Lupta, februarie 1926 (Anul 5, nr. 1246-1269)
1926-02-24 / nr. 1265
Anul V, No. 1263 Director Politic CONST. MILLS ABONAMENTUL Pe 12 luni . • • • • • 400 lei Pe 8 limi ...... 200 lei Pe 3 kmi . . . ... top le) REDACTIA SI ADMINISTRATIA București, str. Sărindar, 12 Zdrobit în alegeri guvernul fuga de Parlament Deoarece guvernul a telegrafiat străinătăţei că a obţinut un mare succes în alegerile comunale, ce oare era mai firesc ’decât să fi® nerăbdător de a-l '"roclama înaintea Parlan,estului, de a expinma ţârei gratitudinea sa pentru strălucita încredere ce i-a manifestat şi de a o asigura că faţă de asemenea insistenţă a naţiunea guvernul nu poate decât să rămână la conducerea afacerilor?! Or, în loc de a se prezenta cât mai repede înnaintea majorităţior sale, guvernul a studiat trei zile trucul pe baza căruia să se poată anunţa azi o nouă vacanţă parlamentară până la I Martie şi s’a oprit la ingenioasa idee că biroul sâ declare Camerele ca nefiind în număr şi să amâne şedinţa pentru I Partie — când, ca mărţişor, guvernul va oferi poate ţărei demisia sa — tot ce ii mai poate oferi în schimbul formidabilului succes pe care i l-au oferit massele de alegători. Gestul acesta ca, a doua zi după o consultaţiune generală cu caracter vădit politic, guvernul să nu găsească altă ieşire decât fuga dinaintea Parlamentului — gestul acesta rezumă, mai elocvent ca orice comentarii, lamentabilul sfârşit al regimului. Nici înaintea majorităţilor hoţilor de urne nu mai are curajul de a apare guvernul care a telegrafiat in străinătate că ţara i-a reînoit încrederea. Şi totuşi acestor majorităţi, d. Brătianu le-a spus acum 15 zile: — Dacă vom reuşi, meritul va fi al d-voastră. Dacă vom cădea, răspunderea va fi a mea! Majorităţile fug de proclamarea "meritului" lor. D. Brătianu fuge de răspunderea sa. Fiindcă eroii aceştia ai succesului nu se pot decide să înfrunte entuziasmul din Parlament, să publice demisia lor prin „Monitorul Oficial" şi să se isprăveascâ cu triumful din alegerile comunale. Am prevăzut trofa la nenumărate ori am scris că guvernul rin va avea curajul să înfrunte corpul electoral, e măcar pentru alegerile dominate. N©-am înșelat in prevedenie noastre. Aceasta e o dovadă cât la guvern sunt oameni cari nu și mau dau seama de real tatea lucrurilor. Primul avertisment a fost alegerile agricole. Guvernul a fost bătut, dar nu şi-a dat seama că această înfrângere însemna un avertisment al corpului electoral, fie el cât de restrâns. Nu a ţinut seama de nimic şi a trecut la facerea alegerilor comunale. Corpul electoral i-a dat iarăşi alt avertisment. Ce mai vrea ? Alegeri generale ? Se poate şi asta. Repetăm, nu avem în capul guvernului oameni cari să-şi dea seama de starea reală a lucrur lor. In toată aceasta nu vedem decât mâna şi capul d-lui Vintilă Brătianu,care se preumblă prenouri şi nu vede ceea ce se petrece pe pământ şi mai ales pe pământul, ţarei româneşti. Ţara s’a pronunţat. Noi nu ne înşelasem în prevederile noastre. Nu contează pentru noi, ceea ce a obţinut guvernul, cu cele patru cincmi din rezultate în comunele rurale. Fie de neştiinţă, fe din lipsa de inţiativă, os grafie fraudeior administraţiei, care a respins candidaturile opoziţiei induerent pentru care motiv, au triamfat aşa zset© liste guvernamentale nu liberale câţi mâine, dacă s’o schumba guvernul, primăriile rurale, vor fi tot aşa de bine cu guvernul de mâine, cum sunt acum cu guvernul de az. Apuicarea în chipul acesta a votului universal, este o batjocură şi nu pe noi n® vor înşela aparenţele. Alegerile acestea, care nie, nu s’au făcut, nu sunt alegen propriu - se. Nu contează cu adevărat, decât aiegeriie dela oraşe, cari au fost aproape toate în favoarea opozţiei- In special Capitala s’a pronunţat cu o mare majoritate contra guvernului şi aceasta numai ar ajunge, pentru a arăta guvernului ce are d© făcut. Acest rezultat strălucit l’a obţinut opoziţia chiar sub starea de asediu şi cu legea morţală. Dar nebunilor din capul guvernului aceste evidenţe nu le spun nimic. Dânşii n’au priceput nici rostul alegerilor agricole şi n'au priceput nimic, nici nu au simţit palmele viguroase cari le-au primit acum. Nu e dar exclus ca ei să-şi încerce norocul şi în alegerile generale şi numai, după rezultatul lor, probabil, s® va deştepta din somn. CONST. MILLE Sărmana Capitală! A ajuns pe mina dkuuî Gheorgh an! Ce fălaaie groaznică in lagărul guvernamental! „Umorul” se rarmanteaza cump.it. Biata noastră Capitală in loc să aleagă lista de „gospodari” a ales lista in cap cu d-rul Gheorghan care va fi primarul Ca.Ditaiei. Ce nenorocire pentru Bucureşti ! exclamă foaia guvernului. „Viitorul,’m de an lirism aşa de comic încât stârneşte hohote de râs de câteva zile. Ce opoziţie netrebnică! In loc să discute programul gospodariior guvernului a făcut o propagandă electorală pentru răsturnarea guvernului ! Aşa este, are dreptate Viitorul”. Lozinca a fost: jos guvernul! Şi cetăţenii, în loc să voteze programul gospodarilor, au strigat şi ei: jos guvernul! D. dr. Gheorghiaş însît, în spirit occidental, unul dintre acei foşti primari ai Capitalei care a lăsat cele mai bune amintiri, un om deszbrăcat de orice patimă politică, a adus, într’adevăr, o notă discordantă în propaganda opoziţiei, a discutat activitatea gospodărească a actualei administratori şi a arătat, prin manifestul său, în mod cu totul obiectiv si într’un limbagiu calm şi moderat faţă de adversari, ce a făcut d-sa în câteva luni la primărie, unde a găsit lăzie de fergoare şi care este bilanţul actualei administraţiunii comunale. Din comparaţia stabilită de d-rul Gheorghian asupra celor, două administrat ari răsare clar şi programul gospodăresc al noului primar. Aşadar am Gheonthian adinat să vorbească şi de gospodăria comunală, nu s’a mărginit la acţiunea pur optică. Mai mult, n’a contestat d-nului Costinescu că a lăsat co munci oarecari lucrări edol.tare furdisitoare. In sfârşit d-rui Gheorgnian s’a înfăţişat ca un adversar alin de cavalersm. Cetăţenii însă mergeau fa «mă cu lozinca: jos guvernul ! Daca d. dr. Costinescu ar fi prefăcut Capitala într’un paradis încă n ar fi reuşit lista • d-sare gospodărească, pentru nytivul foarte sim- Diii că massa aicigătorilor dela ua cănit la celalt ai tărei au tnut să răscundă la sfidarea guvernaui printr’un formidabil - strigăt: jos guvernul ! „Viitorul” crede ca s’a nenorocit Capitala fiindcă ea a ales pe d-rul Gheorghian! Să-l vadă mai întâiu la lucru și însuși d-rul Costinescu, suntem siguri, va fi tot atât de leal să recunoască, că succesorii său nu-i mai most gospodar. D-luî Gheorghian a avut de luptat, când a venit acum cinci ani în capul primăriei, cu greutăţi insurmontabile. Acum are să-i fe mai uşor şi sperăm că viitorul guvern are să-i dea un concurs neprecupeţit căci totul este de refăcut in Capitală, în sărmana Capitală! — cum se lamentează „Viitorul“ — într’adevăr într’o mizere ruşinoasă şi primejdioasă pe care o pune în evidentă şi mai mult lumina electrică din cele câteva, cârtire introdusa de . (Ini Costinescu însă cu imense sacrifici din partea populaţiei, RX» 2 Lei Direcţia: 58/75. — Secretariatul 58/74. — Administraţia 58/73. Creionul actuălită $11 f iOlS/ELt' In numele meu şi «l credinciosului meu aliat, baronul Ugran,, anatema «ie, ţie Bucure, întemeietor al Bucureştilor, şi vouă ctitori ai Craiovei, laşilor, Botoşanilor, Galaţilor, Brăilei şi celorlalte oraşe în care mân car am bătaiel tagoni*$ sân feţi din cetatea românismului şi din toate băncile şi cluburile liberale// Toată ţara la discreţia sovietelor Citim şi nu ne vine să credem. Oficiosul guvernului după dezastruosul rezultat al alegerilor comunale, nu găseşte alte explicaţii a căderei guvernului şi partidului liberal decât în ordinite pe can cetăţenii marilor oraşe ale ţarei le-ar fi primit de la Moscova sau de la conducătorii spiritual ai populaţiei evreo din întregul cuprins al ţarei. Am crezut că, în ameţeala loviturii primite, guvernul şi-a pierdut capul şi-a putut, deci, la supărare mare, să lase să-i scape o prostie gogonată. Iată, insă, că oficisul guvernului perseverează. Aceleaşi argumente sunt înşirate pe coloanele nesfârşite in numărul de ieri seară, număr în care alegătorii de la oraşe cărora candidaţii liberal le cerşeau voturile până în ziua alegerilor, sunt insultaţi in mod trivial şi insultaţi în cele mai curata sentimente de iubire de Patrie. Este deja sne înţeles că dacă legătorii din Bucureşti, Iaşi, Craiova, Cluj, Chişinău, Albă Iulia, Buzău, Brăila, etc arfi, votat pentru reprezentanţii partidului liberal, ar fi dat dovadă şi de patriotism şi de sănătate morală şi de naţionalism., Dar pentru că alegătorii — copleşiţi de greutăţile vieţii, înşelaţi de promisiunle liberal, lovîţî în existenta lor prin politica financiară a guvernulu liberal — au înţeles sa scuture jugul pe care-l poartă de aproape cinci ani şi sa pună piatrafunerară pe guvernarea liberală, ai lene pentru aceasta alegătorii sunt înstrăinaţi, vânduţi Moscovei şi fojelor masonice , comunişti, anti- patrioţi. Vă închipuim dv : Guvernul se aşteaptă la recunoştinţa alegătorilor pensionari ai Statului caii mor, de foame şi-şi cerşesc pâinea cea de toate zilele , la entusiasm de partea funcţionarilor roşi de tuberculoză din cauza politicei echilibrate a d-lui Vintilu Brătanu , la voturile negustorilor strânşi de gât de ins’t tuţiil© bancar© liberal© , la sufragiile unanime ale mahalalelor ţinute în întuneric, în noroi, pradă tuturor boilor molipsitoare. Nea Ghiţă Oboreanu căruia i s’a solicitat votul de d- dr. Costinescu de pildă şi l-a dat d-lui dr. Gheorghian este desigur un agent al Moscovei. Sfătuim, prieteneşte, pe reprezentanţii partidului liberal, căzuţi în „centrele înstrăinate” cum, de pildă, este Oborul, să stea câteva zile în casă. Altfel se vor convinge dureros de patriotismul alegătorilor Capitalei cari au înţeles să-şi aleagă, aşa cum 1©-a dictat, conştiinţa gospodăriei. Prudenţa este mama înţelepciunei. Trecând pestepartea comica a explicaţiei unei înfrângeri electorale, întrebam guvernul dacă prin campania care s’a început împotriva populaţei din cele mai mari oraşe ale ţării nu se aruncă un discredit asupra României pentru acei cari nu cunosc situaţia da fapt de la noi, şi iau de bun tot ceea ce scrie oficiosul guvernului. Străinătatea va crede desgur că o bună parte din populara ţârei româneşti stă la dispoziţia sovietelor , că guvernul nu vas împedica pe agenţi? Moscovei să în i©eătură cu propagandiştii din România şi că ţara ceste, deci, la discreţia sovetelor cari fac ca vor pe pământul ospitalier a! ţărei noastre, iată creditul țârei stîrb't peste hotare tocmai da acei cari pretindeau că au făcut* tot • C« le-a stat în putură ca sa-1 ridice, Campania oFgtiver*»’«' i dă arme tipul sovietelor în campana pentru revendicarea Basarabiei. Partidul liberal nu a reușit în nici un oraș de peste Prut unde pretutideni a învins opoziţia untă. „Populaţia este înstrăinată, vândută Moscovei”, tună oficiosul guvernului. Şi tocmai această dovadă se căsnesc să o facă lumei bolşevicii dela Moscova dela Unirea necondţionată a republicei Moldoveneşti cu patria mumă . Iată dar,dintr’un necaz electoral- guvernul liberal luptând alături de Moscova pentru desprea Basarabiei de la trupul României întregite. Înțelegem durerea partidului Ii... beral. Credem, însă.. că în acest partid se găsesc şi oameni cu scaun la cap, cari vor şti să oprească cât mai curând posibil campania de derectare a ţărei începută de oficiosul guvernului care, din exces de zel desigur, face un rău imens şi partidului liberal şi ţării,defăimând peste graniţă,şi indignând, în Interior, populaţia întreagă împotriva acelora ce stau în frunte la conducerea canidului. RADU MATEI CaFSIt^f© mnMiAS ^ ■■:. vjhauiWFM.iWMk.. . molipsit I întrebat de un confrate, d. Al ConstEntinescu, marele mahăr al infrângerilor electorale ale regimului, a spus că: naţionalii nu pot veni la putere pentru că sântără slabi; ţărăniştii Idem, averescanii idem, iar colaborarea de guvern între țărănişti şi »a Tonali « o imposibilitata, intrucât nu se poate fonna acest aliat. Atunci cine să vie la guvern? D-na Smara, d. Cuza, rabinul de la Butiaşi, directoarea azduiai de iehuze, moaşa comunală şefă, cine, pentru Dumnezeu, de vreme ce ce. Aleea a înlăturat absolut toate formaţiunile noastre politice? A, am înţeles! N’are cine va fi, deci să rămâe cine e! «JŞi comn aleea care avea reputa fia ta e om dăştept şi de spirit! Ge fie, domnule, să stai câţiva ani, mereu, in apropierea fratelui Vintilu Brătianu! Nici de tifos exantematm nu te molipseşti mai teribil! DEŞOT JLI încoronaţi vetoria , fiaritate! La 26 Februarie — Vinerea vii« toar© — se fac în 29 de oraşe şi orăşele alegerii® de balotaj. In mai toate aceste localităţi listele opoziţiei su întrecut cu mult, în număr de voturi, pe acele ale guvernului. Iar acolo unde opoziţia a luptat separat — cum e la Ploeşti — guvernul a fost la coada tuturor listelor opoziţiei A ne îndoi de soarta bastagiilor de Vineri, ar fi, deci, o injurie adusă masselor de cetăţeni. Vineri va fi încoronat succesul opoziţiei în restul centrelor orăşeneşti. Trebue să vadă şi Coroana că tot ce e independent şi luminat în această ţară cere plecarea guvernului Brătianu şi aducerea la cârmă a celor indicaţi da voinţa naţiune. Nici o abţinere dela balotaj ! Cu toţii la vot şi desvârşiţi izbânda dela 19 Februarie înt a contra-probă, peste o lună! Guvernul continuă prin oficiosul sau romanţa de consolare a S MCcesului din comunele rurale. Oraşele au fost infame dând peste cap regimul. Satele insă au fost apucatesubit de o remuşcare si is unde acum cinci luni în alegerile Agricole au zdrobit guvernul, de astă dată l-au strâns la piept şi au cântat: „Oh, rămâi, rămâi la mine". Cum este foarte probabil că peste o lună, când liberalii vor fi în opositie, oraşele vor fi, şi nuci infame cu d. noi , iertăm de pe acuma de numărul de voturi ce vor avea la oraşe. La sate insă îi aşteptăm la contra-probă. Le vom număra voturile, sat cu sat si vot cu vot, ca să vedem ce s’a făcut încrederea românească’ De mire au recoltat-o zilele acesteaimforma şi prefecţii respectivi. Declarăm de pe acum că dacă neste o lună liberalii obţin din 5060 de comune două, noi vom cere plecarea guvernului și revenirea la plutere a d-lui Brătianu. SILEX. l ^mnntma 24 mmm® 1928 Director EMIL D. FAGURE PUBLICITATEA Se primeşte direct la administraţia ziarului şi la toate agenţile de publicitate 2 LEI NUMARUL IR JâM 4 SEI IR SflâlMâîâfl Afacerea Fokker O scrisoare a d-lui colonel Rufînsk' Mult stimate domnule Miile, Am păstrat tăcerea In ultimul timp, asupra afacere! cu avioanele Fokker, deoarece am socotit că mi-am făcut datoria deplină, şi aştept ca cei însărcinaţi cu clarificarea acestui caz să şi-o facă. Citesc cu plăcere ziarul „Lupta“ deoarece de foarte multa ori, când se ocupă de cele ale aviaţiei este in nota justă şi adevărată. Nu pot azi să mă împiedic să nu relev din articolul de fond al d-tră, o frază care nu e dreaptă. In apărarea ce credeţi că a ţi face dacă a ţi fi in locul d-lui Jurgea (eu nu văvăd in cazul acesta) a-ţi zice: ,,In ţara românească nu se poate obţine vreo comandă fără a unge pe toată lumea. Cine va susţine contrarul, să ridice mâna“. Ridic mâna. Domnule Mitle , şi împreună cu mine, o pot ridica foarte foarte mulţi români, vă asigur! Susţin cu tărie, cu convingere aceasta. Se poate şi altfel ! Nu toţi românii se lasă a fi unşi. Ca bun român ce sunteţi trebue să risipiţi această bănuială aruncată asupra românilor, tocmai fiindcă sfârşiţi cu cuvintele: „trebue să ştie străinătatea că în ţara românească se pot face şi afaceri cinstite. Onoarea ţării este în joc.“. Vorbim despre aviaţie, fiindcă aviaţia o cunosc. Pot afirma că până la nenorocitele 2 afaceri din urmă (scandaloase le recunosc.) s’au făcut comenzi, importante comenzi — s’a lucrat cu case străine — li s’au dat bani mulţi. Totuşi, nimeni n’a fost uns — şi nu e un mare merit in aceasta! E aşa de uşor să dai o comandă dreaptă, ori cât de importantă ar fi, dacă ţii seama cum trebue să ţii numai de „apărarea ţării“. In ceea ce priveşte mîţuitorul — dacă, legal nu are nici o vină (şi gândesc că din acest punct de vedere, legea e nedreaptă) moralmente vina sa e mare — şi în cazul nostru special, e ruşinoasă! Nu, domnule Miile, mituitor, nu trebue să existe în chestie de apărare ofiţională — (sunt destule alte căi pentru a putea câştiga bani mulţi, dacă aceasta e o plăcere!). O casă, dacă e serioasă, se impune prin f« Însăşi, dacă marfa ce trimite e lft înălţimea celei oferite. In cazul nostru Casa Fokker, dacă, pentru marele preţ al avionului său, ne-ar fi trimis avionul său ce! mai bun — căci are admirabile — nimeni n‘ar fi avut nimic d« sie. Or, cum trebue să calificăm faptul unei case care oferă avioane bune, i se plătesc ca atare, şi tri* mete avioane... noi — totuşi vechi — cu motoare noi — totuşi foarte vechi — care nu ar fi trebuit primite — deoarece primejduim „apărarea ţarii''. Ih această afacere, mîtuitorul ,tRasch‘‘ nu are nici o vină — numele său, sângele său nu-i românesc. Dacă însă, mituitorul ar© sânge românesc, are nume românesc, vina sa morală e alta. Dacă casa Fokker a avut „neplăceri“ cum ziceţi, nu e din cauza concurenţilor străini bătuţi prin formidabilul comision ce au dat atunci pentru că tocmai, există de ţara românească, şi buni români care au avut curajul să se opune recepţionărei unor avioane proaste şi alţii care au avut curajul să-i susţie. Cu autoritatea, de care vă bucuraţi, Domnule Miile, susţineţi pe toate căile, în toate ocaziile că, la înarmarea ţării, nu trebuise admişi, aşa zişii intermediari Ce era nevoe de intermediar aci, când există un consiliu technic spre aşi d* avizul şi când marfa se livra pe văzute şi încercate. Acest „intermediar“ a avut darul de. a întoarce poate d© p® calea, cinstei şi a datoriei, oameni tasci slabi, cari s’au lăsat ademeniţi die strălucirea unui milion ** dar pe cari i-am cunoscut eu, timp de ani de zile, corecţi şi cinstiţi perfect. Primiţi vă rog. Domnule Miile** asigurarea deosebitei mele conside*raţiuni. Colonel CI. BUJINSXSi Bucureşti 2b Febr. 1826 ribulatul unui cameleon politic Ou mu volte fap. al d-lui Octavian 609a Cine a urmărit, în timpul din urmă, tribulaii le ex-poetului ausrM- can, s’a amuzat, desigur, toane mult Să amintim numai „învârteite” d-lui Qocia dela alegerea sa de la Reghin. După « comică "ofensivă fascisto-antiseraită în Ardeal d. Caravan Goga a Cerşit mandatul de derutat de la guvern şi de la bideotiştii unguri bine înţeles cu angajamentul de-a nu ieşi in Cameră din rolul de obezitat miluit, rol pe cat l-a îndeplinit până la un moment dat si anume când averescanii au simit cum au fost păcăliţi de* d. L Brătianu. Glasu. d-lui Goga amutise. Numai asupra actului dela 4 ianuarie s’a simtit obligat să se rostească, dar»ou, la tribuna Camerei de unde a fugit, ci în revista »3. D.’Goga trecea drept un admatir al prinţului Caro!, drept unul dintre acei care ar fi împins la o acţiune fascistă pe prinţul moştenitor Dar după ce generaiu. Avereseu a avut curajul şi abilitatea sa reproşeze regelui, în plin consiliu de Coroană, că n’a demis de mult pe prinţul Carol, d. Octavian Goga, aifinându se dela şednţa Camerei când s’au votat actele printrm- o succesiunea tronului, s’a crezut ebdgat să se explice prin revista sa Lamentablă explicaţie, ergotări umilitoare, şi mai ales s’a desprins din acea lămurire o ruşinoasă laşitate de cugetare care contrastează cu toată acţiunea din urmă pe care şeful fără grupare din Ardeal a desfăşurat o în această provincie. Păcălit, de d. Brătianu averescanii s’au văzut deodată complect izolaţi. Alegerile comunale i-au silit să intre în orice condiţiuni în frontul unic al opoziţiei. D. O. Goga s’a ţinut de pulpana tuturor, în special a şefilor «ţărănişti, ca să intre In acest front. Si după ce a intrat a reluat, din nou, îndeletnicirea sa permanentă de-a opera în mod ocult. In timpul alegerilor comunale eroul dela Reghin n’t a avut niciun rol. Tn Ardeal e inexistentă gruparea averescană. In vechiul regat d. Goga e considerat de averescani ca cel mai periculos element dizolvant, ca un intrigant care a creiat grupării numai încurcături. Neputând trage răci un folos personal din prezenta averescanilor în frontul unic, a doua zi după constituirea lui a început să-l critice, sa denunțe „promiscul tătite” tuturor partidelor calificând acest front drept „ghiveci politic” fiindcă între miile de candidaţi ai opoziţiei unite se aflau şi 4—5 socialişti, câţiva candidaţi evrei, germani, etc. Pe aceştia d. Goga îi tratează drept ,,indezirabili”, drept „neofiţi suspecţi”, etc. Omul care, cel dintâiu în Ardeal, pentru meschine interese politicianiste si stătuat de un sentiment de răzbunare contra akrttnuiu națiohal — care s’a întărit si imins pe toată suprafaţa tarei de când i-a părăsit CL Goga, — omul car® a încheiat, cel dintâm, pactul s©*1 creţ dela Csucea cu partul diulogica. ac«st cameleon.politic are azi curajul sa critice pacini cu maghiarii trecuti la liberali, după c® ungurd sau convus că averescanii. au dispărut din rândurile grupări» tor de guvern. Pactul dela Uucea tind denumat, în loc să critice pacim cei nou ai ungurilor cu guvernul d-lui Brătianu, d. Goga ma bine at fi făcut să publice puciul ce i-a încheiat d-sa si să arate ce avantaj« in »»us a acordat guvernul partidului unguresc. In loc să facă aceasta d. Goga tratează acum partidul maghiar drept partid de „indezirabil”, iar pe cei câţiva candidaţi evrei de pe listele opoziţiei drept „neofiţi suspect”, ca si cum averescanii n'au avut la guvern candidaţi .,neofiţi suspecti’’, ca si cum Funkelstainii şi iaroslavii d-lu Goga ar fi din alt aluat decât acei cari au candidat pe listele opoziţiunei unite ! D. Goga este unul dintre politicanii cei mai talamici. Nici una din acriumie sale, nici una din aîitudinie sale, n’a fost vreodată sincerii şi leală. Dela iredentism a trecut la pact»l dela Gucea, dela dreapta a trecut la stânga, dela fascism şi antiemitism, s’a agăţat de pa pana ţărăniştilor şi acum porneşte o nană ofensivă contra frontului unic ! Tribulaţiile d-lui Goga pun la «* videntă calitatea stofei polii ce ai a cestui cameleon. Omul care se scandalizează azi că s’au „desgropat socialiştii” pentru că au fost puşi ?-3 ne listă, a uitat că ace aşi socialist au dat ne faţă în Cameră, d. Goga fiind ce banca ministerial conspiraţia averescanilor cu comuniştii în casa d-lui P. P. Negulescu, pentru a da asaltul Coroanei, care întârzia să aducă la guvern pe generalul Averescu? Vrea d. Goga să desgropăm desbaterile din Cameră asupra acestei destăinuiri ? Ex-noetul simte că acum, după rezultatul alegerilor, frontul unic electoral încetând, averescanii iarăşi rămân izolaţi. D-lui Goga nu i-a rărias decât să se întoarcă, din nou, la acţiunea ocultă, la intrigi, la şantajul politic, la ameninţări ridgete. la o acţiune antisemită, la braţ cu d. Cuza care a repurtat acelaşi succes ca şi d. Goga. întemeiat pe atitudinea de până acum a castelanului dela Ciucea putem să facem un pronostic: er Goga va rămânea un politician turbulent câtva timp şi apoi va sfârşi cariera sa politică, într’un rol fparte şters, de a șaptea mână în sânul partidului liberal* A* W»