Lupta, februarie 1926 (Anul 5, nr. 1246-1269)
1926-02-23 / nr. 1264
/ A Anul V, No. 1264 Director Politic CONST. MILLE fiBONAHINTUL Pa 12 luni........................ 400 lei Pe 0 luni ...... 200 tel Pe a luni........................ido iei rEDACTIA $1 ADMIMIST ATM București, Str. Sărindar, 12 Guvernul iese zdrobit moral.* ceste din alegerile comunale. Numericeşte — o stun — el va pretinde fără pudoare că e triumfător, căci la sete si In orăşelele de mică importanţă, el a „reuşit**! La sate a „reuşit“ uşor, anulând şi îndepărtând listele opoziţioniste şi apoi acolo, presunea administrativă este mult mai posibilă Adunând şi comparând clar numărul de voturi obţinute de opozite şi cele atriuite guvernului, el se va preba de victorios — la sate ! Tristă şi ridicolă istorie ! De fact opoziţia a căpătat o strălucită victorie. Mai întâi Capitala este câştigată Un guvern care cade în capitala tărei e un guvern peruu.. . capitală se face şi si desface totul, nu Captarâ se face politică. Pe lângă Capitali, toate oraşele mari din ţară sunt cucerite de opoziţie ; balotajele, pe alocurea, datorite faptului că au fost mai multe liste, ale opoziţiei, cari vor dispare la balotaj, vor mai mări succesul opoziţiei. Guvernul nu va putea guverna, chiar dacă va invoca pentru el pe alegătorii din Vai de ei, judeţul Gorj, sau din alte comune din fundul munţilor. Ştim că guvernul ne poate zice : Ce fel de democraţi sunteţi Dvs. dacă nesocotiţi verdictul satelor ? Democraţi suntem, dar democraţi români care ştim cum s’au efectuat alegerile la sate şi deci nu putem pune bază morală pe ele. Sufragiul universal este de o recentă al care şi mare deosebire pentru sate nu est© de eeace se petrecea înainte la colegiul al treilea. Nu este vorba Insă aici de discutiuniie platonice din presă si parlament E vorba In fapt dacă GuvernuL după lamentabilele rezultate obţinute, mai poate rămâne la putere si in special dacă mai poate cere regelui, după rezultatele căpătate, dreptul de a prezida viitoarele alegeri. Or cât o fi de lipsit de obraz d. Brătanu, nu credem că poate să mai ceară regelui această favoare. Și dacă, prin imposibil, ei ar cere o. Suveranul nu i-o poate da. Un guvern ca cel al d-lui Brătanu, care s'ar pune în luptă nu numai cu opinia publică, ceace este de mult, dar cu rezultatul pozitiv al alegerilor, nu mai poate încerca a face alegerile generale si a mai guverna, afară dacă nu este in hatul lui Dimitrie Sturza înante de a fi fost intern®« la sanatoriu. Cel mult ,L Brătianu mai poate pretinde, ca să se retragă la dată fixă și să se pretindă astfel că o face de bună voie, de oarece si a îndeplinit mandatul. Aceste zise mai trebuie să mai facem o recunoaștere si anume că In halul în care este. guvernul n’a mai putut face alegeri cu bâta. braudde s’au deplasat de la centru la mahala. Acolo s’au furat buletine de vot. acolo s’au făcut Intimidări si ameninţări, acolo au fost opriţi oamenii să meargă la vot. acolo s'a făcut celace si face de obiceiu la alegeri si totuşi dezastrul n’a putut fi evitat. Noi Tam prezis. Guvernul nu si la închipuit nici asa de apropiat, nici asa de decisiv. CONST. MILLE Strategie electorală Încurajările celui Tătărescu la fosta sală a consiliului de miniștri, din ministerul de interne, dsubsecretar de stat Gh. Tătârascu așteaptă rezultatul alegerilor comunale. Pe masa în jurul căreia se punea la cale, înainte de război, soarta țării, stă întinsă harta României întregite. Din când in când reveria d-lui subsecretar de stat este tulburată de apariţia dirigintelui oficiului poştal al departamentului care aduce „ultima“ telegramă curezultatul unei alegeri comunale. D. subsecretar de stat citeşte telegrama , caută pe hartă localitatea , suspină când alegerea este pierdută pentru partidul liberal pentru ca, după câteva secunde să înfigă, cu necaz, un ac cu gămălie neagră în România mare, in dreptul orașului care s’a arătat ,,ingrat“ cu „gospodarii“ partidului liberal. Ca un comandant de armată în retragere d. Gh. Tătărăscu ciurueşte trupul Ronţeliei întregite cu ace de diverse colori. Negru predomină albul care reprezintă micile succese“ ale listelor cetatenesti reuşit cu largul concurs al administraţiei si al morţilor din ultimele trei decenii. La un moment dat în cabinetul d-lui subsecretar de Stat pătrund, în goană, d-nii Vintilă Brâtianu şi T. G. Duca. D. ministru de finanţe venea să afle, cu un moment, mai curând, „succesul“ dela Piteşti, fieful d-sale electoral; d ministru de externe zâmbea şiret gândindu-se la „succesul“ de la Râmnicul Vâlcii, fieful său. D. Vtatîla Brătianu examinează cu atenţie încordată harta d-lui Tătărăscu. După o scurtă explicaţie asupra nostului apeior. d. ministru de finanţe, scărpinându-se in barbă, spuse îmr’un suspin : — Am pierdut si laşul ?! — Ce-are a face ! Ara reuşit, în schimb, la Medgidia! replică prompt d. Oh. Tătărăscu... — Neamtu a fost zdrobit la Craiova ! intervine d- I. G. Duca. — Am repurtat un strălucit succes la Turtucaia ! — răspunde strategul Tătărăscu care. In acel moment, primise telegrama victoriei electorale într’un oraș eminamente românesc". — S’a dus şi Capitala! suspină d. Vintilă... Nu are nici o importanţă . Priviţi am reuşit la Urlaţi! tună victorios d. subsecretar de stat Tătărăscu. Am ieşit la Arad, Tg. Mureş. Ciuc. Trei Scaune. Sighetul Marmaţiei. Gura Humorului. Storojinet Dorna. Cavarna. „Citadele curat româneşti pe când opoziţia s’a ales în Bucureşti, Craiova, Iaşi, Turnu Severin, Alba Iula, Vaslui, Tecuci etc... unde „majoritatea o formează minoritarii, evreii, socialiştii şi comuniştii" ! a încheiat conversaţia d. I. G. Duca, în faţa telegramei care-i anunţa balotajul de Râmnicul Vâlcii, unde dizidenta liberală a înfrânt pe liberalii „ortodocşi“ în ciuda eomunicărilor d-lui ministru de externe. ION ROATA România nu mai e românească Cu începere de alaltăed, Romănia nu mai e ţară românească. Un comunicat al guvernului maztit, în alegeri declară că nu mai recunoaşte ca româneşti următoarele centre: Bucureşti, Craiova, Iaşi, Brăila, Galaţi, Piteşti, Giurgiu, Focşani, Constanţa, R. Sărat, Roman , Severin. Caracal, 1.Măgurele, Cluj, Timsoara. Uradau Mare, Tighina, Soroca. Bazargic, Lugoj, Orăştie. Alba-Iulia, făgăraş, Cămpu Lung. (Bucovina), Iîasfalău, Aiud. Cetatea-Albă, Gherla, Husi, fălticeni Marășesti, Panait, Tecuci. Tg.Inimos. Zimnicea, Belgrad, Cohul, Braşov, Sighişoara, Sibiu, Mediaş, Hotin, Ren, Cernăuţi, balcic, Silistra, Rădăuţi, Turda, Adjud, Ploeşti, Târgovişte. In adevăr, aceste 52 de cente au cutezat, a zdrobi sau a trânti în balotaj serertsimul guvern al d-lui Brătianu. Cea mai mică pedeapsă ce ţi se putea da este aceea de a îi fost excluse din râtului centrelor româneşti printrun comunicat apărut în ,,Viitorul“ guvernului blackului. Ele ar fi putut fi trecute prin foc şi sabie, distruse din temelii — dar „Banca Românească“ a reţinut guvernul de la această expediţie, dovedind cu registre că posedă centrale, sucursale, proprietăţi, comercial zări si cointeresări grase In tea e aceste centre. In urma comunicatului guvernului că, cele 52 de centre ale, României nu mai sânt româneşti, baronul Ugran a telegrafiat contelui Avvons că, in schimbul Pactului cu Guvernul Brătianu. Partidul Maghiar a obţinut acest comunicat care trebue transmis Societatei Naţiunilor ca dovadă definitivă că România ne mai fiind a Partidului Liberal, acesta a trecut-o Partidului Maghiar cu care e cointeresat l a U. R. Falsuriefipreşti Comisiunea de anchetă şi-a terminat lucrările BUDAPESTA 22, (Rador).„Poster Lloyd“ Dubl că un interview acordat de deputatul Rubinek, raportorul comis unei paramentare de anchetă. Vorbind despre lucrările acestei comisuni, deputatul Rubinek declară că ziarele din opoziţie au exagerat şi că n’a fost vorba nie decum de o încercare de a forţa sau violenta libera voinţă a minoritarei comisiinei. Comisiunea parlamentară s-a declarat termnată misiunea ei căci ancheta a fost încheiată şi nu mai există nici o propunere serioasă care să necesite continuarea cercetărilor. Materialul examinat până acum este absout suficient pentru a judeca limpede întreaga afacere. In şedinţa de ori a comis unei, s’a decis discutarea raporturi pe zia de 23 februarie. In aceiaşi şedinţăa mezen,a referatul său şi rapororul minoritaid. •y"' V* \ w 4 Pagini 2 Lei Direcţii: 58/75. - Secretariatul 58/74. — Administraţia 58/73. Pace în Egipt ÎNCHEIEREA unu acord intre GUVERNUL EGIPTEAN ŞI ZAGLUL PAŞA Cairo, 21 Februarie. —Conferinţa naţională întrunită sub prezidenţia lui Zaglul paşa a aprobat, după lungi discuţiuni, propunerile de pane făcute de guvernul egiptean. In urma acordului stabilit, partizanii lui Zagrul vor lua parte viitoarele alegeri parlamentare, guvernul actual luându-şi angajamentul să nu mai aducă nici un proect care ar putea modifica vechea lega electorală. O a doua obligaţiune principală luată de guvern e aceea de a nu iscăli, de a nu da aprobarea sa nici umil tratat care ar înstrăina alte teritorii naționale egiptene. ZAGLUL PAŞA Să fugim de politică Gest semnificativ Cu prilejul sărbătorirei unui mar® scriitor şi cetăţean francez, o asociaţie a mamelor germane i-a prezintat omagii Împreună cu o sumă de bani adunată prin subscripţie publică, bani pe cari scriitorul e rugat să-i întrebuinţeze in interesul refacerii unui sat francez distrus în război de trupele germane. Gestul impresionează prin adânca-i semnificaţie. Asociindu-se la sărbătorirea unui scriitor care î n timpul războiului se ridicase cu demnitate împotriva forţei brutale, mamele din Germania repudiază astăzi spiritul care le stăpâneşte ţara şi care a făcut omeniri atâta rău. Prin gestul lor femeile germane caută să repare, în Imita putinţei, o infimă parte din cruzmile pe cari fiii şi soţii lor, împinşi de guvernanţi, le-au săvârşit in fara de dincolo de Rin. Şi mai are un tâlc gestul asociaţiei germane, reabilitează femeea de pretutindeni care’n crâncena de slântuire de patimi dela 1914 s'a lăsat uneori abătută dela rolu-i adevărat Mâna care era datoare să poarte ramura de măslin şi să panseze rana, a lovit soldatul tn retragere, desprins de unitate. Glasul care trebuia să mângâie a împroşcat cu vorbe duşmănoase cohortele pribege. Iar privirile In care trebuia să se resfrângă o rază de lumină şi de blândeţe, s’au Încruntat. Umanitatea sângerândă nu şi-a găsit Întotdeauna cuibul tn sufletul femeii. Andreas Latzko şi Magdelene Marx au înregistrat în pagini dureroase dezerţiunea ei dela fostu-i adevarat Desigur că au fost şi excepţii. Desigur că gestul total reparator nu putea să Întârzie. El s'a produs acum. ION PAS „Fier-ul inii Mii sTfii Hi 1*111. Mi Guvernamentalii s’au consolat. „Viitorul” este chiar Încântat. Biajul a răzbunat înfrângerea guvernului. Biajul a ales, cu o infimă diferentă de voturi, dar a ales lista guvernamentală Biajul a respins deci paridul national char în „fier-ul“ d-lui 1. Maniul Cum s’a întâmplat ca la Blaj să fie aleşi guvernamentalii, — aceasta bine înţeles că nu o spune cleiosul guvernamental. La Blaj a fost o adevărată lege electorală şi acolo lista guvernului n‘a putut fi salvată de cât cu ceferiştii unguri Dar „Viitorul“ ştie perfect că Blajul nu este „fief-ul“ electoral al d-lui I. Manu. Şeful partiduui national s’a ales la Alba-Iulia, acest judeţ îl reprezintă in parlament. Şi Alba-lulia a respus guvernul şi în alegerle comunale. In „fief-ul“ d-lui I. Brătianu însă, la Făgăraş, unde s’a deslănţuit deasemenea cel mai destinat bandtism electoral, guvernul a căzut Totuşi „Viitorul“ se consolează că a reuşit la Blaj! Desgur însă că d- Brătianu ar f preferat să triumfe la Alba'”a nu tocmai la Bălţi. R. P. Răspunderea d-lui Loratianu *Daca alegerile comunale ne vr fi favorabile, nucetul te va resfrdnge asupra întregului partid, dacă nu toată răspunderea o voi lua-o eu". (Declaraţia primului ministru din ultima consfătuire a majorităţilor parlamentare). Ca o îndrăzneală care a fost consacrată In lumea politică ca o provocaţiune d- L Brătianu a procedat la efectuarea alegerilor comunale declarând partizanier că-şi asumă întreaga răspundere in cazul unui insucces. Ei bine, cum stăm cu răspunderea d-lui I. Britianui? Ca şef de guvern d L Brătianu nu va trage nici o consecinţă. A* ceasta pidha'am pentru că sim că n’a tras nci o consecinţă după dezastrul electoral de la alegeria camerelor agrcole. Se poate ca de astă-dată regele să fie indiscret faţă de premierul său şi să-l Întrebe dacă nu cumva f'iu. ..şifonat** rezultatul alegerilor comunale, dacă noi da astădată nu vede la manifestarea generală a tărei o Indicaţie serioasă că trebuie să plece imediat Se mai poate ca d. Brătianu să evite o astfel de Indiscretă întrebare din partea suveranului şi să binevoiască a fixa regelui data precisă şi cât mai apropiată a... onorabilei retrageri a guvernului. N'are importanţă cum se vor aranja funeraliile regimului actual, adi că cu ce pompă va fi îngropat Important este insă sub ce formă se va manifesta faţă de partidul pe care-l conduce răspunderea ce şi-a luat d. l. Brătianu. Şefia d-lui Brătianu a prim o lovitură dureroasă. Modul cum a condus partidul în ultimul timp, marchează o consacrablă scădere la actualul șef al liberalilor.. Tactul, abilitatea, prevederea, mai ales prevederea au suferit la d. I. Brătianu o vizibilă, o uimitoare scădere. Cum rămâne dlar cu răspunderea? Să vedem, poate că „Viitorul" ne va da o lămurire, dar o lămurire autorizată. R. K Penetrapa partidelor la sate Să lsăm orice patimă și să vorbim de lupta politică la sate. Mai întâi poate e vorba azi de o luptă politică la sate adică de o ciocniTă a ideilor tuturor partidelor cari se afirmă la orașe? Ar f! ridicol a da un răspuns nor mativ unei asemenea întrebări In satele noastre, în alegerii© parlamentare, prevalează activitatea electorală şi Simpatile personale ale candidatului, in alegerile agricole au prevalat nemulţumirile sătenilor contra Spaniei liberale, iar in alegerile comunale, cu rare excepţiuni, predomneşte lupta între cutare şi cutare familie care, din tradiţie, a dat primari în cutare comună. Problema penetraţiei partidelor la sate rămâne un deziderat începuturile însă nu arată satele cu totul refractare unei asemenea penetraţiuni. Ea trebue să aibă însă deocamdată nu un caracter doctrinar, idei unul de polemică politică. Partidul car© vrea să străbată la sate trebue să aibă oameni cari cunosc psichorigia ţăranului, realismul lui, nevoia lui de a fi ajutat în dobândirea dreptăţilor de fiecare, în satisfacerea nevoilor lui prea desconsiderate. Ara avut exemple în mişcarea ţărănească a lui Dobrescu-Argeş şi Valescu. Am avut exemple pe d-rul Angelescu care câştigase teren la sate în Judeţul Buzău. Tot astfel memorabilele alegeri ale lui Const Mille în Teleorman. Avem azi pilda din Covurlui unde conducătorul Partidului Naţional, d. Garamfil, a trecut dela capitală în judeţ şi prin luptă a obţinut succes In 18 comune contra 16 ale guvernului şi 14 balotaje. In Ilfov, d. D. R. loanîţescu a pătruns tn comune şi rezultatele sânt elocvente: 60 la sută contra guvernului în alegerile comunale. Concluzie: nu satele sânt refrac tar® partidelor, ci partidele rămân parte refractare satelor, parte în imposibitate încă de a pătrunde dincolo de lantul pe care guvernele il trag în jurul satelor. SATURN Tovarăşii de luptă ai liberalilor UGRON 51 CUZA La ce a folosit pactul încheiat de liberali cu partidul maghiar al d-lui Ugrón? La ce a folosit concursul de ultima oră al antisemiţilor d-lui Cuza pentru Istele guvernamentale împănate de altfel nu numai de unguri ci şi de „zidarii“? Guvernul a fost zdrobit în cele mai importante centre mari ROMANEŞTI, ungurii au fost învişi chiar in centre ca Oradea Mare, iar cuziştii au fost pur şi simplu desfinţaţi electoraliceşte tocmai în oraşele consaerate ca fortăreţe antisemite de către partizanii d-lui Cuza. Alegerile acestea sunt plin® de învăţăminte. Din acest punct de vedere provocat mnea d-lui Brătianu a contribuit foarte mult la clari carea stuaţiunei nterne. D. Brătanu, de sigur că n’a urmărit o astfel de clarificare , a crezut că haosul se va spul că noul echivocuri se vor creia, că, în or ce caz, va încurca opozia si in special pe acei cari re vend că guvernul. Planul a fes't însă tocmai pe dos- D. I. Brătianu s’a aras totuşi cu doi tovarăşi, şi de opoziţie, cu d-nii Ugran şi Cuza. Să-i fie de bine! Lt Cranate Se ştie ce efect teribil de prompt au avut miile de afişe ilustrate lipite pe zidurile Capitalei de membrii fostei comisii interimare: cu cât se lipeau mai multe, afişe, cu atât scădeau voturile! Apropos de aceste afişe, doi cetăţeni, intr’a ei, le priveau. — Frumoase afişe — spunea unul. — Da, dar cu banii noștri — răspunde celălalt — Oricum, sânt occidentale. — Da, dai es atiileaee orientate! SE36A Mă podidesc lacrămile „Partidul liberal şi prietenii lui au câştigat toate oraşele curat româneşti”. Aşa îşi sfărşeşte „Viitomi”* anunţul său mortuar de eri prin care arată că ţara s’a rostit pentru guvernul d-lui Brătianu! Mă uit de listă și văd că guvernul a căzut la Craiova ! D. la Craiovă, captală a Olteniei, patrie a banilor, cetatea de unde a pornit spre scaunul domnesc Mihai Viteazul ! De ce oare te-ai înstrănat de sufletul naţional atât de mult, încât azi nu mai pii oraşul „curat românesc“ care fusesi pănă'n dimineaţa zilei de 19 februarie 1926 ? Dar tu T. Severin, cetate de hotar a Neamului, care păstrezi de zeci de veacuri pietrele doveditoare ale latinităţii noastre, cum se poate — vai, ce durere ! — să ajungi un laborator de uneltiri contra integrităţii Naţiei ?! Dar nu Albă-Iulie, unde Voevodul Mihai şi Domnitorul Ferdinand siau aşezat pe frunte coroana Untătii Nationale, de ce oare si «fc — si tu Alba lulie ! — privesti cu ochi crunţi la obiditul neam românesc ? ! Dar tu Caracal, care porti nume de cezar roman, cuib de Vornici si de Spătari, tu care trimeteai la luntă roşiorii ale căror plete brune fluturau mândre pe umeri, si tu ti-ai întors fata de la naţia in a cărei salbă erai altădată o daltă nestimată ? Nu, nu mai pot urma! Mă podidesc lacrămile! Mă uit pe harta tarii si văd atâtea cetăţi cari au dat neamului pagini glorioase de istorie. Orletre unghiulare ale edificiului national, uriaşe cazane de aramă, în can a clocotit şi s'a făurit limba românească. Toate nu mai sânt româneşti, ele şi-au verdut această podoabă, poate singura lor bogalie, şi tocul lor la recunoştinţe Neamului le au luat martie metrourile ale românismului: Medgidia si CurtBunar ! MAXIM1N s C Marți 18 Februarie 1928 Director EMIL D. FAGURE PUBLICITATEA Se primeşte direct la administratea ziarului şi la toate agente de publicitate s lei mmm» ixtm 4 LEI Itt ITBAUAUfl Femeea şi politica Minoratul ei trebue să înceteze Consiliul Naţional al femeilor române a Început de câtva timp o campanie de presă şi de Întruniri publice pentru a determina factorii executivi şi legislativi să scoată femeea română din actualul ei minorat politic.. Duminica trecută, 14 Februarie, Consiul naţional a ţinut o Întrunire In sala „Tomis”, iar discursurile rostite le-am rezumat la vreme. Credem nimerit Insă să dăm azi în Întregime discursul rostit de d-na Alexandrina Cantacuzino, presidenta „Consiliului Naţional al femeilor române", care sintetizează perfect punctul de vedere al acestei importante organizaţiuni In problema participării femeii române la viaţa publică. Iată discursul: — Ne găsim la o grea răspântie. Ce a fost, nu mai este; ce va fi, nu s’a sălăşluit Încă. Lumea veche care ne-a ocrotit tinerelele se duce; cea nouă acum Începe să-şi măsoare puterile şi In această frământare socială nu este Îngăduit nimănui a rămâne In nepăsare. De aceea, domnilor şi doamnelor, am Înţeles şi noi, membrele Consiliului Naţional al femeilor române, datoria ce o avem a ne cântări răspunderile, a cugeta adânc asupra nevoilor ce le simţim In jurul nostru, In fine rezumând năzuinţile şi crezurile noastre, a alcătui un program, pentru Înfăptuirea căruia Înţelegem neîncetat a lupta. Acest program cuprinde îmbunătăţirile ce credem că trebuie urgent introduse In viaţa noastră publică. Bine Înţeles, că prima noastră grijă este de a vedea femeea, moraliceşte şi materialiceşte In măsură a corespunde Înaltelor ei datorii, de suflet al familiei şi ca atare să o vedem eşită dintr’un minorat care-i slăbeşte cu desăvârşire Înrâurirea familară şi socială cum va putea mama să ţie piept soţului şi fiilor care au apucat pe căi greşite, dacă văd câ i este interzis a participa integral la viaţa lor? Astăzi condiţiile de trai s’au schimbat şi cu ele şi alcătuirea socială; oamenii trăiesc mult mai mult afară din cămin; preocupările generale s’au lărgit, chestiunile culturale, economics, sociale, politice, mişcă missele adânci ale poporului şi stăpânesc sufletele Intr’atât, Încât discuţii înfierbântate au Ioc pe aceste probleme. In asemenea condiţii, ce rost poate să mai aibă mama, oare vecini© cele lăsată In afară, răspunzându-i-l la observaţiunile ei: „Dumneata nu ştii, nu ai experienţă, nu cunoşti oamenii, legea, aplicaţiunea practică a vieţii obşteşti. Evident că Încetul cu încetul, legăturile familiare ne mai fiind susţinute de concepţiile stricte de disciplină medievală, vor slăbi spre paguba societăţii Întregi. DREPTUL LA VIAŢA PUBLICA Pentru înrâurirea Însăşi a vieţii familiare, pentru ocrotirea copilului, pe care numai mama 11 poate apăra, cunoscând mai bine fiinţa isvorâtă din trupul şi sufletul ei cerem să fim chemate la viaţa publică ; cerem acest drept, şi pentru însănătoşirea generală a societăţii şi pentru renaşterea noastră morală. Credeţi, că femeia chemată In Parlament a legifera In chestiunile de ocrotire a minorilor, de salvare a sănătăţii publce, nu va susţine cu tărie o organizare serioasă a higienei publice şi nu va căuta a organiza salvarea pruncilor şi cu ei a viitorului nostru ? Ne mor copiii. Domnilor, am aci un grafic de al cărui cuprins să luaţi cunoştinţă, că a veţi vedea In ce măsură suntem atinşi în desvoltarea noastră naţională. Uitaţi-vă şi urmăriţi tabloul ce vom împărţi şi din toate punctele de vedere, veţi vedea ce proces grozav avem de înlăturat Dar odată salvaţi de la moarte, aceşti prunci trebue îndrumaţi în viaţa socială. REORGANIZAREA ŞCOALEI De ce să nu o mărturisim, şcoala lasă mult de dorit, afară de chestiunea programelor care cer o serioasa revizuire mai ales la învăţământul secundar, este absolută nevoie să scăpăm odată pentru totdeauna de tirania politică, care a introdus şi în templele simte ale Învăţăturii harurile otrăvitoare de suflete. O comisie de profesori trânteşte la examen pe un elev, imediat din ordinul ministrului, silit de dantela politică, se alcătueşte o altă comisie care 11 trece. De poda nenorocită, se Învaţă copilul, că prin protecţie toate nelegiuirile se pot şterge. BISERICA Dar Bserica, acest scut sfânt al neamului, nu este şi ea atinsă de multe scăderi, datorite aceloraşi procedeuri ? Seminariile gem de nevoi ; seminariştii sunt copii vitregi ai ţarei; nimeni nu se ocupă de înaltul apostolat pentru care se pregătesc, şi de toate se învaţă în aceste seminarii, numai viaţa cucernică creştină, numai medială şi satarată. Acesta «colt, risc seminarii, sunt compieei laicizate şi puţin pătrunse de mentirea lor. Deasemeni ne dăm bine seama cu un popor de agricoli ca noi nu sa poate desinterasa de chestiunile economice, care trebue să fie la temelia însăşi a vieţii de Stat, unitar român căci din întărirea aceasta economică va eşi liberarea noastră financiară. O spun hotărât, nu Înţelegem a trăi ca nişte milogi in ţara cea mai bogată din lume. Nu Înţelegem ca câţiva pe rând să se Îmbogăţească cu sute de milioane iar intelectualitatea noastă, podoaba inteligenţii şi a Înaltelor noastre Însuşiri să trăiască In lipsuri. ROADELE NEFASTE ALE INFLUENŢII BANCARE Nu Înţelegem sugrumarea oricărei independenţe prin influenţa bancară asupra vieţii noastre publice; dorim o asociaţie chibzuită Intre capital şi muncă in folosul desvoltarei bogăţiilor ţării, iar nu munca la bunul plac al capitalului şi nici capaiul la discreţia asociaţiunior politico-bancare. Politica este o religie; este cea mal Înaltă manifestaţie a conştiinţii omeneşti In serviciul patriei. Ea nu poate fi speculată tn folosul nici unui interes; ea trebue sâ rămână tribuna tutulor năzuinţelor, a tuturor nevoilor neamului Politica nu trebue sâ fie o arenă unde numai patimi mărunte ori necugetate sâ clocotească, otrăvind tot In jurul lor, ei un loc de lupte uriaşe, cinstite, unde numai scopul, idei*a& triumfe In adevăr şi dreptate. Politica este cea mai sfântă ştiinţă, căci pe ea se reazemă desvoltarea, armonică a unui Stat, şi prin ea popoarele Îşi îndeplinesc menirea, astfel că nu orişicine se poate improvtiza de pe o zi pe alta ori politici. Noi cerem unui lucrător manual (meseriaş) să aibă o şcoală, sâ fi fost ucenic, chiar pentru a ne face o pereche de ghete şi credem câ putem improviza pe conducătorii vieţii noastre publice şi nu le cerem măcar certificate de cinste, moralitate, de desinteresare, care să ne asigure ci avutul ţării va fi bine păstrat Şi nu ni se răspundă câ aşa se petrece şi In alte ţâri şi in cele mai Înaintate din Occident. Acolo există o tradiţie socială, există o opinie publică conştientă, o presă suverană, care imprice materie se rosteşte şi dă de la sine putere sancţiuni drastice care scoate câteodată oameni căzuţi in păcate, din viaţa publică, şi chiar de nu ar fi aşa aceasta nu ar dovedi nimic. Suntem la Începutul vremurilor noui, se vor revizui multe sub imboldul noilor curente, care spre cinstea omenirii, aduc cu ele o Inviere morală In lumea întreagă. înfăptuirea definitiva APACO Ca mame şi femei nu putem să nu cerem Înfăptuirea definitivă a păcii peste hotare şi In cuprinsul ţării in afară această chestiune nu depinde numai de voinţa noastră; dar aci in hotarele noastre avem datoria a ne apropia frăţeşte unii de alţii şi nu căuta o Înţelege dintre noi, toţi, cetăţeni ai aceleiaşi ţări, Înţelegere care de va Întârzia, ne va aduce numai râu. Surorilor noastre minoritare le spunem că pot avea desăvârşita Încredere în noi căci mâna ce iem întins, rămâne chezăşia sentimentelor noastre faţă de el» şi cerem hotărât ca In preajma alegerilor şi a noului Parlament toate partidele cu răspundere, să cerceteze de aproape problema minoritară, căutând o dreaptă deslegare a acestor gingaşe chestiuni. Cerem acest lucru pentru câ dreptatea este temelia unui stat şi mai ştim bine că fără dreptate nimic trainic nu va dăinui. Vrem dreptate pentru toţi, căci poporul acesta care veacuri dearândul a luptei la contra nedreptăţi, este născut a fi apostolul luminat al dreptăţii, ad iubim şi al înfrăţirii care sunt însăşi comorile lui sufleteşti şi caracteristica etnică a însuşirilor Iul NEDREPTAŢIREA FEMEII ROMANI lată de ce cerem cu hotărâre In faţa noii legi electorale a fi chemate şi noi la vaţa publică, o cerem pentrucă au Înţelegem ca ţara noastră sâ rămâe în afară de marea mişcare’1, ce astăzi cuprinde aproape lumea Întreagă Am aci o hartă foarte interesantă , tot ce este cu negru Infăţişazâ ţările In care femeile participă la viaţa publiâ şi puteţi astfel vedea că în 8 sferturi din Europa, Amenca, Australia, femeea şi-a căpătat drepturile politice fără ca organizaţia familiară sâ fi suferit cu nimic ci din contra, înrâurirea ei binefăcătoare se simte mai ales în Sueda, Norvegia, Finlanda, Danemarca şi Amerca. Cerem deci cu conştiinţa împăcată a lua şi noi parte la munca obştească căci prin chemarea de noi forţe politice s’ar întări Socetatea, s’ar întări România politică şi economică, s’ar întări sufletul românesc ridicându-se la adevăratele culmi ale veţii civice şi spirituale cinstind astfel deopotrivă omenirea şi latinitate*