Lupta, februarie 1926 (Anul 5, nr. 1246-1269)

1926-02-24 / nr. 1265

Anul V, No. 1263 Director Politic CONST. MILLS ABONAMENTUL Pe 12 luni . • • • • • 400 lei Pe 8 limi ...... 200 lei Pe 3 kmi . . . ... top le) REDACTIA SI ADMINISTRATIA București, str. Sărindar, 12 Zdrobit în alegeri guvernul fuga de Parlament De­oarece guvernul a telegrafiat străinătăţei că a obţinut un mare suc­ces în alegerile comuna­le, ce oare era mai firesc ’decât să fi® nerăbdător de a-l '"roclama înaintea Parlan,­estului, de a ex­­pinma ţârei gratitudinea sa pentru strălucita încre­dere ce i-a manifestat şi de a o asigura că faţă de asemenea insistenţă a naţiunea guvernul nu poa­te decât să rămână la con­ducerea afacerilor?! Or, în loc de a se pre­zenta cât mai repede în­­naintea majorităţior­ sa­le, guvernul a studiat trei zile trucul pe baza că­ruia să se poată anunţa azi o nouă vacanţă par­lamentară până la I Mar­tie şi s’a oprit la inge­nioasa idee că biroul sâ declare Camerele ca ne­­fiind în număr şi să amâ­ne şedinţa pentru I Par­tie — când, ca mărţişor, guvernul va oferi poate ţărei demisia sa — tot ce ii mai poate oferi în schimbul formidabilului succes pe care i l-au ofe­­rit massele de alegători. Gestul acesta ca, a doua zi după o consultaţiune generală cu caracter vă­dit politic, guvernul să nu găsească altă ieşire de­cât fuga dinaintea Parla­mentului — gestul acesta rezumă, mai elocvent ca orice comentarii, lamen­tabilul sfârşit al regimu­lui. Nici înaintea majorită­ţilor hoţilor de urne nu mai are curajul de a apa­re guvernul care a tele­grafiat in străinătate că ţara i-a reînoit încrede­rea. Şi totuşi acestor majo­rităţi, d. Brătianu le-a spus acum 15 zile: — Dacă vom reuşi, meri­tul va fi al d-voastră. Da­că vom cădea, răspunde­rea va fi a mea! Majorităţile fug de pro­clamarea "meritului" lor. D. Brătianu fuge de răs­punderea sa. Fiindcă eroii aceştia ai succesului nu se pot de­cide să înfrunte entuzias­mul din Parlament, să pu­blice demisia lor prin „Mo­­nitorul Oficial" şi să se is­prăveascâ cu triumful din alegerile comunale. Am prevăzut trofa la nenumărate ori am scris că guvernul rin va avea curajul să în­frunte corpul electoral,­­ e măcar pentru alegerile dominate. N©-am înșelat in­ pre­vedenie noastre. Acea­sta e o dovadă cât la guvern sunt oameni cari nu și mau dau seama de real tatea lucrurilor. Primul avertisment a fost alege­rile agricole. Guvernul a fost bă­tut, dar nu şi-a dat seama că a­­ceastă înfrângere însemna un a­­vertisment al corpului electoral, fie el cât de restrâns. Nu a ţinut seama de nimic şi a trecut la facerea ale­gerilor comunale. Corpul electo­ral i-a dat iarăşi alt avertisment. Ce mai vrea ? Alegeri generale ? Se poate şi asta. Repetăm, nu avem în capul guvernului oameni cari să-şi dea seama de starea reală a lucrur lor. In toată aceasta nu ve­dem decât mâna şi capul d-lui Vin­tilă Brătianu,­­care se preumblă pr­e­nouri şi nu vede ceea ce­ se pe­trece pe pământ şi mai ales pe pă­mântul, ţarei româneşti. Ţara s’a pronunţat. Noi nu ne înşelasem în prevederile noastre. Nu contează pentru noi, ceea ce a obţinut guvernul, cu cele patru­ cin­cmi din rezultate în comunele ru­rale. Fie d­e neştiinţă, f­e din lipsa de in­ţiativă, os grafie fraudeior­­ administraţiei, care a respins candi­daturile opoziţiei induerent pentru care motiv, au triamfat aşa zset© liste guvernamentale nu liberale câţi mâine, dacă s’o schumba guvernul, primăriile rurale, vor fi tot aşa de bine cu guvernul de mâine, cum sunt acum cu guvernul de az. Apui­carea în chipul acesta a votului u­­niversal, este o batjocură şi nu pe noi n® vor înşela aparenţele. Ale­gerile acestea, care nie, nu s’au fă­cut, nu sunt alegen propriu - se. Nu contează cu adevărat, decât aiege­­riie dela oraşe, cari au fost aproa­pe toate în favoarea opoz­ţiei- In special Capitala s’a pronunţat cu o mare majoritate contra guvernului şi aceasta numai ar ajunge, pentru a arăta guvernului ce are d© fă­cut. Acest rezultat străluc­it l’a ob­ţinut opoziţia chiar sub sta­rea de asediu şi cu legea morţală. Dar nebunilor din capul guvernu­lui aceste evidenţe nu le spun ni­mi­c. Dânşii n’au pricepu­t nici rostul alegerilor agricole şi n'au priceput nimic, nici­ nu au simţit palmele vi­­guroase cari le-au primit acum. Nu e dar exclus ca ei să-şi încerce norocul şi în alegerile generale şi numai, după rezultatul lor, proba­bil, s® va deştepta din somn. CONST. MILLE Sărmana Capitală! A ajuns pe mina dkuuî Gheorgh an! Ce fălaaie groaznică in lagărul guvernamental! „U­morul” se rar­manteaza cump.it. Biata noastră Ca­­pitală in loc să aleagă lista de „gos­podari” a ales lista in cap cu d-rul Gheorgh­an care va fi primarul Ca­­.Ditaiei. Ce nenorocire pentru Bucu­reşti ! exclamă foaia guvernului. „Viitorul,’­m de an lirism aşa de comic în­cât stârneşte hohote de râs de câteva zile. Ce opoziţie netrebnică! In loc să discute programul gospodariior gu­vernului a făcut o propagandă elec­torală pentru răsturnarea guvernu­lui ! Aşa este, are dreptate Viitorul”. Lozinca a fost: jos guvernul! Şi cetăţenii­, în loc să voteze programul gospodarilor, au strigat şi ei: jos guvernul! D. dr. Gheorghiaş însît, în spirit occidental, unul dintre acei foşti pri­mari ai Capitalei care a lăsat cele mai bune amintiri, un om deszbrăcat de orice patimă politică, a adus, în­­tr’adevăr, o notă discordantă în propaganda opoziţiei, a discutat ac­tivita­tea gospodărească a actualei administrat­ori şi a arătat, prin ma­nifestul său, în mod cu totul obiec­tiv si într’un lim­bagiu calm şi mode­rat faţă de adversari, ce a făcut d-sa în câteva luni la primărie, un­de a găsit lăz­ie de fer­goare şi care este bilanţul actualei administra­­ţiunii comunale. Din comparaţia sta­bilită de d-rul Gheorghian asupra celor, două administrat ari răsare clar şi programul gospodăresc al noului prim­ar. Aşa­dar a­m Gheonthian a­dinat să vorbească şi de gospodăria co­munală, nu s’a mărginit la acţiunea pur opti­că. Mai mult, n’a contestat d-nului Costinescu că a lăsat co munci oare­cari lucrări edol.tare fu­­rdisitoare. In sfârşit d-rui Gheor­­gnian s’a înfăţişat ca un adversar alin de cavaler­sm. Cetăţenii însă mergeau fa «mă cu lozinca: jos guvernul ! Daca d. dr. Costinescu ar fi pre­făcut Capitala într’un paradis încă n ar fi reuşit­ lista • d-sare gospodă­rească, pentru nytivul foarte sim- Diii că massa aicigătorilor dela ua cănit la celalt ai tărei au tnut să răscundă la sfidarea guverna­ui printr’un­ formidabil - strigăt:­ jos guvernul ! „Viitorul” crede ca s’a nenorocit Capitala fiindcă ea a ales pe d-rul Gheorghian! Să­-l vadă mai întâiu la lucru și însuși d-rul Costinescu, suntem siguri, va fi tot atât de leal să recunoască, că succesorii său nu-i mai m­ost gospodar. D-luî Gheorghian a avut de lup­tat, când a venit acum cinci ani în capul primăriei, cu greutăţi insur­montabile. Acum are să-i fe mai u­­şor şi sperăm că viitorul guvern are să-i dea un concurs neprecupeţit căci totul este de refăcut in Capita­lă, în sărmana Capitală! — cum se lamentează „Viitorul“ — într’adevăr într’o mizer­e ruşinoasă şi primej­dioasă pe care o pune în evidentă şi mai mult lumina electrică din cele câteva, cârtire introdusa de . (Ini Costinescu însă cu imense sacrifici din partea populaţiei,­­ R­X» 2 Lei Direcţia: 58/75. — Secretariatul 58/74. — Administraţia 58/73. Creionul actuălită $11 f iOlS/ELt' In numele meu şi «l credinciosului meu aliat, baronul Ugran,, anatema «ie, ţie Bucure, întemeietor al Bucureştilor, şi vouă ctitori ai Craiovei, laşilor, Botoşanilor, Galaţilor, Brăilei şi celorlalte oraşe în care mân car am bătaiel tagon­i*$ sân feţi din cetatea românismului şi din toate băncile şi cluburile liberale// Toată ţara la discreţia sovietelor Citim şi nu ne vine să credem. Oficiosul guvernului după dezas­truosul rezultat al alegerilor co­munale, nu găseşte alte explicaţii a căderei guvernului şi partidului liberal decât în ordinite pe can ce­tăţenii marilor oraşe ale ţarei le-ar fi primit de la Moscova sau de la conducătorii spiritual ai populaţiei evreo din întregul cuprins al ţa­rei. Am crezut că, în ameţeala lovi­turii primite, guvernul şi-a pierdut capul şi-a putut, deci, la supărare mare, să lase să-i scape o prostie gogonată. Iată, insă, că of­ic­isul guvernului perseverează. Aceleaşi argumente sunt înşirate pe coloa­nele nesfârşite in numărul de ieri seară, număr în care alegătorii de la oraşe cărora candidaţii liberal­ le cerşeau voturile­ până în ziua alege­rilor, sunt insultaţi in mod trivial şi insultaţi în cele mai curata sen­timente de iubire de Patrie. Este deja s­ne înţeles că dacă l­­egătorii din Bucureşti, Iaşi, Cra­iova, Cluj, Chişinău, Albă Iulia, Bu­zău, Brăila, etc­ ar­­fi, votat pentru reprezentanţii partidului liberal, ar fi dat dovadă şi de patriotism şi de sănătate morală şi de naţionalism.­,­ Dar pentru că alegătorii — cople­şiţi de greutăţile vieţii, înşelaţi de promisiunle libera­l, lovîţî în exis­tenta lor prin politica financiară­­ a guvernulu liberal — au înţeles sa scuture jugul pe care-l poartă de­­ aproape cinci ani şi sa pună piatra­­funerară pe guvernarea liberală, ai le­ne pentru aceasta alegătorii sunt înstrăinaţi, vânduţi Moscovei şi fojelor masonice , comunişti, anti- patrioţi. Vă închipuim dv­ : Guvernul se aşteaptă la recunoştinţa alegători­lor pensionari ai Statului caii mor, de foame şi-şi cerşesc pâinea cea de toate zilele , la entu­siasm d­e partea funcţionarilor­ roşi de tu­­­berculoză din cauza politicei echi­librate a d-lui Vintilu Brăt­anu , la voturile negustorilor strânşi de gât de ins’t tuţiil© bancar© liberal© , la sufragiile unanime ale mahalalelor ţinute în întuneric, în noroi, pradă tuturor boilor molipsitoare. Nea Ghiţă Oboreanu căruia i s’a soli­­­citat votul de d- dr. Costinescu de pildă şi l-a dat d-lui dr. Gheorghian este desigur un agent al Mosco­­­vei. Sfătuim, prieteneşte, pe repre­zentanţii partidului liberal, căzuţi în „centrele înstrăinate” cum, de pildă, este Oborul, să stea câteva zile în casă. Altfel se vor convinge dureros de patriotismul alegători­lor Capitalei cari au înţeles să-şi aleagă, aşa cum 1©-a­ dictat, conş­tiinţa gospodăriei. Prudenţa este mama înţelepciunei. Trecând peste­­partea comica a explicaţiei unei înfrângeri electo­rale, întrebam guvernul dacă prin campania care s’a început împotri­va populaţei din cele mai mari oraşe ale ţării nu se aruncă­­ un discredit asupra­ României pentru acei cari nu cunosc situaţia da fapt de la noi, şi iau de bun tot ceea ce scrie oficiosul guvernului. Străinătatea va crede desgur că o bună parte din populara ţârei româneşti stă la dispoziţia soviete­lor , că guvernul nu v­a­s împe­­dica pe agenţi? Moscovei să în i©eătură cu propagandiştii­ din Ro­mânia şi că ţara ceste, deci, la dis­creţia sov­etelor cari fac ca vor pe pământul ospitalier a! ţărei noa­stre, iată creditul țârei stîrb't peste hotare tocmai da acei cari pr­etin­deau că au făcut* tot • C« le-a stat în put­ură ca sa-1 ridice, Campania oFgtiver*»’«' i dă arme tipul sovietelor în cam­­pan­a pentru revendicarea Basara­biei. Partidul liberal nu a reușit în nici un oraș de peste Prut unde pretut­ideni a învins opoziţia un­tă. „Populaţia este înstrăinată, vân­dută Moscovei­”, tună oficiosul gu­vernului. Şi tocmai această dova­­­dă se căsnesc să o facă lumei bol­şevicii dela Moscova dela Unirea necond­ţionată a republicei Moldo­veneşti cu patria mumă . Iată dar,­­dintr’un necaz electoral- guvernul liberal luptând alături de Moscova pentru des­­p­rea Basarabiei de la trupul României întregite. Înțelegem durerea partidului Ii... beral. Credem, îns­ă.. că în acest partid se găsesc şi oameni cu scaun la cap, cari vor şti să oprească cât mai curând posibil campania de d­­erec­tare a ţărei începută de o­­ficiosul guvernului care, din exces de zel desigur, face un rău imens şi partidului liberal şi ţării,­defăi­­mân­d peste graniţă,şi indignând, în Interior, populaţia întreagă împo­triva acelora ce stau în frunte la conducerea canidului. RADU MATEI CaFSIt^f© mnMiAS ^ ■■:. vjhauiWFM.iWMk.. . molipsit I întrebat de un confrate, d. Al ConstEntinescu, marele mahăr al in­frângerilor electorale ale regimului, a spus că: naţionalii nu pot veni la putere pentru că sântără slabi; ţărăniştii Idem, averescanii idem, iar colaborarea de guvern între ță­rănişti şi »a Tonali « o imposibili­tata, intru­cât nu se poate fonna acest aliat. Atunci cine să vie la guvern? D-na Smara, d. Cuza, rabinul de la Butiaşi, directoarea azduiai de ie­­huze, moaşa comunală şefă, cine, pentru Dumnezeu, de vreme ce ce. Aleea a înlăturat absolut toate for­maţiunile noastre politice? A, am înţeles! N’are cine va fi, deci să răm­âe cine e! «JŞi comn aleea care avea reputa fia ta e om dăştept şi de spirit! Ge fi­e, domnule, să stai câţiva ani, mereu, in apropierea fratelui Vintilu Brătianu! Nici de tifos exantematm nu te molipseşti mai teribil! DEŞOT JLI încoronaţi v­etoria , fiaritate! La 26 Februarie — Vinerea vii« toar© —­ se fac în 29 de oraşe şi orăşele alegerii® de balotaj. In mai toate aceste localităţi lis­tele opoziţiei su întrecut cu mult, în număr de voturi, pe acele ale guvernului. Iar acolo unde opozi­ţia a luptat separat — cum e la Ploeşti — guvernul a fost la coada tuturor listelor opoziţiei A ne îndoi de soarta bastagiilor de Vineri, ar fi, deci, o injurie a­­dusă masselor de cetăţeni. Vineri va fi încoronat succesul o­­poziţiei în restul centrelor orăşe­neşti. Trebue să vadă şi Coroana că tot ce e independent şi luminat în această ţară cere plecarea guver­nului Brătianu şi aducerea la câr­mă­ a celor indicaţi da voinţa naţiu­ne. Nici­­ o abţinere dela balotaj ! Cu toţii la vot şi desvârşiţi iz­bânda dela 19 Februarie î­nt a contra-probă, peste o lună! Guvernul continuă prin oficiosul sau romanţa de consolare a S MC­­cesului d­in comunele rurale. Oraşele au fost infame dând pes­te cap regimul. Satele insă au fost apucate­­subit de o remuşcare si is unde acum cinci luni în alegerile Agricole au zdrobit guvernul, de as­tă dată l-au strâns la piept şi au cântat: „Oh, rămâi, rămâi la mine". Cum este foarte probabil că pes­te o lună, când liberalii vor fi în o­­positie, oraşele vor fi, şi nuci infame cu d. noi , iertăm de pe acuma de numărul de voturi ce vor avea la oraşe. La sate insă îi aşteptăm la con­­tra-probă. Le vom număra voturile, sat cu sat si vot cu vot, ca să vedem ce s’a făcut încrederea românească’ De mire au recoltat-o zilele acestea­­imforma şi prefecţii respectivi. Declarăm de pe acum că dacă neste o lună liberalii obţin din 5060 de comune două, noi vom cere ple­carea guvernului și revenirea la plu­tere a d-lui Brătianu. SILEX. l ^mnntma 24 mmm® 1928 Director EMIL D. FAGURE PUBLICITATEA Se primeşte direct la administraţia ziarului şi la toate agenţile de publicitate 2 LEI NUMARUL IR JâM 4 SEI IR SflâlMâîâfl Afacerea Fokker O scrisoare a d-lui colonel Rufînsk' Mult stimate domnule Miile, Am păstrat tăcerea In ultimul timp, asupra afacere! cu avioanele Fokker, de­oare­ce am socotit că mi-am făcut datoria deplină, şi aş­tept ca cei însărcinaţi cu clarifica­rea acestui caz să şi-o facă. Citesc cu plăcere ziarul „Lupta“ de­oare­ce de foarte multa ori, când se ocupă de cele ale aviaţiei este in nota justă şi adevărată. Nu pot azi să mă împiedic să nu relev din articolul de fond al d-tră, o frază care nu e dreaptă. In apă­rarea ce credeţi că a­ ţi face dacă a­ ţi fi in locul d-lui Jurgea (eu nu vă­­văd in cazul acesta) a-ţi zice: ,,In ţara românească nu se poate obţine vreo comandă fără a unge pe toată lumea. Cine va susţine con­trarul, să ridice mâna“. Ridic mâna. Domnule Mitle , şi împreună cu mine, o pot ridica foarte foarte mulţi români, vă a­­sigur! Susţin cu tărie, cu convin­gere aceasta. Se poate şi altfel ! Nu toţi românii se lasă a fi unşi. Ca bun român ce sunteţi trebue să risipiţi această­ bănuială­­ aruncată asupra românilor, tocmai fiindcă sfârşiţi cu cuvintele: „trebue să ştie străinătatea că în ţara româ­nească se pot face şi afaceri cins­tite. Onoarea ţării este în joc.“. Vorbim despre aviaţie, fiindcă a­­viaţia o cunosc. Pot afirma că până la nenorocitele 2 afaceri din urmă (scandaloase le recunosc.) s’au făcut comenzi, importante comenzi — s’a lucrat cu case străine — li s’au dat bani mulţi. Totuşi, nimeni n’a fost uns — şi nu e un mare merit in aceasta! E aşa de uşor să dai o co­mandă dreaptă, ori cât de impor­tantă ar fi, dacă ţii seama cum trebue să ţii numai de „apărarea ţării“. In ceea ce priveşte mîţuitorul — dacă, legal nu are nici o vină (şi gândesc că din acest punct de ve­dere, legea e nedreaptă) moralmente vina sa e mare — şi în cazul nostru special, e ruşinoasă! Nu, domnule Miile, mi­tui­tor, nu trebue să existe în chestie de apărare ofiţională — (sunt destule alte căi pentru a pu­tea câştiga bani mulţi, dacă aceasta e o plăcere!). O casă, dacă e serioasă, se im­pune prin f« Însăşi, dacă marfa ce trimite e lft înălţimea celei oferite. In cazul nostru Casa Fokker, dacă, pentru marele preţ al avionului său, ne-ar fi trimis avionul său ce! mai bun — căci are admirabile — nimeni n‘ar fi avut nimic d« sie. Or, cum trebue să calificăm fap­tul unei case care oferă avioane bune, i se plătesc ca atare, şi tri* mete avioane... noi — totuşi vechi — cu motoare noi — totuşi foarte vechi — care nu ar fi trebuit primite — de­oare­ce primejduim „apărarea ţarii''. Ih această afacere, mîtuitorul ,tRasch‘‘ nu are nici o vină — nu­mele său, sângele său nu-i româ­nesc. Dacă însă­, mitui­torul ar© sânge românesc, are nume româ­nesc, vina sa morală e alta. Dacă casa Fokker a avut „neplă­ceri“ cum ziceţi, nu e din cauza concurenţilor străini bătuţi prin formidabilul comision ce au dat atu­n­ci pentru că tocmai, există de ţara românească, şi buni români care au avut curajul să se opune recepţionărei unor avioane proaste şi alţii care au avut curajul să-i susţie. Cu autoritatea, de care vă bucu­raţi, Domnule Miile, susţineţi pe toate căile, în toate ocaziile că, la înarmarea ţării, nu trebuise ad­mişi, aşa zişii intermediari Ce era nevoe de intermediar aci, când e­­xistă un consiliu technic spre aşi d* avizul şi când marfa se livra pe văzute şi încercate. Acest „intermediar“ a avut da­rul de. a întoarce poate d© p® calea, cinstei şi a datoriei, oameni tasci slabi, cari s’au lăsat ademeniţi die strălucirea unui milion ** dar pe cari i-am cunoscut eu, timp de ani de zile, corecţi şi cinstiţi perfect. Primiţi vă rog. Domnule Miile­­** asigurarea deosebitei mele conside*­raţiuni. Colonel CI. BUJINSXSi Bucureşti 2b Febr. 1826 ribulatu­l unui cameleon politic Ou mu volte fap. al d-lu­i Octavian 609a Cine a urmărit, în timpul din u­r­mă, tribulaii le ex-poetului ausrM- can, s’a amuzat, desigur, toane mult Să amintim numai „în­vârteit­e” d-lui Qocia dela alegerea s­a de la Reghin. După «­ comică "ofensivă fascisto-an­tise­raită în Ardeal d. Ca­­rav­an Go­ga a Cerşit mandatul­ de derutat de la guvern şi de la b­i­deo­tiştii unguri bine înţeles cu angaja­men­tul de-a nu ieşi in Cameră din rolul de obezitat miluit, rol pe ca­t l-a îndeplinit până la un moment dat si anume când averescanii au s­imit cum au fost păcăliţi de* d. L Brătianu. Glasu. d-lui Goga amuti­se. Numai asupra actului dela 4 ianuarie s’a simtit obligat să se rostească, dar»­ou, la tribuna Cam­e­rei de unde a fugit, ci în revista »3. D.’Goga trecea drept un adm­­at­ir al prinţului Caro!, drept unul din­tre acei care ar fi împins la o acţ­i­une fascistă pe prinţul moştenitor Dar după ce generaiu. A­vere­seu a avut curajul şi abilitatea sa re­proşeze regelui, în plin consiliu de Coroană, că n’a demis de mult pe prinţul Carol, d. Octavian Goga, aifinându se dela şednţa Camerei când s’au votat actele printrm- o succesiunea tronului, s’a crezut ebd­gat să se explice prin revista sa La­mentablă explicaţie, ergotări u­­militoare, şi mai ales s’a desprins din acea lămurire o ruşinoasă laşita­te de cugetare care contrastează cu toată acţiunea din urmă pe care şe­ful fără grupare din Ardeal a des­făşurat o în această provincie. Păcălit, de d.­­­ Brătianu averes­canii s’au văzut deodată complect izolaţi. Alegerile comunale i-au silit să intre în orice condiţiuni în frontul unic al opoziţiei. D. O. Goga s’a ţi­nut de pul­pana tuturor, în special a şefilor «ţărănişti, ca să intre In a­cest front. Si după ce a intrat a re­luat, din nou, îndeletnicirea sa per­manentă de-a opera în mod ocult. In timpul alegerilor comunale e­­roul dela Reghin n’t a avut niciun rol. Tn Ardeal e inexistentă gruparea averescană. In vechiul regat d. Goga e considerat de averescani ca cel mai periculos element dizol­vant, ca un intrigant care a creiat grupării numai încurcături. Neputând trage răci u­n folos per­sonal din prezenta averescanilor în frontul unic, a doua zi după cons­tituirea lui a început să-l critice, sa denunțe „promiscul tătite” tuturor partidelor calificând acest­ front drept „ghiveci politic” fiindcă între miile de candidaţi ai opoziţiei unite se aflau şi 4—5 socialişti, câţiva candidaţi evrei, germani, etc. Pe­ a­­ceştia d. Goga îi tratează drept ,,indezirabili”, drept „neofiţi sus­pecţi”, etc. Omul care, cel dintâiu în Ardeal, pentru meschine interese politicia­niste si stătua­t de un sentiment de răzbunare contra akrttnuiu na­­țiohal — care s’a întărit si imins pe toată suprafaţa tarei de când i-a părăsit CL Goga, — omul car® a încheiat, cel dintâm, pactul s©*1 creţ dela Csucea cu part­ul d­iul­ogica. ac«st cameleon.politic are azi curajul sa critice pacini cu ma­­ghiarii trecu­ti la liberali, după c® ungurd sau convus că averescanii. au dispărut din rândurile grupări» tor de guvern. Pactul dela Uucea t­ind denumat, în loc să critice pac­im cei nou ai ungurilor cu guvernul d-lui Brătianu, d. Goga ma bine at fi făcut să publice puciul ce i-a în­cheiat d-sa si să arate ce avantaj« in »»us a­ acordat guvernul partidu­­lui unguresc. In loc să facă aceasta d.­ Goga tratează acum partidul maghiar drept partid de „indezirab­il”, iar pe cei câţiva candidaţi evrei de pe listele opoziţiei drept „neofiţi sus­pect”, ca si cum averescanii n'au avut la guvern candidaţi .,neofiţi sus­pecti’’, ca si cum Funkelstainii şi iaroslav­ii d-lu Goga ar fi din alt aluat decât acei cari au candidat pe listele opoziţiunei unite ! D. Goga este unul dintre politi­­c­anii cei mai talamici. Nici una din acriumie sale, nici una din aîitudi­­n­ie sale, n’a fost vreodată sincerii şi leală. Dela iredentism a trecut la pact»l dela Gucea, dela dreapta a trecut la stânga, dela fascism şi ant­iemitism, s’a agăţat de pa pana ţărăniştilor şi acum porneşte o nană ofensivă contra frontului unic ! Tribulaţiile d-lui Goga pun la «* videntă calitatea stofei polii ce ai a cestui cameleon. Omul care se scan­dalizează azi că s’au „desgropat socialiştii” pentru că au fost puşi ?-3 ne listă, a uitat că ace aşi socialist­ au dat ne faţă în Cameră, d. Goga fiind ce banca ministerial conspi­raţia averescanilor cu comuniştii în casa d-lui P. P. Negulescu, pen­tru a da asaltul Coroanei, care în­târzia să aducă la guvern pe gene­ralul Averescu? Vrea d. Goga să desgropăm desbaterile din Cameră asupra acestei destăinuiri ? Ex-noetul simte că acum, după rezultatul alegerilor, frontul unic electoral încetând, averescanii ia­răşi rămân izolaţi. D-lui Goga nu i-a rări­as decât să se întoarcă, din nou, la acţiunea ocultă­, la intrigi, la şantajul politic, la ameninţări ridg­­et­e. la o acţiune antisemită, la braţ cu d. Cuza care a repurtat a­­celaşi succes ca şi d. Goga. întemeiat pe atitudinea de până acum a castelanului dela Ciucea putem să facem­ un pronostic: er Goga va rămânea un politician tur­bulent câtva timp şi apoi va sfârşi cariera sa politică, într’un rol fpar­­te şters, de a șaptea mână în sânul partidului liberal* A* W»

Next