Lupta, septembrie 1925 (Anul 4, nr. 1119-1144)
1925-09-22 / nr. 1137
2 SELECT S. A. R. Bombonerie şi Patiserie Bucureşti, Calea Victoriei 48 Anunţă Onor. Clientelă că elegantul său salon de consumaţie In urma nenovarei, este deschis de la ora 8 dimineaţa până la ora 1 Noaptea. SE SERVITE: Cafea cu lapte, ceai, cacao, chocolată, prăjituri, bomboane si băuturi alese. STOTE ENGLEZE H.R.KENT PENDLEaRIYETT SLONDON fiâs^ îmntuaga tcnAmu oftând* mîiuwmoiJiă SuS^dt^riiia. ihufteilaîc'i diiuxX diiTb,sfoiqlia cUla ftmumilanMicâ MOTOARE DEUTZ de benzină, gaz sftrae si DIESEL fn depozit București Locomotive de BENZINA DfcUYZ-OSERURSEL E. WOLFF Reprezentant Ş£ lUAu BE BUCURESTI general £■ W» V#laH ■ Str. Sf. Dumitru 3 ____________Peste 4000 motoare Instalate tu tară mai (indaifitate ttHiîâ fie mmgu hutul rrumdiat *& In continuare d-1 L Gr. Perieţeanu adaogă: „Intrio altă Ipostază, vedem co. Io, făcându-şi brusca apariţie in procese, şi dispărând apoi ca nişta meteori, foste sau viitoare excelenţe, cam adus Justiţiei, drept singură lumină, prezenţa lor mută sau rugăimată, dar pururi plină de făgădueli. Aceştia sunt emisarii executivei, veritabili preştidigitatori ai pricinelor mari şi încurcate. Cuvintele subliniate mă scutesc de a explica, că aluzia mea nu vizează pe acei distinşi confraţi cari deşi se Îndeletnicesc cu politica, practică avocatura în mod obicinuit şi efectiv, si aduc justiţiei, la bară, preţiosul lor telaur de cunoştinţe şi de elocinţă. Aceasta fiind schiţa sumbrului tablou de febrilă mişcare de pe sala paşilor perduţi, d. Perleţeanu închee astfel constatările sale: „De ce-am face atâta caz de cele câteva uscături ce se pot găsi în vigurosul parc al magistratura, când, grădinari ai Diavolului, noi suntem aceia cari, în loc să îngrădim parcul cu probitatea noastră, urmărim, cu mâini imlurdi, îeştejirea şi uscarea splenidei vegetaţii, şi deschidem pârleazuri în gardul viu al parcului!“ 14INISTERUL JUSTIŢIEI - Comisiunea de naturaliări Conform art. 22 din legea privi, foră la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit art. 23 din zisa lega Domnule Ministru, Subsemnata Iuliana Reusefter, domictiau In Bucureşti Fundătura Brânzescu No. 7, născută in Paysdorf (Austria) la 7 Februarie 1882, fostă de naţionalitate austriacă, îmi permit a vă ruga să binevoiţi a dispune îndeplinirea formalităţilor cerute de lege spre a mi se acorda încutăţenirea. In sprijinul cererii mele anexez următoarele acte: 1) Actul de naştere şi botez liberat de dieceză. Viana şi legalizată prin traducere românească de Ministerul Afacerilor Străine. 2) Certificatul de bună purtare liberat de prefectura poliţiei Capitalei sub No. 174.527 dela 1 Octombrie 1924, 3) Certificatul liberat de comisariatul circ. 5 de poliţie Bucureşti sub No. 6712/1824 din care se constată că* sunt stabilită in ţară încă din anul 1910, 4) O declaraţiune autentificată de tribunalul Ilfov secţia notariat sub No. 15.611 de la 11 Iulie 1921, prin care am renunţat pentru tot-’ deauna la cetăţenia austriacă, declarând că adopt cetăţenia română. Convocare Preşedinţi, vice-preşedinţi sau administratori-delegaţi, ori imputerniciţi ai societăţilor, cooperative de credit şi economie şi ajutor reciproc sau mutual, sunt rugaţi a se întruni în ziua de Marţi 22 Septembrie 1925, ora 5 d. a. la sediul societăţii ,,Ion C. Brătianu” din strada Viitorului 207, având chestiuni importante de discutat, în interesul general Dr. J. BLUM Inapoindu-se din Călimăneţti şi-a reluat consultatiunile pentru Genito-Urinare, Sifilis B-dul Carol 40 200 d. a. Telefon 32/60 Tratamentul Sifilisului şi al consecinţelor sale, cu: Sufoxil Salvarsan — Serie de 3 injecţii intravenoase — Dr. Aurel Avramovici ST-I. ISVOE 6 bis Contact. 8-10 2-4 fi 7-8 pra Local mare pentru Expoziţie de Mobile, caut celmai târziu pentru 1 Ianuarie 1926, în străzile: Lipscani, Decebal, Sfânta Vineri. CAMIL Strada Romulus No. 53 LAPTA Cum se vor calcula cotele de cherestea Se ştie că în urma măsurilor luate de însuşi directorul general al C. F. R. d. St Pretorian, transporturile de cherestea se fac pe baza unor tablouri de producţie întocmite de fiecare regională din ţară, — tablouri cuprinzând apoi şi o cotă anumită pentru fiecare expeditor, începând de la 1 octombrie, aceste cote, care se încarcă pe fiecare regională C. F. R., se vor calcula pe baza greutăţilor încărcate efectiv, iar nu după capacitatea vagoanelor sau de pe greutăţile taxate. Toate staţiunile vor trebui să arate, zilnic, pe baza acestor noui dispoziţiuni, greutăţile încărcate, evitându-se astfel pe viitor greşeli în folosul unora şi în detrimentul altor. întrunirea proprietarilor din cartierul Filaret „Sindicatul Proprietarilor Urbani“ din Capitală a ținut Duminecă 20 Septembrie a. a la ora 14 după amiază o întrunire publică în casele d-nei Aneta Dumitrescu din șoseaua Viilor No. 68. D. Căpitan N. COSTESCU directorul general Uniunei Sindicatelor proprietarilor din România, deschizând întrunirea arată necesitatea campaniei de luptă ce se reîncepe prin întruniri de cartiere. Propune prezident al adunării pe vechiiul luptător d. NICOLAU CEAU. Acesta arată într-o scurtă cuvântare cât de mult sunt nedreptăţiţi proprietarii urbani cărora prin actuala lege a „chinurilor" li se majorează chiriile de 4 ori, când impozitele au crescut însutit. D. AL. DOBRESCU cere ca statul să construiască imobile pentru serviciile sale şi pentru funcţionarii săi, din excedentul de 5 miliarde pe care îl are în buget D. I. A. MARCUS relevă insuficienţele actualei legi a închirierilor care ia posibilitatea proprietarului nu numai să trăiască din venitul casei sale dar chiar să şi locuiască singur propriul său imobil. O situaţie alarmantă este aceea a tinerilor cari se feresc de căsătorie din causa legii chiriilor care nu permite înzestrările copiilor cu case. Mai vorbește d. BOSNIEF PARASCHIVESCU, după care d. colonel ION GHEORGHIADE, exprimă durerea nesuportabilă, în care se sbat majoritatea proprietarilor mici. Nu numai insuficienta chiriilor, dar chiar îndărătnicia chiriaşilor, duce la disperare pe cei mai mulţi dintre proprietari. Această stare de lucruri trebue să se curme şi ea nu se poate realiza decât numai prin libertatea de transacţie. D. COSTESCU crede că după o vreme destul de îndelungată de suferinţă, a sosit şi timpul când proprietarii ,să se poată bucura de rodul caselor lor. Statul care a legiferat, trebue să aibă grija funcţionarilor săi, construindu-le locuinţe precum şi pentru birourile diferitelor sale servicii, cari deţin imobile particulare. Să ia exemplu de la Italia care a acordat scutire de taxe micilor proprietari, căci numai aşa poate prospera mica proprietate urbană care este temelia oraşelor noastre. Ceia ce chiriaşii anunţă că vor face sunt fantazii bolnave. Nu vor putea construi iar proiectele lor sunt fictive. Noi vom înfiinţa o societate de construcţii care va clădi câte un etaj deasupra imobilelor cu parter, făcând astfel imense servicii proprietarilor. Având terenul şi baza construcţiei, intenţia noastră e absolut reală, încheind, d-sa anunţă pe Dumineca viitoare o întrunire în culoarea de albastru, întrunirea iar sfârșit la ora 7. VIZITAT! VTK S îl' !I!Vinil'sl fiii! ITTi li i! î ! i ?ji fllîti îîî Fu !d Noul Isvor Italian de Umbrele ........ sub emblema Modelele cele mai noi cu preţuri excepţionale La Umbrela Veneţiană STR. LIPSCANI, 44 (observaţi adresa exactă) Htelier special de reparaţii uti t Congresul funcţionarilor din Oltenia şi Muntenia Funcţionarii publici cer participarea la viaţa politică CRAIOVA. 21. Apelul „Uniunei“ din Dolj a avut un larg răsunet şi la Congresul ţinut ori au sosit delegaţii din toate judeţele Olteniei şi Munteniei, iar telegrame de adesiune s’au primit şi din noile ţinuturi. PRIMIREA IN GARA CRAIOVA Peronul gărei Craiova era archi plin de funcţionari, cari aşteptau sosirea trenului care aducea pe d-l Nicolae C. Schina şi secondanţii săi d-nii Virgil Costescu, C. DinUlescu, St. Dmitrescu, V. Orescu şi C. Eftimescu. O ploaie de flori cade asupra d-lui N. Schina, care este ovaţionat. Cuvântul de „bun venit“ , rosteşte d-ra Angela Georgescu, funcţionară la Adiţia financiară Dolj, de păr. Porumb, în numele preoţime!, şi de d-l Vasie Bărbulescu, preşedinte al „Uniunei funcţionarilor publici Dolj“. D-l Nicolae Schina, mulţumeşte pentru călduroasa primire. Se formează un cortegiu impozant de funcţionari cari conduc pe d-l Schina şi delegaţii până la Hotel New-York. DESCHIDEREA CONGRESULUI Duminică, la orele 10 dimineaţa, în vasta sală „Bella-Vue“ ai deschis congresul. Sale este arcă până, la asemeni şi curtea. D-1 V. Barbulanm, preşedintele Uniunei Şefia Dolj, proclamă preşedinte al congresului pe Schina. D-1 N. Setdna, spune: Deschizând acest congres in oraşul in care vibrează sufletul curat românesc, ţin să aduc omagii luptătorilor olteni cari m’au secondat în lupta pentru înfăptuirea statutului funcţionarilor. Semnalez cu o deosebită satisfacţie prezenţa la congres a fncţionarilor dela C. F. R. al P. T. T„ a căror adesiune este importantă. Ţin să mulţumesc presei pentru concursul ce ni l’a dat şi în special „Luptei“, organul apărărei celor mulţi şi nedreptăţiţi, (aplauze). D-l Gh. Mateescu (ad. fin. Dolj), cere controlul averilor funcţionarilor publici, averi făcute prin mită; 2) alungarea sinecuriştilor din corpul funcţionarilor şi 3) asigurarea unui minimum de existenţă funcţionarilor şi pensionarilor. Au mai vorbit d-nii Cornel Ştefanescu (P. T. T.), Ilie Scaeşteanu (C. F. R.), Gheorghe Vintilescu (Gorj), dr. Meţulescu, Prof. preot Ceauşescu, N. Georgescu (Buzău), Chiriac (Brăila). CUVÂNTAREA D-LUI NICOLAE SCHINA Statutul funcţionarilor votat de Corpurile legiuitoare va ocupa un loc în istoria contimporană a României, deşi în forma în care a fost votat, nu satisfacem totul justele noastre pretenţiuni; s'a recunoscut însă principiul de Statut şi rămâne ca prin energia dv. să obţineţi modificări. Ne luăm obligaţiunea ca să facem să dispară îngrijorările de azi şi să asigurăm funcţionarilor un trai omenesc, o asigurare la bătrâneţe. Proectul nostru de Statut mai prevede un tablou de încadrare, care se va impune peste interesele politice. In Stat sunt două corpuri sociale: partidele politice şi funcţionarii. Corpul social al funcţionarilor a fost subjugat politicei, deşi el trebue să-şi aibe independenţa sub privegherea Suveranului ca arbitru, profesional şi economic, se urmăreşte recunoaşterea corpului social, de a se bucura de prerogativele şi drepturile politice şi publice ce constituţia le conferă.. 2) Recunoaşte „Uniunii cetăţeneşti” prezidată de d. N. C. Schina dreptul de a fi, prin presă, adunări şi congrese, purtătoare da cuvânt a idealului pe care corpul funcţionarilor şi pensionarilor publici 11 urmăreşte, printr’o conlucrare strânsă şi perfectă aniune ca toţi factori constituţionali in stat, — şi totdeodată de a sustine şi apăra Pe cale de lege, drepturile ce trebuesc admise numai printr’un statut unic şi general cât şi acelea cu caracter politic şi in consecinţă, aprobă ca uniunea să participe ca organizaţie politică in alegerile generale de cameră şi senat, astfel după cum conducătorii săi vor aprecia mai bine. 3) Ridică un glas de protestare şi denunţă funcţionarilor şi întregei opinion publice, tendinţele şi intenţiile dubioase ale suo. funcţionarilor publici din Bucureşti, care, eronat se intitulează „federaţia funcţionarilor şi pensionarilor publici" din ţară întru cât sub nici o formă n'a avut şi nici nu poate să aibă o atare recunoaştere şi face atentă Întreaga piesă să ia act de această stare de fapt şi să nu mai încurajeze pornirile şi scopurile acelora ce au izbutit s-o mistifice. 4) Deleagă pe d. Bărbulascu, preşedintele asociaţilor din Doij şi Cialovi să trimeată o telegramă de omagiu M. S. Regelui. , TELEGRAMA ADRESATA REGELUI Funcţionarii şi pensionarii publici, întruniţi un congres sub auspielile „Uniunei cetăţeneşti“ de sub conducereaUlui N. C. Schina, osigură pe Maiestatea Voastră de sentimentele lor de devotament şi dragoste neţărmurită şi o roagă să, o ia sub Înalta Sa protecţiune apărarea dreptelor revendicări a acestor slujitori fideli şi neclintiţi ai Ţărei şi Tronului. Preşedintele Asociaţiei funcţionarilor şi per-,sionarilor din Dolj V. BARBULESCU. BANCHETUL La ora 1 a avut loc un mare banchet în sala restaurantului Blaga. Autoastat d-nii Schina, dr Meţulescu, maior Cătuneanu, D. I Atanasiu, ziarist, C. Dinulescu, et. H. T. i NEATÂRNAREA CLASEI FUNCŢIONARILOR Am ridicat stindardul neatârnării clasei funcţionarilor de sub gutela partidelor politice. Azi, când Statutul ne dă drept de asociaţie, nu atingem ideia de ordine, când ridicăm şi noi această chestiune. In mişcarea noastră nu poate pătrunde anarchia. Ordinea în Stat se întăreşte atunci cât fiecare este la locul lui. Noi nu putem fi comunişti, căci comunismul urmăreşte distrugerea intelectualilor. Constituţia împarte pe funcţionarii cari pot face parte din Parlament şi deci cu atât mai mult se naşte dreptul corpului funcţionarilor de a avea reprezentanţi In Parlament. In noua fază în care ne găsim trebue să ne rostim asupra rosturilor in Stat. NU VOM EŞI IN STRADA Noi nu preconizăm eşirea in stradă. Funcţionarii vor sta la locul lor şi prin mandatele ce vor acorda reprezentanţilor lor îşi vor apăra interesele şi cei aleşi vor fi trăsătura de unire între partidele politice care se sfâşia şi vor contribui la o conlucrare comună şi la moralizarea vieţei noastre politice. Citci puternice aplauze. MOŢIUNE Congresul regional al funcţionarilor şi pensionarilor publici, tinet la Craiova azi 20 Sept. după dezbaterile urmate şi propunerile formulate, hotărăşte următoarele: 1) Aduce mulţumiri guvernului şi autorităţilor locale ce-l reprezintă pentru că în altă de drepturile ce le sânt stabilite prin statutul funcţionarilor, autoriză ţinerea întrunirilor cu caracter public prin care, pe lângă apărarea intereselor de ordin social. S*. *» Teatru.— Literatură.—Artă TEATRUL POPULAR: Primul spectacol pentru Copîî, „Păpuşa cu piciorul rupt“ şi „Pufuşor şi Mustă*cioară“ de d-l Victor Ion Popa. Heec teatralul pentru copii este unm din cele mai fericite. Dacă scena este o şcoală pentru cei mari, după «ura ce repetă de atâtea ori, cu atât mai mult cei mici vor găsi într’un spectacol croit după măsura lor, alături de desfătare, un gând prietenos care ei se coboare până la înţelegerea lor, şi o învăţătură Lucrul acesta a fost înţeles, la noi, spre toată lauda sa, de d. Ion Sân Georgia, directorul Teatrului Popular. Matineul de Duminică a fost o isbutită Încercare, aplaudată din toată inima de un public numeros de copii, cari au petrecut şi au râs dupâ pofta inimei. D. Victor Ion Popa, şi-a luat cel dintâi greaua sarcină să scrie pentru aceşti spectatori, pari deşi foarte dornici în răsplătirea autorului şi actorilor, dacă i-au făcut să petreacă, sunt totuşi în toată nevinovăţia lor, cei mai cruzi pentru acei care numai în numele lor s’ar încurca în străine gânduri şi preocupări. Meritul cel mare al d-lui Popa, ca autor de teatru pentru copii, este că In primul rând scriind într’o foarte frumoasă formă literară, pune subiectul şi tratarea moralităţilor d-sale la înălţimea înţelegerii noilor săi ascultători. Dintre cele două piesete în câte un act, preferim fără îndoială pe cea din urmă: Pufuşor şi Mustăcioară. Din îndemânare şi fantezie se ţese o mica întâmplare», cu tâlc, din viata a două pisicuţe năzdrăvane, o poveste cu un lanţ minunat de eroi, aleşi de fermecătorul arbitrar al unui autentic născocitor de basme. D. Popa şi-a mai descoperit o coardă şi dintre cele mai rare, ale talentului său. Scriitori multi — după cum ne vesteşte programul stagiunei acesteia, al Teatrului Popular — îşi vor încerca norocul în literatura dramatică pentru copii. Le urăm la toţi, adevărată înţelegere, frăgezimea de simţire şi simplicitatea de gând smălţuită de închipuire, ale d-lui Popa. Dar autorul a făcut şi mai mult pentru aceste spectacole: le-a pus în scenă Pictorul Victor Ion Popa l-a ajutat cum nu se putea mai bine pe poet Aceaşi fantezie, care a creat textul, se plasticizează. Simplu şi cu humor ea crează decorul; inventivă ea însemnează jocul actorilor; amuzantă, Imbracă personajuile şi alege recuzita. Ce creaţiune reală, In limitele ei, această regie a celor două moralităţi şi ce departe suntem cu ea, de regia stângace şi jocul încărcat ale spectacolele de seară, de până acum Teatrul Popular a salvat ideia teatrului pentru copii şi odată cu ea, un punct însemnat al programului său de activitate. ION MARIN SADOVEANU Spectacolele de azi TEATRUL NATIONAL Faust TEATRUL REGINA MARIA : Amedeu Stânjenel. TEATRUL POPULAR : Comedia Încurcăturilor. TEATRUL ALHAMBRA: Bogat program de varietăţi GRADINA CĂRĂBUŞ : Bonsoir Bucureşti Spectacolele săptămânel TEATRUL NATIONAL MARTI : Cesar şi Cleopatra. MIERCURI : Faust. JOI : matineu Byzantz, seara Cesar şî Cleopatra. VINERI : Faust. SAMBATA : matineu Byzantz, seara Faust. DUMINICA : matineu Vlaicu Vodă, seara Cesar şi Cleopatra. LUNI : Faust MARŢI : Cesar şi Cleopatra. TEATRUL REGINA MARIA MARŢI : Amedeu Stânjenel MIERCURI : Amedeu Stânjenel JOI : Stăvilarul VINERI : Amedeu Stânjenel SAMBATA : matineu Domnul de la ora 5, seara Amedeu Stânjenel. DUMINICA: matineu Domnul de la ora 5, seara Amedeu Stânjenel TEATRUL POPULAR MARŢI : Erasmus Montanus (premieră). MIERCURI: Erasmus Montanu. JOI : matineu Păpuşa cu piciorul rupt şi Pufuşor şi Mustăcioară, seara Cometa. VINERI : Erasmus Montanus, SAMBATA : matineu Păpuşa cu piciorul rupt şi Pufuşor şi Mustăcioară, seara Comedia încurcăturilor-DUMINICA : matineu Păpuşa cu piciorul rupt şi Pufuşor şi mustăcioară, seara Erasmus Montanus. » Marţi 22 Sept are loc la Teatrul Popular premiera comediei Erasmus Montanus de Ludwig Holberg. In celelalte roluri, d-nii: G. Bacrseanu, N. Suba, A. Jeles, J. Elemeni, D. Mereanu, N. Matei şi d-rele Maria Nicolau. Decila Grigoriu şi Maria Voluntarii. maroi 24 Septembrie se va juca la Teatrul Popular pentru a cincea oară „Cometti comedie în trei acte, în versuri de D. Anghel şi St. Oosif. In rolul principal feminin domnişoara Emilia Demetra de la Teatrul Naţional. In restul distribuţiei, d-rele Marieta Davidescu, Cecilia Grigoriu, Maria Voluntara, Nora Piacentini, Sylvia Cocorăscu, Maria Nicolau şi d-nii J. Chapler, C. Georgescu, I. Ulmeni şi C. Cristobald. — La Teatrul Popular se va pune în curând în repetiţie „Maestrul“ piesă în trei acte de d. Mircea Ştefănescu. In rolurile principale d-nii G. Calboreanu şi C. Vrancea de la Teatrul Național şi d-na Nelly Caradoni Oprea, noua angajată a Tetrului Popular. —rxoxx——— Scandalul din Botoşani BOTOŞANI 19. — In prăvălia comerciantului Solomon Cling din str. Unirii s’a produs un enorm scandal, provocat de către Isai Reichman, agricultor, care a aplicat mai multe lovituri, în cap, mecanicului Gh. Stentel, cauzfindu-i o adâncă rană în regiunea frontală. Din declaraţiile mecanicului reesa că întâlnindu-se cu Reichman in prăvălia d-lui Cling, i-a cerut să-i schite un rest da 600 lei, pe care îi datoreşte de la o reparaţie. Reichman a refuzat să-l achite, pe motivul că i-a stricat maşina de treer. In urma unui violent schimb de cuvinte agricultural, in culmea furiei a lovit pe mecanic cu coada unui biciu. Pacientul în stare gravă a fost trimis la dispensarul comunal pentru a î se da primele ajutoare. Cazul se cercetează de către d. subcomisar Cristescu. D. Reichman fiind bine cunoscut, cazul este viu comentat. Comp. V 4t