Lupta, februarie 1926 (Anul 5, nr. 1246-1269)

1926-02-21 / nr. 1263

Anul V, NO. 1263 Director Politic CONST. MILLE ABONAMENTUL Pe 12 luni....................... 400 lei­­Pe 0 luni 20. lel Pe 9 luni ...... 100 lei LEOACTIA si aomikisy aha București, str. Sărindari 12 Sub mască Ma rog, partidul moral a un go­­ffeamite partid, care pe deasupra deţine guvernul de 4 ani de zile, are un set cutezător, care în orice ocaziune îşi ia cu ifos „răspunde­rea", când ştie foarte bine că nu va fi tras la răspundere cât va trăi re­gele Ferdinand. Cu toate acestea, partidului liberal in alegerile comu­nale. i-a fost ruşine să se prezinte sub numele lui ad­evărat Nici o lis­tă nu se intitulează liberală. Unele liste sunt cetăţeneşti, altele poartă numele de gospodăreşti si in sfâr­şit in multe locuri se prezintă sub diferite numiri, ba chiar în centrele maghiare se intitulează ungureşti. Toate listele însă nu sunt decât li­berale sadea. Nici unul din cei puşi pe listele „cetăţeneşti’’, de pildă, nu este de­cât liberal, toţi se închină slugarnic şefului şi este membru su­pus al par­tidul­ui de la guvern. Atunci de ce le e ruşine să vie cu firma lor a­devârată? Desigur că sânt inours serioase, ca să nu aibă curajul să spue pe faţă ceia ce sunt.Cauza este că-şi dau seamă că sunt odioşi şi prin urmare, caută să înşele opinia publică, schimbând­u-şi numele. Ci operează sub mască, însă pe când omul mascat este necunoscut, li­beralii mascaţi se disting de o poş­tă. Toată lumea îl cunoaşte, căci şobolanilor ii se vede coada. Un partid, gogeamitea partid, că­ruia îi este ruşine şi groază de numele ce-l poartă caută să înşele opinia publică, mascăndu-se şi mas­­cându-se in mod ridicol, căci toată lumea îi ştie şi ii cunoaşte ca pe un cal breaz şi le cunoaşte toate năravurile şi toate isprăvile. Pe lângă că sunt odioşi, sunt şi ridicoli. E un simptom această mas­care. Poate şi în alegerile generate vor întrebuinţa acest mijloc copilă­resc. Mai ştim mai sub care mască sau firmă vor apar­e? Parodul aces­ta, căruia îî e ruşine de numele ce-l poartă si de faptele pe cari le-a co­mis, cere masseior alegatoare să-i acorde încrederea si cu ea puterea încă pe patru ani de zile, inconşti­enta merge până la nebunie. Dicta­tura d-lui Brătianu este numai o dictatură de nîucava şi la întâia o­­caziune, în care va lua apă, se va lichefia intr’o m­assă informă. Până atunci dovedit este că ma­relui partid liberal îi este ruşine de numele pe care îl poartă, nume glorios altădată $i pe care cei din fruntea partidului l’au compromis şi l’au făcut un nume de ocară şi de ruşine. CONST. MILLE ­ii înzre prin rotafiune — Părerea averescanilor — Este exact că după ce generalul Averescu a trecut în opoziţie a făcut tot posibilul şi chiar in­ posi­­bilul­ pe fata şi în mod ocult, pen­tru a consacra partidul d-sare ca al doilea şi unicul partil de guver­nământ, după liberal. Când generalul Averescu a avut o popularitate reală și putea reven­dica singur guvernul, n’a făcut-o a preferat un guvern de colaborare. Atunci a procedat .nml.gent. A salvat, in parte, guvernarea sa prin colaborarea cu ilustrul om pe like lake lonsscu care singur a dat prin strălucita sa actiune diplo­matica, o suprafaţă cabinetului a­­verescan. Prin urmare colaborarea­­cu un partid a folosit averescan lor. In opoziţie însă, după ce averes­canii s’au despart­ de takişti şi dupa ce au suferit o spărtură adăn­ca prin piecarea grupare! Argeto­­ianu, toate sfor­ţările averescanior de-a se men­ţi­ne ca al doilea parcid de guvern şi de-a oferi reghin sis­temul guvernării prin rotaţie a două partide, au eşuat Pu­t,ca avetiscana şî reprezen­tanţa lor parlamentară au clasat gruparea generalului Averescu in cursul opoz­iunei de patru ani pe 111 cm.ui plan. Acum averescanii sunt încântaţi că şi d. Iorga se declară partza­­nul a două partide, — adică îşi ex­primă dorinţa să se ajungă la a­­ceasta. Dar generalul Averescu elimi­­nează partidul naţional şi partidul ţărănesc, declarând aceste partide incapabile de­ a constitui unite sau separate al doilea partid de guvern De ce? Ofic­isul averescan o spu­ne: partidul naţonal e un., conglo­merat. Cum asta? Fiindcă acest partid a real­zat două fuz­uri şi e gata să mai real­zeze una tocmai spre a clarifica şî mai bine situa­ţia interna absorbind partidele noui şî vechi? Nu se contrazic averes­­caniî? La averescani nu-i conglo­merat? Nu s‘au adunat in jurul ge­neralului Averescu elemente reslă­ti­te, politician! cari au fugit din toate partidele? N‘au fuzionat a­­verescanii, după ruptura declarată prin plecarea grupului Argeteanu, cu o grupare politicește ostraeza­­tă de toate partidele? Dacă e vor­ba d® conglomerat apoi conglome­rat mai caracterizat de cât grupa­rea averescană n’avem la noi. Altă contrazicere: averescanii mai susţin că faptul ca partidul na­ţional urmăreşte fie o fuzine de o colaborare la guvern cu ţărăniştii, ar duce tocmai la contrariul dor­i­­ţeî da­ a se ajunge la sstema celor două partide de guvernământ?! De cs ! Nu vedem ncio legătură lo­gică șî nici modalitatea pract­că cum s'ar putea ajunge altfel la sis­temul guvarnăreî prin rotate, — afară dacă generalul Averescu maî are absurda pretenţie să crea­dă că gruparea d-sale oferă rege­lui aplicarea s­sternului rotativ! Cu alte cuvinte generalul Averescu cere regelui să înlăture cele doua mari part­de indicate de corpul e­ isctoral şi reclamate de opina pu­­bl­că să ia succesiunea pentru ca să se facă loc la guvern unei frac­ţiuni rămasă in coada tuturor par­tidelor. Averescanii trăesc în nord, se nu­tresc cu iluzii, de­şi au încercat pâ­nă acum cele mai dureroase dezi­­luzii. A. W. Dieta Styriei şî fa­si­­ficarea francno­eior cehoslovace VIENA 20. (Radom­. — In Dieta Styriei, preşedintele provinciei, d. Hintelen vorbind despre chestiu­nea pretinsei falsificări a bancno­telor cehoslovace la Graz a afirmat că nici autorităţile, nici Banca Sty­­riei n’au nici un amestec în această afacere. Președintele a propus for­marea unei comisiuni de anchetă din sânul Dietei, care a și fost ime­diat aleasă și din care fac parte membrii ai tuturor partidelor. 4 Pagini 2 Lei Direcţia: 58/75.”— Secretariatul 58/74. — Administraţia 58/78. Me ■ orten anarhiei ! Se arată sau îşi dau aerul de a fi foarte emoţionali domnii dela gu­vern de faptul că dispariţia a mii şi mii de cârţi de alegător de la judecătorii — până şi în Bucureşti — a revoltat în aşa măsură opozi­ţia şi de cetăţeni încât s’au dus la Primărie în număr considerabil şi aducăndu si aminte pentru o sin­­gură dată că sânt acolo în casa o­­raşului si nu a clubului, liberal au certa intrarea in legalitate: restitui­rea cărţilor de alegător furate în scopul vădit de a substitui gardişti si­ măturători ai Primăriei cetăţeni­lor cari aveau dreptul la aceste cărţi. Pentru guvern şi foaia lui această rechiemare autorităţilor la practi­ca legal­ăfel se chiamă „anarhie". Anarhişti si­­bolşevici’ sânt ce­­tăierul cari furaţi de dreptul lor de vot vin să si-i reclame, iar oamenii de ordine sânt tâlharii cari in nur­mele legei si al auturhătel pe care o necinstesc, răpesc cetățenilor drep­tul de vot. Se face caz de un Incident care a degenerat in încăerare in localul Primăriei. Când un Hallana, când d-rul Lu­pu, când candidatul senatorial d. Dobrescu au fost maltratați de o­­fiterii jandarmeriei guvernului, este o impertinentă de a vorbi de autar­hie, fiindcă, venind să-şi reclame cărţile de alegător furate, şi izbin­du-se şi la Primărie de atitudini a­­rogante şi de refuzul de a li se face dre mrie, cetăţenii au trebuit să pue la rezon­ve indivizii cari in casa oraşului au crezut că pot continua a-şi bate joc de ei. Ceea ce s'a petrecut la Primărie are un sens precis. A ajuns funia la par și răbdarea la ultima limită. Nu se va mai îngădui batjocura din partea tâlharilor de certificate electorale si a b­o­ilor de urne. Dacă nu se înlătură anarhia de sus — o vor reprini cetățenii. L. T. A. Granate Toate odată ! Acum când lupta s-a terminat, daţi-mi voe, iubiţi cetitori ai Capita­lei, să vă fac o frăţească dar aspră mustrare. Să ne ocupăm o ţară de d. Temis­­tocls Alexan­dresen, es-aţutor de pri­mar. Acestui reprezentant al popularită­­ţii d-lui Vintilă Brătianu in Bucu­reşti, i-aţi aplicat in toată tragica sa Întregime, vechea şi extrem de ro­mâneasca zicătoare in care, arătân­­du-se ghinionul formidabil al cuiva, se spune despre el c’a fost bătut, apoi altceva şi mai iese şi cu banii luaţi ! Exact ! Pentru că, de ce să ne ascundem? De bătut — i’aţi bătut, slavă Dom­nului! Banii i-aţi luat, pentru că bie­tul om a cheltuit pe afişaj, pe auto­mobile, pe băutură, pe mituială. Apoi, atunci, pentru numele lui Dumnezeu, de ce l-aţi mai şi­­ cum să zic , de ce i-aţi mai aplicat şi restul zicătoarii, obligându-l să intre in consiliul comunal ca... mino­ritar ?! Vedeţi, scumpi concetăţeni, e prea mult pentru o dată ! Altă­ dată, mai tăceţi şi voi un mic rabat avântului vostru viril! DEŞCA I Un dineu... inoportun D. VINTILĂ BRATIANU A CINAT­ERI CU UNGURII ! Acum trei f­ile s'a încheiat la on­ cadetul de comunicaţii o conven­ţie pentru răscumpărarea de către statul român a unei reţele de căi ferate, 144­ km., reţele particulare aparţinând mai multor societăţi un­guriştî. Când se va depune proectul de lege respectiv vom vedea în ce condiţiuni s’a realizat această a­­facere. Deocamdată voim să vorbim de altceva. In ziua în care s’au terminat tra­tativele s’a şi organizat un ospăţ mare în onoarea delegaţiunei un­gare condusă de d. Enerdy Bator. La acest ospăţ a fost invitat şi d. Vintilă Brăt­anu b ns înţeles îm­preună cu finanţa liberală.­­ După pactul cu maghiarii d-lul Ugran, iată un ospăţ cu delegaţi de la Budapesta, in toiul alegeri­lor. Precum se vede frăţia maghiaro librală de la noi se manifestă şi la banchete. Dar ca d. Vintiă Brătianu să pre­­ deze astfel de cine dacă nu sus­pecte, cel puțin inoportune,— Iată ce nimeni n-ar fi crezut vreodată. R. C DumloVă SI mrniîa 19S6 Director EMIL D. FAGURE PUBLICITATEA Se primeşte direct la administraţi zid­ului şi la toate agenţiile , de publicitate S LEI NUMĂRUL 11 ŢARA 4 LSI IN STRAIlAtAlS Ţara a spulberat regimul Brătianu Dezastrul guvernului la Bucureşti Indrăsneţul din capul regimului a voit alegeri. Ţara­­ a dat răspunsul pe care l’a căutat. Voinţa luminată şi hotărâtă a tuturor centrelor conducătoare s’a rostit fără echivoc, dând opoziţiei majorităţi formidabile. La Iaşi, Botoşani, Tecuci, Vaslui, Brăila, Galaţi, Fălticeni, Făgăraş, Cazargic, Craiova, Bacău, Constanţa, Giurgiu, Bârlad, Piatra-Neamţ, Roman, Lugoj, Te­leveni Ruşi, Orăştie, Focşani, T. Măgurele, Timişoara, Cluj, Oradea, Cernăuţi, Chişinău, guvernul e zdrobit —şi în fruntea centrelor c&ri au spulberat dictatura de carton a unui regim sleit şi complect demoralizat, stă Bucureştii — creerul şi inima ţârei» care s’a ridicat ori cu o superbă re* voltă mp om va ruşinei şi batjocurei care se cramponează iac* la putere. Bucureştii care de patru ani rabdă Împreuna cu tara toate ignominiile şi toate umilinţele impuse unei naţiuni de 18 milioane de sunete, s’a ri­dicat ori cu o superba revoltă şi intr’o singura zi a sp­­at de pe fruntea României şi furtul de urne şi mizeria Constituţiei baionetelor şi dezonoarea st­rei de asediu şi întreg cortegiul de tâlhune, corupţie şi faişi­care care înfăţişa România Întregită ca o victimă a victoriei naţionale. tu adâncă emoţiona no descopenm In hm voinţei iuminite şi ferme a naaunei. Ba se noteze ca nici unui din fruntaşii opozitei nu a intrat personal în luptă in nici un colt al ţarei, au luptat cadrele şi au Învins fără jan­darmi, fara baionete, fră topoare, fara ionuri secrete, fără automobile şi fara întreg aparatul administrativ. Au învins in semnul suferinţei unui po­­por care cere­a treptate şi libertate pentru a munci in ordine şi linişte. Până ori guvernul putea pieca. Azi el a gonit In zadar Capitala ţârei a fost transformată aseară intr’un lagăr militar. Hn se Înăbuşă voinţa m­ei t n cu baioneta şi nu se menţine la cârma un cadavru cu starea de asediu. Poporul a avizat —­­ v Regel« va consfinţi voinţa ţarei — Capitala« a doua Capi­tală« laşul« cele două principale porturi Galaţi şî Brăilai Făgăraşul« tief­ul electoral al primu­luî*ministru, cu un cu­vânt centrele mari cultu­raie şi economice ale Ro­mâniei noui« au gonit gu­vernul dicta­urei şi al Io­­viriurilor de Stat« l’au go­nit sub stare de asediu« cu toate fismele electora­le falsificari, cu toată ar­mata massaia in străzi. Victoria opoziţiei­ unite întrece chiar aşteptările , adevărat că opoziţia­­unită a ridicat mănuşa« a răspuns la actul de pro­vocaţiune şi a dat pretu­tindeni o iută politică cu lozincai jos guvernul. Alegătorii au mers la vot d­in mai multe regiu­ni sub stare de asediu« şi au răspuns cu bărbăţie respingând listele guver­namentale. Alegătorii au rămas dar credincioşi opoziţiei s au pus guvernul in mino­ritate« la interval de câte­va luni« de două orii la alegerile pentru Camere­le agricole« la alegerile comunale. Ar fi fost justificată abţinerea opoziţiei de la alegerile comunale laţ*, de actul semeţ al unui gu­vern învins acum două luni in alegerile agrico­le. Dar s’a primit lupta in orice condiţiuni a dat-o guvernul. Ct­n­a politică internă a fost clar rezolvită de­­cor­pul electoral. Parlamentul furtului de urne care şi-a bătut joc ţinând la uşă, nevali­daţi, aleşi al opoziţi­unei, acest parlament pleacă şi el gonit sub oprobiul corpului electoral. Cei mai de seamă frun­­taşi ai majorităţilor par­lamentare cari figurează în capul listelor comuna­le oficiale, au fost în­vinşi. Unul din factorii suve­rani, alegătorii, s’au ros­tit dar cu bărbăţie. Acum rămâne regelui numai să îndeplinească formalităţile pentru în­mormântarea regimului Brătianu, primul guvern gonit la noi prin alegeri. Catena guvernului de mâ­ne O nouă legislaţie electorală care să garan­teze dreptul de vot Tâlhăriile electorale împinse sub actualii rigni până la comp.eta fals­ficare a tuturor alegeri,or, alo­că­­ulrea prn măsluire a listelor e­­lectorale, furarea cărţilor de ale­gători, confiscarea duplicatelor, votarea morţilor, — făptuirea tu­turor acestor infamii trebuesc im*­pedecate astfel printr’o nouă legiui­re in cât dreptul de vot să fie ab­solut garantat cum și libera lui e x­primare. Se va obiecta, dar avem legi bune, numai guvernele sunt tcă­­loase! Este numai in pane adevă­rat Trebuie insă găsit alt sistem, mai simplu, dar mai asigurător pentru exercitarea­­ dreptului cetă­ţenesc în alegeri. Dacă nu se va face aceasta sis­temul sufragiului universal va­­ complect compromis cu toate sfor­ţările ce le-au făcut cetăţenii pen­tru a dovedi că merită noul regim electoral Formalităţile ce se cer azi unui cetăţean pentru a fi înscris in lis­tele electorale, alergăturile hărţuie­se, şicanele la cari se expune, a­­poi ridicarea cărţei de alegător, etc., etc., nu sunt de natură a în­demna pe cetăţeni să-şi exercite dreptul de vot care este o datorie ob­iga­torie. Aşa dar In această priv­ită re­pede o largă reformă, in spiritul de-a determina pe toţi cetăţenii să-şl exercite, intr’o deplină şî ga­rantată duet­ate, votul Lt Creionul arctuguiliu­i Accidentul capilar de la Primărie „Cele întâmplate d-lui Temistocfr Alexandrescu au fost botezate „re­beliune“, Xfaiete tuna / ALEGATORUL* Rebeliune eu fie, dar fam Târgul Moşilor Adevăratul câmp al Moşilor a fost transfor­mat în exposif­e de Colonel Victor Bacalogig Comisia interimară, în excesul ei de zel, anticipează asupra măsuri­lor ce urmează să se ia de viitorul consiliu comunal asupra Târgului Moşilor". Majoritatea locurilor din câmpul tradiţional, aproape s’au şi închiriau Este cazul, de a ne în­treba, de ce se desfăşoară atâta bine-voitoare atenţie, şi de ce atâta grabă, in preajma plecărei actualei comisii interimare din treburile co­munei. Cred că e necesar un mic istoroc al­supra ,,Moşuor,‘ noştri de odini­oară, explicarea acestei tradiţii fiind in legătură cu oarecari mă­suri, ce erau să se ia in trecut de un domn vice-preşedinte din ac­tuala comisie interimară. LOCAŞ DE TRADIŢIE Moşii, au fost creiaţi acum vreo 400 de ani pe timpul lui Mircea cel bătrân. Obârşia lor a fost de ordin religios, căci acolo se aduna po­porul in zi de prăznuială, intru a­­mintirea celor căzuţi In lupte, şi se împărţea pomeni Acestea se cumpărau pe loc — aşa se explică că târgul la început nu avea de vân­zare decât străchini, oale, doniţe, ulcele, lumânări, prescuri şi cruci de morminte, încet, încet, fiind loc de întâlnire al credincioşilor, târ­gul şi-a completat aspectul — ne­gustorii au început să vină şi cu cele trebuincioase casei, cu po­doabe pentru fete şi jucărioare pen­tru­­copii. Şi aşa a urmat pomenirea morţilor din războiu, adică a mo­şilor şi strămoşilor noştri. In fie­care an, in Sâmbăta ce urma id­ei de temeiu a târgului. Acolo veneau pe rând voevozii noştri Mateiu Basarab, Mavrogheni, Brâncoveanu şi urmaşii lor,, spre a fi faţă la mer­sul târgului, a mulţumi pe negus­torii cinstiţi, pedepsi pe cei hrăpă­reţi şi a pomeni in Sămbâta stintâ, amintirea viţeilor căzuţi tn lupte. Pe acel câmp s’a şi războit, aşa că plămădeala acelui pământ s’a fă­cut şi cu sânge vărsat da ostaşii noştri. Aceste fapte, ne Îndreptă­ţesc, a considera câmpul moşilor ca un locaş de tradiţia şi de duioase amintiri. Aceasta n'a împiedicat pe unii oameni, noui, neştiutori da istoria Capitalei şi dornici de reclamă, îi­ încerce mutarea Moşilor la »Gro­pii« lui Ouatti, lângă cimitirul Sf-ta Vineri, şi a-i înlocui cu o ma­­iposiţie comunalii. BÂLCIUL LANDA CIMITIR Dar iată evoluţia acestei încer­cări nenorocite: In anul Uh28, sub preşedinţia d-lui Niculescu Rietz, având onoarea a face parte din comisiunea de orga­nizare. Moşii, au luat o înfăţişare mai modernă prin curăţenia, lu­minarea şi orânduirea pavilioane­lor. Sâmbăta morţilor a fost sărbă­torită In acel an, cu o pietate deo­sebită, mai ales că aproape se ui­tase de însemnătatea acelui act. Prezentarea moşilor întriun cadru atât de atrăgător, a dat gust pen­tru anul viitor d-lui Temistocle A­­lexandrescu, să transforme bâlciul rânduit din vremuri, cu rostul lui tradiţional, În Expoziţia Am fost iar chemat să dau concursul meu şi acestei inovaţii şi am căutat că mă achit şi atunci cu toată puterea de muncă şi de pricepere. Atunci, d. Th. Alexandrescu, pentru care tradiţia nu însemna nimic, a voit, nu ştiu pentru care interes, să mute Moşii la Gropile Oua,tu şi săt transforme adevăratul câmp al Mo­şilor in Expoziție. Critia continuarea în pagina H*a) m

Next