Lupta, februarie 1926 (Anul 5, nr. 1246-1269)
1926-02-21 / nr. 1263
Anul V, NO. 1263 Director Politic CONST. MILLE ABONAMENTUL Pe 12 luni....................... 400 leiPe 0 luni 20. lel Pe 9 luni ...... 100 lei LEOACTIA si aomikisy aha București, str. Sărindari 12 Sub mască Ma rog, partidul moral a un goffeamite partid, care pe deasupra deţine guvernul de 4 ani de zile, are un set cutezător, care în orice ocaziune îşi ia cu ifos „răspunderea", când ştie foarte bine că nu va fi tras la răspundere cât va trăi regele Ferdinand. Cu toate acestea, partidului liberal in alegerile comunale. i-a fost ruşine să se prezinte sub numele lui adevărat Nici o listă nu se intitulează liberală. Unele liste sunt cetăţeneşti, altele poartă numele de gospodăreşti si in sfârşit in multe locuri se prezintă sub diferite numiri, ba chiar în centrele maghiare se intitulează ungureşti. Toate listele însă nu sunt decât liberale sadea. Nici unul din cei puşi pe listele „cetăţeneşti’’, de pildă, nu este decât liberal, toţi se închină slugarnic şefului şi este membru supus al partidului de la guvern. Atunci de ce le e ruşine să vie cu firma lor adevârată? Desigur că sânt inours serioase, ca să nu aibă curajul să spue pe faţă ceia ce sunt.Cauza este că-şi dau seamă că sunt odioşi şi prin urmare, caută să înşele opinia publică, schimbându-şi numele. Ci operează sub mască, însă pe când omul mascat este necunoscut, liberalii mascaţi se disting de o poştă. Toată lumea îl cunoaşte, căci şobolanilor ii se vede coada. Un partid, gogeamitea partid, căruia îi este ruşine şi groază de numele ce-l poartă caută să înşele opinia publică, mascăndu-se şi mascându-se in mod ridicol, căci toată lumea îi ştie şi ii cunoaşte ca pe un cal breaz şi le cunoaşte toate năravurile şi toate isprăvile. Pe lângă că sunt odioşi, sunt şi ridicoli. E un simptom această mascare. Poate şi în alegerile generate vor întrebuinţa acest mijloc copilăresc. Mai ştim mai sub care mască sau firmă vor apare? Parodul acesta, căruia îî e ruşine de numele ce-l poartă si de faptele pe cari le-a comis, cere masseior alegatoare să-i acorde încrederea si cu ea puterea încă pe patru ani de zile, inconştienta merge până la nebunie. Dictatura d-lui Brătianu este numai o dictatură de nîucava şi la întâia ocaziune, în care va lua apă, se va lichefia intr’o massă informă. Până atunci dovedit este că marelui partid liberal îi este ruşine de numele pe care îl poartă, nume glorios altădată $i pe care cei din fruntea partidului l’au compromis şi l’au făcut un nume de ocară şi de ruşine. CONST. MILLE ii înzre prin rotafiune — Părerea averescanilor — Este exact că după ce generalul Averescu a trecut în opoziţie a făcut tot posibilul şi chiar in posibilul pe fata şi în mod ocult, pentru a consacra partidul d-sare ca al doilea şi unicul partil de guvernământ, după liberal. Când generalul Averescu a avut o popularitate reală și putea revendica singur guvernul, n’a făcut-o a preferat un guvern de colaborare. Atunci a procedat .nml.gent. A salvat, in parte, guvernarea sa prin colaborarea cu ilustrul om pe like lake lonsscu care singur a dat prin strălucita sa actiune diplomatica, o suprafaţă cabinetului averescan. Prin urmare colaborareacu un partid a folosit averescan lor. In opoziţie însă, după ce averescanii s’au despart de takişti şi dupa ce au suferit o spărtură adănca prin piecarea grupare! Argetoianu, toate sforţările averescanior de-a se menţine ca al doilea parcid de guvern şi de-a oferi reghin sistemul guvernării prin rotaţie a două partide, au eşuat Put,ca avetiscana şî reprezentanţa lor parlamentară au clasat gruparea generalului Averescu in cursul opoziunei de patru ani pe 111 cm.ui plan. Acum averescanii sunt încântaţi că şi d. Iorga se declară partzanul a două partide, — adică îşi exprimă dorinţa să se ajungă la aceasta. Dar generalul Averescu eliminează partidul naţional şi partidul ţărănesc, declarând aceste partide incapabile de a constitui unite sau separate al doilea partid de guvern De ce? Oficisul averescan o spune: partidul naţonal e un., conglomerat. Cum asta? Fiindcă acest partid a realzat două fuzuri şi e gata să mai realzeze una tocmai spre a clarifica şî mai bine situaţia interna absorbind partidele noui şî vechi? Nu se contrazic averescaniî? La averescani nu-i conglomerat? Nu s‘au adunat in jurul generalului Averescu elemente reslătite, politician! cari au fugit din toate partidele? N‘au fuzionat averescanii, după ruptura declarată prin plecarea grupului Argeteanu, cu o grupare politicește ostraezată de toate partidele? Dacă e vorba d® conglomerat apoi conglomerat mai caracterizat de cât gruparea averescană n’avem la noi. Altă contrazicere: averescanii mai susţin că faptul ca partidul naţional urmăreşte fie o fuzine de o colaborare la guvern cu ţărăniştii, ar duce tocmai la contrariul doriţeî da a se ajunge la sstema celor două partide de guvernământ?! De cs ! Nu vedem ncio legătură logică șî nici modalitatea practcă cum s'ar putea ajunge altfel la sistemul guvarnăreî prin rotate, — afară dacă generalul Averescu maî are absurda pretenţie să creadă că gruparea d-sale oferă regelui aplicarea ssternului rotativ! Cu alte cuvinte generalul Averescu cere regelui să înlăture cele doua mari partde indicate de corpul e isctoral şi reclamate de opina publcă să ia succesiunea pentru ca să se facă loc la guvern unei fracţiuni rămasă in coada tuturor partidelor. Averescanii trăesc în nord, se nutresc cu iluzii, deşi au încercat până acum cele mai dureroase deziluzii. A. W. Dieta Styriei şî fasificarea francnoeior cehoslovace VIENA 20. (Radom. — In Dieta Styriei, preşedintele provinciei, d. Hintelen vorbind despre chestiunea pretinsei falsificări a bancnotelor cehoslovace la Graz a afirmat că nici autorităţile, nici Banca Styriei n’au nici un amestec în această afacere. Președintele a propus formarea unei comisiuni de anchetă din sânul Dietei, care a și fost imediat aleasă și din care fac parte membrii ai tuturor partidelor. 4 Pagini 2 Lei Direcţia: 58/75.”— Secretariatul 58/74. — Administraţia 58/78. Me ■ orten anarhiei ! Se arată sau îşi dau aerul de a fi foarte emoţionali domnii dela guvern de faptul că dispariţia a mii şi mii de cârţi de alegător de la judecătorii — până şi în Bucureşti — a revoltat în aşa măsură opoziţia şi de cetăţeni încât s’au dus la Primărie în număr considerabil şi aducăndu si aminte pentru o singură dată că sânt acolo în casa oraşului si nu a clubului, liberal au certa intrarea in legalitate: restituirea cărţilor de alegător furate în scopul vădit de a substitui gardişti si măturători ai Primăriei cetăţenilor cari aveau dreptul la aceste cărţi. Pentru guvern şi foaia lui această rechiemare autorităţilor la practica legalăfel se chiamă „anarhie". Anarhişti sibolşevici’ sânt cetăierul cari furaţi de dreptul lor de vot vin să si-i reclame, iar oamenii de ordine sânt tâlharii cari in nurmele legei si al auturhătel pe care o necinstesc, răpesc cetățenilor dreptul de vot. Se face caz de un Incident care a degenerat in încăerare in localul Primăriei. Când un Hallana, când d-rul Lupu, când candidatul senatorial d. Dobrescu au fost maltratați de ofiterii jandarmeriei guvernului, este o impertinentă de a vorbi de autarhie, fiindcă, venind să-şi reclame cărţile de alegător furate, şi izbindu-se şi la Primărie de atitudini arogante şi de refuzul de a li se face dre mrie, cetăţenii au trebuit să pue la rezonve indivizii cari in casa oraşului au crezut că pot continua a-şi bate joc de ei. Ceea ce s'a petrecut la Primărie are un sens precis. A ajuns funia la par și răbdarea la ultima limită. Nu se va mai îngădui batjocura din partea tâlharilor de certificate electorale si a boilor de urne. Dacă nu se înlătură anarhia de sus — o vor reprini cetățenii. L. T. A. Granate Toate odată ! Acum când lupta s-a terminat, daţi-mi voe, iubiţi cetitori ai Capitalei, să vă fac o frăţească dar aspră mustrare. Să ne ocupăm o ţară de d. Temistocls Alexandresen, es-aţutor de primar. Acestui reprezentant al popularităţii d-lui Vintilă Brătianu in Bucureşti, i-aţi aplicat in toată tragica sa Întregime, vechea şi extrem de româneasca zicătoare in care, arătându-se ghinionul formidabil al cuiva, se spune despre el c’a fost bătut, apoi altceva şi mai iese şi cu banii luaţi ! Exact ! Pentru că, de ce să ne ascundem? De bătut — i’aţi bătut, slavă Domnului! Banii i-aţi luat, pentru că bietul om a cheltuit pe afişaj, pe automobile, pe băutură, pe mituială. Apoi, atunci, pentru numele lui Dumnezeu, de ce l-aţi mai şi cum să zic , de ce i-aţi mai aplicat şi restul zicătoarii, obligându-l să intre in consiliul comunal ca... minoritar ?! Vedeţi, scumpi concetăţeni, e prea mult pentru o dată ! Altă dată, mai tăceţi şi voi un mic rabat avântului vostru viril! DEŞCA I Un dineu... inoportun D. VINTILĂ BRATIANU A CINATERI CU UNGURII ! Acum trei file s'a încheiat la on cadetul de comunicaţii o convenţie pentru răscumpărarea de către statul român a unei reţele de căi ferate, 144 km., reţele particulare aparţinând mai multor societăţi unguriştî. Când se va depune proectul de lege respectiv vom vedea în ce condiţiuni s’a realizat această afacere. Deocamdată voim să vorbim de altceva. In ziua în care s’au terminat tratativele s’a şi organizat un ospăţ mare în onoarea delegaţiunei ungare condusă de d. Enerdy Bator. La acest ospăţ a fost invitat şi d. Vintilă Brătanu b ns înţeles împreună cu finanţa liberală. După pactul cu maghiarii d-lul Ugran, iată un ospăţ cu delegaţi de la Budapesta, in toiul alegerilor. Precum se vede frăţia maghiaro librală de la noi se manifestă şi la banchete. Dar ca d. Vintiă Brătianu să pre deze astfel de cine dacă nu suspecte, cel puțin inoportune,— Iată ce nimeni n-ar fi crezut vreodată. R. C DumloVă SI mrniîa 19S6 Director EMIL D. FAGURE PUBLICITATEA Se primeşte direct la administraţi zidului şi la toate agenţiile , de publicitate S LEI NUMĂRUL 11 ŢARA 4 LSI IN STRAIlAtAlS Ţara a spulberat regimul Brătianu Dezastrul guvernului la Bucureşti Indrăsneţul din capul regimului a voit alegeri. Ţara a dat răspunsul pe care l’a căutat. Voinţa luminată şi hotărâtă a tuturor centrelor conducătoare s’a rostit fără echivoc, dând opoziţiei majorităţi formidabile. La Iaşi, Botoşani, Tecuci, Vaslui, Brăila, Galaţi, Fălticeni, Făgăraş, Cazargic, Craiova, Bacău, Constanţa, Giurgiu, Bârlad, Piatra-Neamţ, Roman, Lugoj, Televeni Ruşi, Orăştie, Focşani, T. Măgurele, Timişoara, Cluj, Oradea, Cernăuţi, Chişinău, guvernul e zdrobit —şi în fruntea centrelor c&ri au spulberat dictatura de carton a unui regim sleit şi complect demoralizat, stă Bucureştii — creerul şi inima ţârei» care s’a ridicat ori cu o superbă re* voltă mp om va ruşinei şi batjocurei care se cramponează iac* la putere. Bucureştii care de patru ani rabdă Împreuna cu tara toate ignominiile şi toate umilinţele impuse unei naţiuni de 18 milioane de sunete, s’a ridicat ori cu o superba revoltă şi intr’o singura zi a spat de pe fruntea României şi furtul de urne şi mizeria Constituţiei baionetelor şi dezonoarea strei de asediu şi întreg cortegiul de tâlhune, corupţie şi faişicare care înfăţişa România Întregită ca o victimă a victoriei naţionale. tu adâncă emoţiona no descopenm In hm voinţei iuminite şi ferme a naaunei. Ba se noteze ca nici unui din fruntaşii opozitei nu a intrat personal în luptă in nici un colt al ţarei, au luptat cadrele şi au Învins fără jandarmi, fara baionete, fră topoare, fara ionuri secrete, fără automobile şi fara întreg aparatul administrativ. Au învins in semnul suferinţei unui popor care cerea treptate şi libertate pentru a munci in ordine şi linişte. Până ori guvernul putea pieca. Azi el a gonit In zadar Capitala ţârei a fost transformată aseară intr’un lagăr militar. Hn se Înăbuşă voinţa mei t n cu baioneta şi nu se menţine la cârma un cadavru cu starea de asediu. Poporul a avizat — v Regel« va consfinţi voinţa ţarei — Capitala« a doua Capitală« laşul« cele două principale porturi Galaţi şî Brăilai Făgăraşul« tieful electoral al primuluî*ministru, cu un cuvânt centrele mari culturaie şi economice ale României noui« au gonit guvernul dictaurei şi al Ioviriurilor de Stat« l’au gonit sub stare de asediu« cu toate fismele electorale falsificari, cu toată armata massaia in străzi. Victoria opoziţiei unite întrece chiar aşteptările , adevărat că opoziţiaunită a ridicat mănuşa« a răspuns la actul de provocaţiune şi a dat pretutindeni o iută politică cu lozincai jos guvernul. Alegătorii au mers la vot din mai multe regiuni sub stare de asediu« şi au răspuns cu bărbăţie respingând listele guvernamentale. Alegătorii au rămas dar credincioşi opoziţiei s au pus guvernul in minoritate« la interval de câteva luni« de două orii la alegerile pentru Camerele agricole« la alegerile comunale. Ar fi fost justificată abţinerea opoziţiei de la alegerile comunale laţ*, de actul semeţ al unui guvern învins acum două luni in alegerile agricole. Dar s’a primit lupta in orice condiţiuni a dat-o guvernul. Ctna politică internă a fost clar rezolvită decorpul electoral. Parlamentul furtului de urne care şi-a bătut joc ţinând la uşă, nevalidaţi, aleşi al opoziţiunei, acest parlament pleacă şi el gonit sub oprobiul corpului electoral. Cei mai de seamă fruntaşi ai majorităţilor parlamentare cari figurează în capul listelor comunale oficiale, au fost învinşi. Unul din factorii suverani, alegătorii, s’au rostit dar cu bărbăţie. Acum rămâne regelui numai să îndeplinească formalităţile pentru înmormântarea regimului Brătianu, primul guvern gonit la noi prin alegeri. Catena guvernului de mâne O nouă legislaţie electorală care să garanteze dreptul de vot Tâlhăriile electorale împinse sub actualii rigni până la comp.eta falsficare a tuturor alegeri,or, alocăulrea prn măsluire a listelor electorale, furarea cărţilor de alegători, confiscarea duplicatelor, votarea morţilor, — făptuirea tuturor acestor infamii trebuesc im*pedecate astfel printr’o nouă legiuire in cât dreptul de vot să fie absolut garantat cum și libera lui e xprimare. Se va obiecta, dar avem legi bune, numai guvernele sunt tcăloase! Este numai in pane adevărat Trebuie insă găsit alt sistem, mai simplu, dar mai asigurător pentru exercitarea dreptului cetăţenesc în alegeri. Dacă nu se va face aceasta sistemul sufragiului universal va complect compromis cu toate sforţările ce le-au făcut cetăţenii pentru a dovedi că merită noul regim electoral Formalităţile ce se cer azi unui cetăţean pentru a fi înscris in listele electorale, alergăturile hărţuiese, şicanele la cari se expune, apoi ridicarea cărţei de alegător, etc., etc., nu sunt de natură a îndemna pe cetăţeni să-şi exercite dreptul de vot care este o datorie obigatorie. Aşa dar In această privită repede o largă reformă, in spiritul de-a determina pe toţi cetăţenii să-şl exercite, intr’o deplină şî garantată duetate, votul Lt Creionul arctuguiliui Accidentul capilar de la Primărie „Cele întâmplate d-lui Temistocfr Alexandrescu au fost botezate „rebeliune“, Xfaiete tuna / ALEGATORUL* Rebeliune eu fie, dar fam Târgul Moşilor Adevăratul câmp al Moşilor a fost transformat în exposife de Colonel Victor Bacalogig Comisia interimară, în excesul ei de zel, anticipează asupra măsurilor ce urmează să se ia de viitorul consiliu comunal asupra Târgului Moşilor". Majoritatea locurilor din câmpul tradiţional, aproape s’au şi închiriau Este cazul, de a ne întreba, de ce se desfăşoară atâta bine-voitoare atenţie, şi de ce atâta grabă, in preajma plecărei actualei comisii interimare din treburile comunei. Cred că e necesar un mic istoroc alsupra ,,Moşuor,‘ noştri de odinioară, explicarea acestei tradiţii fiind in legătură cu oarecari măsuri, ce erau să se ia in trecut de un domn vice-preşedinte din actuala comisie interimară. LOCAŞ DE TRADIŢIE Moşii, au fost creiaţi acum vreo 400 de ani pe timpul lui Mircea cel bătrân. Obârşia lor a fost de ordin religios, căci acolo se aduna poporul in zi de prăznuială, intru amintirea celor căzuţi In lupte, şi se împărţea pomeni Acestea se cumpărau pe loc — aşa se explică că târgul la început nu avea de vânzare decât străchini, oale, doniţe, ulcele, lumânări, prescuri şi cruci de morminte, încet, încet, fiind loc de întâlnire al credincioşilor, târgul şi-a completat aspectul — negustorii au început să vină şi cu cele trebuincioase casei, cu podoabe pentru fete şi jucărioare pentrucopii. Şi aşa a urmat pomenirea morţilor din războiu, adică a moşilor şi strămoşilor noştri. In fiecare an, in Sâmbăta ce urma idei de temeiu a târgului. Acolo veneau pe rând voevozii noştri Mateiu Basarab, Mavrogheni, Brâncoveanu şi urmaşii lor,, spre a fi faţă la mersul târgului, a mulţumi pe negustorii cinstiţi, pedepsi pe cei hrăpăreţi şi a pomeni in Sămbâta stintâ, amintirea viţeilor căzuţi tn lupte. Pe acel câmp s’a şi războit, aşa că plămădeala acelui pământ s’a făcut şi cu sânge vărsat da ostaşii noştri. Aceste fapte, ne Îndreptăţesc, a considera câmpul moşilor ca un locaş de tradiţia şi de duioase amintiri. Aceasta n'a împiedicat pe unii oameni, noui, neştiutori da istoria Capitalei şi dornici de reclamă, îi încerce mutarea Moşilor la »Gropii« lui Ouatti, lângă cimitirul Sf-ta Vineri, şi a-i înlocui cu o maiposiţie comunalii. BÂLCIUL LANDA CIMITIR Dar iată evoluţia acestei încercări nenorocite: In anul Uh28, sub preşedinţia d-lui Niculescu Rietz, având onoarea a face parte din comisiunea de organizare. Moşii, au luat o înfăţişare mai modernă prin curăţenia, luminarea şi orânduirea pavilioanelor. Sâmbăta morţilor a fost sărbătorită In acel an, cu o pietate deosebită, mai ales că aproape se uitase de însemnătatea acelui act. Prezentarea moşilor întriun cadru atât de atrăgător, a dat gust pentru anul viitor d-lui Temistocle Alexandrescu, să transforme bâlciul rânduit din vremuri, cu rostul lui tradiţional, În Expoziţia Am fost iar chemat să dau concursul meu şi acestei inovaţii şi am căutat că mă achit şi atunci cu toată puterea de muncă şi de pricepere. Atunci, d. Th. Alexandrescu, pentru care tradiţia nu însemna nimic, a voit, nu ştiu pentru care interes, să mute Moşii la Gropile Oua,tu şi săt transforme adevăratul câmp al Moşilor in Expoziție. Critia continuarea în pagina H*a) m