea pe d-l Nicolae C. Schina şi secondanţii săi d-nii Virgil Costescu, C. DinU­­lescu, St. Dmitrescu, V. Orescu şi C. Eftimescu. O ploaie de flori cade asupra d-lui N. Schina, care este ovaţio­nat. Cuvântul de „bun­ venit“ , ros­teşte d-ra Angela Georg­escu, func­ţionară la Adiţia financiară Dolj, de păr. Porumb, în numele preoţi­me!, şi de d-l Vasie Bărbulescu, preşedinte al „Uniunei funcţionari­lor publici Dolj“. D-l Nicolae Schina, mulţumeşte pentru călduroasa primire. Se formează un cortegiu impo­zant de funcţionari cari conduc pe d-l Schina şi delegaţii până la Ho­tel New-York. DESCHIDEREA CONGRESULUI Duminică, la orele 10 dimineaţa, în vasta sală „Bella-Vue“ ai des­chis congresul. Sale este arcă­ până, la ase­meni şi curtea. D-1 V. Barbulanm, preşedintele Uniunei Şefia Dolj, proclamă pre­­şedinte al congresului pe Schina. D-1 N. Setdna, spune: Deschizând acest congres in oraşul in care vi­brează sufletul curat românesc, ţin să aduc omagii luptătorilor ol­teni cari m’au secondat în lupta pentru înfăptuirea statutului func­­ţionarilor. Semnalez cu o deosebită satisfacţie prezenţa la congres a fncţionarilor dela C. F. R. al P. T. T„ a căror adesiune este impor­tantă. Ţin să mulţumesc presei pentru concursul ce ni l’a dat şi în special „Luptei“, organul apărărei celor mulţi şi nedreptăţiţi, (a­­plauze). D-l Gh. Mateescu (ad. fin. Dolj), cere controlul averilor funcţionari­lor publici, averi făcute prin mită; 2) alungarea sinecuriştilor din cor­pul funcţionarilor şi 3) asigurarea unui minimum de existenţă func­ţionarilor şi pensionarilor. Au mai vorbit d-nii Cornel Şte­­fanescu (P. T. T.), Ilie Scaeşteanu (C. F. R.), Gheorghe Vintilescu (Gorj), dr. Meţulescu, Prof. preot Ceauşescu, N. Georgescu (Buzău), Chiriac (Brăila).­­ CUVÂNTAREA D-LUI NICOLAE SCHINA Statutul funcţionarilor votat de Corpurile legiuitoare va ocupa un loc în istoria contimporană a Ro­mâniei, deşi în forma în care a fost votat, nu satisface­m­ totul justele noastre pretenţiuni; s'a recunoscut însă principiul de Statut şi rămâne ca prin energia dv. să obţineţi mo­dificări. Ne luăm obligaţiunea ca să facem să dispară îngrijorările de azi şi să asigurăm funcţionari­lor un trai omenesc, o asigurare la bătrâneţe. Proectul nostru de Sta­tut mai prevede un tablou de înca­drare, care se va impune peste in­teresele politice. In Stat sunt două corpuri so­ciale: partidele politice şi funcţio­­narii. Corpul social al funcţionari­lor a fost subjugat politicei, deşi el trebue să-şi aibe independenţa sub privegherea Suveranului ca ar­bitru, profesional şi economic, se urmăreşte recunoaşterea corpului social, de­ a se bucura de prerogativele şi drepturile politice şi publice ce constituţia le conferă.. 2) Recunoaşte „Uniunii cetăţeneşti” prezidată de d. N. C. Schina dreptul de­ a fi, prin presă, adunări şi congre­se, purtătoare da cuvânt a idealului pe care corpul funcţionarilor şi pensio­narilor publici 11 urmăreşte, prin­­tr’o conlucrare strânsă şi perfectă a­­niune ca toţi factori constituţionali in stat, — şi totdeodată de­ a sustine şi apăra Pe cale de lege, drepturile ce trebuesc admise numai printr’un sta­tut unic şi general cât şi acelea cu caracter politic şi in consecinţă, apro­bă ca uniunea să participe ca organi­zaţie politică in alegerile generale de cameră şi senat, astfel după cum con­ducătorii săi vor aprecia mai bine. 3) Ridică un glas de protestare şi denunţă funcţionarilor şi întreg­ei opi­nion­ publice, tendinţele şi intenţiile dubioase ale suo. funcţionarilor pu­blici din Bucureşti, care, eronat se intitulează „federaţia funcţionarilor şi pensionarilor publici" din ţară întru cât sub nici o formă n'a avut şi nici nu poate să aibă o atare recunoaştere şi face atentă Întreaga piesă să ia act de această stare de fapt şi să nu mai încurajeze pornirile şi scopurile ace­lora ce au izbutit s-o mistifice. 4) Deleagă pe d. Bărbulascu, preşe­dintele asociaţilor din Doij şi Cialovi să trimeată o telegramă de omagiu M. S. Regelui. , TELEGRAMA ADRESATA REGELUI Funcţionarii şi pensionarii pu­blici, întruniţi un congres sub aus­­pielile „Uniunei cetăţeneşti“ de sub conducerea­­Ului N. C. Schina, o­­sigură pe Maiestatea Voastră de sentimentele lor de devotament şi­ dragoste neţărmurită şi o roagă să, o ia sub Înalta Sa protecţiune a­­părarea dreptelor revendicări a a­­cestor slujitori fideli şi neclintiţi ai Ţărei şi Tronului. Preşedintele Asociaţiei funcţionarilor şi per-,­sionarilor din Dolj V. BARBULESCU. BANCHETUL La ora 1 a avut loc un mare banchet în sala­­ restaurantului Blaga. Au­toastat d-nii Schina, dr Meţulescu, maior Cătuneanu, D. I Atanasiu, ziarist, C. Dinulescu, et. H. T. i NEATÂRNAREA CLASEI FUNCŢIO­NARILOR Am ridicat stindardul neatârnă­rii clasei funcţionarilor de sub gu­­tela partidelor politice. Azi, când Statutul ne dă drept de asociaţie, nu atingem ideia de ordine, când ridicăm şi noi acea­stă chestiune. In mişcarea noastră nu poate pătrunde anarchia. Ordi­nea în Stat se întăreşte atunci cât fiecare este la locul lui. Noi nu putem fi comunişti, căci comu­nismul urmăreşte distrugerea in­telectualilor. Constituţia împarte pe funcţio­narii cari pot face parte din Parla­ment şi deci cu atât mai mult se naşte dreptul corpului funcţionari­lor de a avea reprezentanţi In Par­­lament. In noua fază în care ne găsim trebue să ne rostim asupra rosturilor in Stat. NU VOM EŞI IN STRADA Noi nu preconizăm eşirea in stradă. Funcţionarii vor sta la lo­cul lor şi prin mandatele ce vor acorda reprezentanţilor lor îşi vor apăra interesele şi cei aleşi vor fi trăsătura de unire între partidele politice care se sfâşia şi vor contri­bui la o conlucrare comună şi la moralizarea vieţei noastre politice. Cit­­ci puternice aplauze­. MOŢIUNE Congresul regional al funcţionarilor şi pensionarilor publici, tinet la Craio­va azi 20 Sept. după dezbaterile ur­mate şi propunerile formulate, hotă­răşte următoarele: 1) Aduce mulţumiri guvernului şi autorităţilor locale ce-l reprezintă pen­tru că în altă de drepturile ce le sânt stabilite prin statutul funcţiona­rilor, autoriză ţinerea întrunirilor cu caracter public prin care, pe lângă apărarea intereselor de ordin social. S*. *» Teatru.— Literatură.—Artă TEATRUL POPULAR: Primul spectacol pentru Copîî, „Păpuşa cu piciorul rupt“ şi „Pufuşor şi Mustă*­cioară“ de d-l Victor Ion Popa. Heec teatralul pentru copii este unm din cele mai fericite. Dacă scena este o şcoală pentru cei mari, după «ura ce repetă de atâtea ori, cu atât mai mult cei mici vor găsi într’un spectacol croit după măsura lor, ală­turi de desfătare, un gând prietenos care ei se coboare până la înţelege­rea lor, şi o învăţătură Lucrul acesta a fost înţeles, la noi, spre toată lauda sa, de d. Ion Sân Georgia, directorul Teatrului Popular. Matineul de Duminică a fost o is­­butită Încercare, aplaudată din toată inima de un public numeros de copii, cari au petrecut şi au râs dupâ pofta inimei. D. Victor Ion Popa, şi-a luat cel dintâi greaua sarcină să scrie pentru aceşti spectatori, pari deşi foarte dor­nici în răsplătirea autorului şi actori­lor, dacă i-au făcut să petreacă, sunt totuşi în toată nevinovăţia lor, cei mai cruzi pentru acei care numai în numele lor s’ar încurca în străine gânduri şi preocupări. Meritul cel mare al d-lui Popa, ca autor de teatru pentru copii, este că In primul rând scriind într’o foarte frumoasă formă literară, pune subiec­tul şi tratarea moralităţilor d-sale la înălţimea înţelegerii noilor săi ascul­tători. Dintre cele două piesete în câte un act, preferim fără îndoială pe cea din urmă: Pufuşor şi Mustăcioară. Din îndemânare şi fantezie se ţese o mica întâmplare», cu tâlc, din viata a două pisicuţe năzdrăvane, o poveste cu un lanţ minunat de eroi, aleşi de ferme­cătorul arbitrar al unui autentic năs­­cocitor de basme. D. Popa şi-a mai descoperit o coar­dă şi dintre cele mai rare, ale talen­tului său. Scriitori multi — după cum ne ves­teşte programul stagiunei acesteia, al Teatrului Popular — îşi vor încerca norocul în literatura dramatică pen­tru copii. Le urăm la toţi, adevărată­ înţelegere, frăgezimea­ de simţire şi simplicitatea de gând smălţuită de în­chipuire, ale d-lui Popa. Dar autorul a făcut şi mai mult pen­tru aceste spectacole: le-a pus în scenă Pictorul Victor Ion Popa l-a ajutat cum nu se putea mai bine pe poet A­­ceaşi fantezie, care a creat textul, se plasticizează. Simplu şi cu humor ea crează decorul; inventivă ea însem­nează jocul actorilor; amuzantă, Im­­bracă personajuile şi alege recuzita. Ce creaţiune reală, In limitele ei, a­ceastă regie a celor două moralităţi şi ce departe suntem cu ea, de regia stângace şi jocul încărcat ale spec­tacolele de seară, de până acum­­ Teatrul Popular a salvat ideia tea­trului pentru copii şi odată cu ea, un punct însemnat al programului său de activitate. ION MARIN SADOVEANU Spectacolele de azi TEATRUL NATIONAL­­ Faust TEATRUL REGINA MARIA : Amedeu Stânjenel. TEATRUL POPULAR : Come­­dia Încurcăturilor. TEATRUL ALHAMBRA: Bogat program de varietăţi GRADINA CĂRĂBUŞ : Bonsoir Bucureşti Spectacolele săptămânel TEATRUL NATIONAL MARTI : Cesar şi Cleopatra. MIERCURI : Faust. JOI : matineu Byzantz, seara Cesar şî Cleopatra. VINERI : Faust. S­AMBAT­A : matineu Byzantz, seara Faust. DUMINICA : matineu Vlaicu Vo­dă, seara Cesar şi Cleopatra. LUNI : Faust MARŢI : Cesar şi Cleopatra. TEATRUL REGINA MARIA MARŢI : Amedeu Stânjenel MIERCURI : Amedeu Stânjenel JOI : Stăvilarul VINERI : Amedeu Stânjenel SAMBATA : matineu Domnul de la ora 5, seara Amedeu Stânje­nel. DUMINICA: matineu Domnul de la ora 5, seara Amedeu Stânjenel TEATRUL POPULAR MARŢI : Erasmus Montanus (premieră). MIERCURI: Erasmus Montanu. JOI : matineu Păpuşa cu piciorul rupt şi Pufuşor şi Mustăcioară, seara Cometa. VINERI : Erasmus Montanus, SAMBATA : matineu Păpuşa cu piciorul rupt şi Pufuşor şi Mus­tăcioară, seara Comedia încurcă­turilor-DUMINICA : matineu Păpuşa cu piciorul rupt şi Pufuşor şi mus­tăcioară, seara Erasmus Montanus. » Marţi 22 Sept are loc la Teatrul Popular premiera comediei Eras­mus Montanus de Ludwig Holberg. In celelalte roluri, d-nii: G. Bac­r­seanu, N. Suba, A. Jeles, J. Ele­meni, D. Mereanu, N. Matei şi d-rele Maria Nicolau. Decila Gri­goriu şi Maria Voluntarii. m­a­roi 24 Septembrie se va juca la Teatrul Popular pentru a cin­cea oară „Cometti­ comedie în trei acte, în versuri de D. An­­ghel şi St. O­­osif. In rolul prin­cipal feminin domnişoara Emilia Demetra de la Teatrul Naţional. In restul distribuţiei, d-rele Marieta Davidescu, Cecilia Grigoriu, Maria Voluntara, Nora Piacentini, Sylvia Cocorăscu, Maria Nicolau şi d-nii J. Chapler, C. Georgescu, I. Ulmeni şi C. Cristobald. — La Teatrul Popular se va pune în curând în repetiţie „Maestrul“ piesă în trei acte de d. Mircea Şte­­fănescu. In rolurile principale d-nii G. Calboreanu şi C. Vrancea de la Teatrul Național şi d-na Nelly Caradoni Oprea, noua angajată a Tetrului Popular. —rxoxx——— Scandalul din Botoşani BOTOŞANI 19. — In prăvălia co­merciantului Solomon Cling din str. Unirii s’a produs un enorm scandal, provocat de către Isai Reichman, a­­gricultor, care a aplicat mai multe lovituri, în cap, mecanicului Gh. Stentel, cauzfindu-i o adâncă rană în regiunea frontală. Din declaraţiile mecanicului reesa că întâlnindu-se cu Reichman in pră­vălia d-lui Cling, i-a cerut să-i schi­­te un rest da 600 lei, pe care îi da­toreş­te de la o reparaţie. Reichman a refuzat să-l achite, pe motivul că i-a stricat maşina de treer. In urma unui violent schimb de cuvinte agricultu­­ral, in culmea furiei a lovit pe meca­nic cu coada unui biciu. Pacientul în stare gravă a fost trimis la dispen­sarul comunal pentru a î se da pri­mele ajutoare. Cazul se cercetează de către d. sub­comisar Cristescu. D. Reichman fiind bine cunoscut, cazul este viu comentat. Comp. V 4t

Next