Lupta, februarie 1927 (Anul 6, nr. 1553-1571)
1927-02-12 / nr. 1560
lumi multă, ea la fiecare Joi. Inca Inaim* tie a fi venit interpela. lorii. .— pe culoare „se ftle" că se va interverti ordinea de stiod d. general Mircescu va răspunde d.lui V. V. Haneş l» chestia scarlatinii dela Mănăstirea Dealului... Primul, după deschiderea şedinţii indignat fi sincer, de d. Mişu Pop. D sa n'avea nimic împotriva mutării Capitalei, cu singura condiţie ca ea td se mute la... Craiova ! Apoi, d. Kreuter, protestează In contra taxelor pe... dans, cu o seninătate care derutează: oratoriii socoate led valsul, polca, fox,bodul, shimmy, Ml, bătuta, sârba, charlestonuL, etc. trsbuese tolerate deoarece constituie o distracţie.^ moralăI Părintele Gusdunia înfierează eu de. Stata eleganţi fi finist• procedeul u. î»»4 frontot oi ttffli creftine, tare i a «dus grave acuxaţiuni. D. dr. C. $u. mulţam nu te dă băiat. Părintele exasperat, subliniază politică de in vrăjbim ti de ură a ligiii antisemite, trărţinâ m un sincer fi netăgăduit : „Să vă fis ruşine /“ Intervelatorul, i. V. V. Hauer, înfdl ţiftttuă cu multă culoare, starea ie tac run tuta Mănăstirea Dealului. (In amănunt demn de reţinut■■ liceul nu are decât * perechi de cai, — o pereche pentru d. ajutor de comandant al şcolii, — fi două perechi pentru toate nevoile liceului. Când aceste ultime două perechi de cai n’au putut răzbi cu munca fi s'au îmbolnăvit, — caii boereşti ai celor doi comandanţi, au fost Intratăi menajaţi, întrucât... s’a renunţat la întrebuinţarea lor... Panaitescu, din majoritate, a subliniat prin două întreruperi, felul cum se sfidează pedagogia la liceul militar de lângă Târgoviile: unii ofiţeri instructori numiţi la această şcoală, erau din cei proveniţi din toţii plutonieri majori fi nu avem nici pregătirea elevilor din cursul inferior... Răspunsul d-lui ministru ăe război, — simplu fi trist. Căci, ăefi A. gemeral Miroescu s'a ferit ăe fraze sforăitoars, d.sa s’a menţinut în cadrul declaraţiunilor timide, laconice, esi. tat spuse. Ii Upseţte siguranţa, după cum erl i-ă lipsit tiebuinţa. Spontaneitatea ultimului său gest — d. general Mircescu a strâns mâna interpelatorului. In aplauzele Camerei — a atenuat Insă stângăcia oratorică a unui militar onest.. O. ft. şi că e vorba să se cumpere o camionetă pentru transportul profesorilor din oraş la şcoală. D. V. V. HANEŞ, insistând asupra laturii pedagogice a chestiunii, cere ca directorul de studii să fie un profesor civil. D. OTETELESAMU, anunţă Adunarea că interpelarea d-lui Angelescu va avea loc joia viitoare, interpelatorul căzând de acord cu d. ministru de justiţie în acest sens. Şedinţa se ridică la orele 6. Azi la orele 8 d. a. şedinţă. BULETIN PARLAMENTAR CAMERA Cazul dala lai „hfinflstircc-Dealului“ tatorpolam d-lui I. I. laneş şi răspunsul din general Mireasei Sedirala delat 10 Februarie 1927 D. GENERAL MIRCESCU Diverse comunicări Şedinţa M deschid® V orele S şi 40 «uit prazineuua a lui M. Oteudesomi. Fuxtilia himlstenalâ d.nu gen. Mircescu, C. Meissner şi TU. Gudalbu. D. M. POP-Craiova (umj.), se plânge biroului oft s’a împărţit un apel Anonim tuturor deputaţilor prin care se cere concursul Adunării ca să se mute Capitala la Braşov, — şi araţii oft dacft e vorba sft ne alegem o altă Capitală, atunci trebuie s’o mutăm la Craiova. (Ilaritate). U. PAUL ILici&CU (L. A. N. C), ia treaba pe (U ministru de intern« dacă n luat ma»urile necesare in urma celor aduse in discuţie publică de către două cotidiane din Capitală, cu prilejul polemicei dintre ele. Densul..« D. KREUTER (sas), spune cA taxele pa dans instituite de către ministerul de intrene,, sunt prohibitive și vor suprima petrecerile morale menite »ft auucft o reaction# normaift populay in 11 muncitoare. D. V. V. HANEŞ (nat-ţar), arată oft au dizolvat rând pe rând consiliile comunale compuse din membri ai partidului national ţărănesc, şi că in judeţul Muscel, prin abuzul celor cari au afişat in ultimul moment culegerile pentru cotii tine, neputându-se prezente a a doua listft, au fost declarate alese listele guvernamentale. V. VOICU NITESCU cere d-lui ministru de finanţe să ia măsuri ca depunerile făcute până ln ISIS la Casa de păstrare a Jud. Braşov sft fie restituite in echivalentul lor In aur, deoarece au fost economiile unor oameni nevoiaşi caii şi au adunat banul atunci când puterea lui de cumpărare era egală cu aurului. Starea de asediul din Cadrilater D. AL. MAVROJANU (maj.), cere d-lui ministru de interne să reducă zona stării de asediu din Cadrilater la cel mult 16 km. Anunţă o Interpelare In acest sens. D. HONORIU BANESCU (lib.), arată că dizolvarea consiliilor comunale continua. In dispreţul legii, D. M. P FLORESCU (L. A. N. C.) cere d-lui ministru de război să nu mai aducă In discuţia Cămării proectul de lege prin care ministerul de război cumpără o moşie, deoarece nu „ vorba decât de o afacere din care nu profită decât câţiva evrei. p. P. R. IOANITESCU depune un proiect de lege din iniţiativă parlamentară prin care cerem abrogarea legii persoanelor juridice şi reintrernarea legii sindicatelor profesionale votată în 1911. In expunerea de motive după el se face istoricul dreptului de asociaţie profesională se arată că legea pensoanelor juridice Înfiinţează „avizul prealabil“ al ministerului de interne „tutela administrativă", control în timpul Infiinţărei şi chiar „disolvarea" numai prin arbitrariul puterii executive. Oratorul cere să se reintroneze libertatea sindicală care constitue pârghia de ridicare a muncitorimii. Legea accelerării şi noua lege a chiriilor D. ED. MIRTO, întreabă pe d. ministru de Justiţie când va aduce proiectul de lege care să stabilească raporturile viitoare dintre proprietari şi chiriaşi, — şi dacă Înţelege să se ţină de făgăduinţă, aducând modificările necesare legii pentru accelerarea justiţiei. D. TH. CUDALBU, ministrul justiţiei, arată că peste 60 zile va aduce proectul de lege al chiriilor, — şi că In chestia legii de accelerare aşteaptă hotăririle definitive ale comisiunei care studiază dacă legea trebuie pur şi simplu abrogată sau dacă va trebui să i se aducă numai unele importante modificări. O chestie personală PARGUCIUMA (maj.), protestează împotriva dlui dr. Şumuleanu, care bănuia o afacere în cumpărarea abatorului din Orhei, numai pentru faptul că vânzătorii au fost evrei. Abatorul aduce un venit anual de 500 mii lei, comunei. D-sa roagă pe d. Cuza să intervie pe lângă d. dr. Şumuleanu ca să nu mai acuze fără temei o faţă bisericească cinstita şi cu dragoste de ţară, — căci de curând i s’au adus acuzaţiuni şi cu prilejul cumpărării uzinei electrice. î). DR. C. ŞUMULEANU (L. A. N. C.) respinge afirmaţiile păr. Guciuma, pe care-1 acuză că a vorbit In Bina. gCjgB,, PAR. GUCIUMA (nmj.), declară e& nu-i » ruşine că a vorbit In sinagogă, — dar că trebuie să condamne manifestările şi aţâţările la rift ale ligii creştine. Cazul da la Mânăstirea Dealului Interpelarea ef-IssS V„ F„ SrBaneş D. V. V. HANEŞ, sublimând importanţa pe care o prezintă liceul de la Mănăstirea Dealului -- înfiinţat de către Nicolae Filipescu — arată că el nu mai corespunde chemării pentru care a fost crelat, cu toate că locul a fost bine ales şi Instituţia înzestrată cu personal civil şi militar, alcătuit din cele mai bune elemente. Pricina e în primul rând nepotrivirea de mentalitate intre personalul civil şi cel militar, necontenitele conflicte izbucnite pe tema atribuţiunilor unora şi altora. După război, şcoala ruinată şi devastată a fost refăcută şi azi, în loc să cuprindă un număr de 100-120 elevi — are peste 450 de elevi. Profesorii cari locuiau înainte vreme la şcoală au fost......evacuaţi“ la Târgovişte, din cauză că s’a mărit numărul elevilor admişi în liceu, — aşa încât nu mai pot rămâne între elevii lor după terminarea orelor de curs. Din cauză că locuesc la Târgovişte, profesorii întârzie la cursuri, transportul fiind foarte anevoios. Deşi s’au acordat credite, în trecut, — ca de pildă unul în sumă de 2 şi jum. milioane lei, banii au fost întrebuinţaţi pentru cumpărarea unor motoare, etc. şi nu pentru construirea dormitorului proectat, pentru care se obţinuse creditul. Clădirea e neincăpătoare pentru cei 450 elevi. După datele obţinute chiar de la ministerul de război, liceul are azi 170 de elevi la plus. Astfel sănătatea elevilor e periclitată. Medicul e de obicei prea tânăr ca să prezinte suficiente garanţii de pricepere pasionalâ. Aceasta era situaţia când a izbucnit scailaţi nu la lictul de la Mănăstirea Dealului Unii, bolnavi mai grav au fost trimişi la spital Alţii, au fost adăpostiţi in clasele transformate în dormitoare. Când am cerut să ni «* arate numărul de copii imbolnăviţi dascar latină, — mi s’a trimis o notă din care reese că erau numai 45 de bolnavi. Ori, — nota nu era datată, — şi eu ştiam că erau peste 160 bolnavi, ba că fi »ta ofiţer fi câţiva soldaţi ctin trupă au cărui ăvsmsmenea bol fMW'f’ Inovaţiile aduse în felul de a funcţiona al liceului, au fost dezastruoase. Directori de studii au devenit militarii, — elevi nereuşiţi la examen au fost trimişi la şcoală prin... decizii ministeriale, — cu predarea „educaţiei morale” au fost însărcinaţi ofiţerii. Comandantul şcolii, procedând ca la cazarmă, a introdus o închisoare, şi trimite pe elevi la închisoare, fără avizul profesorilor, — şi, pentrucă un elev nu s’a declarat într’un extemporal pentru cariera ostăşească ,a rupt epoleţii în faţa tuturor elevilor. Aşa procedează un educator . Arătând apoi cum s’a procedat când a izbucnit scarlatina, e d. V. V. Haneş cere d-lui ministru de război să ia urgente măsuri ca să îndrepte starea de lucruri dela Mănăstirea Dealului. Răspunsul d-lui ministru de răsboiu D. GEN MIRCESCU. Începe Prin a mulţumi l lui Haneş pentru intesul pe care-l arată acestui poeu militar, şi răspunde tuturor afirmaţi anilor Interpelatorului. D-sa spune că atunci când s‘a cumpărat un motor, — lucrul acesta s’a făcut pentru că s’a considerat că şcoala avea nevoie imperioasă de lumină Şi căldură, — şi că se putea amâna construirea dormitorului proectat. In chestia epidemiei de scarlatina, d. gen. Mircescu expune măsurile ce s’au luat pentru combaterea ei şi pentru Îngrijirea copiilor bolnavi. D sa aduce apoi elogiul său corpului sanitar militar şi inchee arătând că ofiţerii trimişi la şcoala din Mănăstirea Dealului au dat şi dânşii dovadă deplină că nu sunt lipsiţi de merite pedagogice. D. V. V. HANEŞ, mulţumind d-lui ministru de război pentru răspunsul pe care i l’a dat, îl roagă să răspundă dacă e adevărat că s’a economisit dela ordinar suma de 325 mii lei, bani cu cari se intenţionează a se cumpăra o camionetă... D. GEN. MIRCESCU, răspunde că economiile s’au făcut la combustibil. SENATUL Legea camerelor de muncă Apariţie rarisimă : d. Ionel Brătianu a luat parte la şedinţă, pentru prima oară In actuala sesiune. D. N. DARVARI, care prezidează şedinţa, anunţă că azi Senatul va alege două reprezentanţi în consiliul de administraţie c. fr. D-nii EM. POPESCU. ITARŞA şi OROPŞAN au făcut comunicări. S’a protestat contra înceţi® elei cu care funcţionează justiţia. S’a relevat faptul grav că doctorandul D-tru Holbam ce funcţionează la dispensarul Bobrovăţ. Vaslui. ..Duminică 16 Ianuarie 1927, în fruntea a cinci cete de bătăuşi şi de beţiv, s’a dedat la devastări în pacifcul t&zs Codăeşti, jud. Vaslui”. La discuţia generală a pro actului de lege pentru înainţarea şi organizarea camerelor de mtuncă ele consiliului, superior al muncii, a vorbit d. dr. BT CEilKEZ, care îşi exprimă părerea că această lege nu prezintă alt element de urgenţă, decât graba de a introduce la Senat pe cei patru reprezentanţi ai Camerelor de muncă. Aceste camere nu trebuesc formate aşa cura vrea d. ministru al muncii din patron, şi muncitori în părţi egale, ci numai din muncitori. Legea vorbeşte de răsvrătirile muncitoreşti, noi industriaşii ştim însă că nu trebue să ne temem de răzvrătiri, fiindcă cunoaştem nevoile muncitorilorLegea dispreţueşte spiritul tutumal, deoarece cei 4 reprezentanţi nu vor fi muncitori, ci patroni. A vorbit apo ad. IOSIF SÁNDOR şi Dr. TORONYA, cam de asemeni gratiă că aceste camere trebueae iernate numai din muncitori, deoarece nu pot fi puşi pătrosiii *S «pare asteresele muncitorilor. D. N. ROMANESCU arată c& patronarea muncitorilor da către Stat nu trebu» «ă devină opresivă şi sub pretextul de a împiedica abuzurile libertăţii, i& înăbuşe libertatea, închşi. După ce foca un istoric amplu al legislaţiei muncitoreşti în celelalte ţări, constată că actualul proectc prezintă un interes mai mult doctrinar, decât practic- Se dă prea puţină consideraţie micii industrii. Legea persoanelor juridice aplicată sindcalelor, a avut o urmare nenorocită, împingând pe muncitori în organizaţii clandestine, şi creându-se o atmosferă defavorabilă la străinătate. D. MINISTRU TRINCU-IASI : In câteva zile vă vota prezintă modificările ei. D. ROMANESCU continuă cerând’ mai multă libertate pentru muncitori. D. TRETINESCU îşi exprimă bucuria că guvernul vine cu această lege şi combate părerile d-lui Ceritez. Proectul are rostul de a tempera lupta dintre patroni şi muncitori. „ Crede că prezenţa juriştilor la diferite instituţiuni este necesară Nu e vorba aci de o lege politică. Muncitorii vor fi măguliţi că au fost puşi legnlmente pe un picior de egalitate ci patronii. Cum s’ar putea împăca aceste două categorii dacă nu ar fi puse împreună să colaboreze. Cei cari au chiflbătat procetid au vorbit din gelozie D. vBkPRESaSBINTE JT. DARVAS! anunță că ași la oro. 20. *. are loc înmormântarea (cs®eralulni Stratiliscu. Ședința de aaî va începe h oPa îi*. Alte dileme de liceu false Galati, 10. Din ordinul parchetului general de Ilfov a fost arestat în localitate Cahatie Iosef din strada Vasile Lupu 50. Această arestare este în legătură cu cercetările ce se fac în chestia diplomelor de liceu false descoperite, la Cernăuţi. Numitul este frate cu Cahane Alberhane, arestat și el și pus în închisoarea din Văcăreşte pentru că s’a servit de un certificat fals în serjireda zete fecultatea de litere. CUPTA Londra. îl (Rador). — Sir Aasten Chamberlain, ministrul afacerilor străine, a făcut erî în Camera Comunelor un expozeu amăntinţit aprijrii politicei şi situaţiei Marei Britanii în China După ce fac© o sumară relatare a evenimentelor petrecute în China, Sir Austen Chamberlain anunţă că negociarile reluate cu Eugen Chen, ministrul afacerilor străine cantoneze şi reprezentantul Marei Britanii in Chină, Sir O’Malley, au aluna la punctul de a fixa chestieasea statutului concesiune! britanice dela Hankow. Acest procet de acord privitor la concesiunea dela Hankow, prevede că această concesiune va fi cedată si administrată în mod formal da către o municipaUtate anjlo-chiaeză, această municipalitate va fi înfiinţată după modelul municipalităţii existente in vechea cOnesÂn® germană «1 c®re ftsBethimeosă în kxk) foart« «atla fă câtor. Aisaspre diestiaei debar cărei da trupe britenice la China, nu s’a ajuns tocă la tai acord definitiv. I« conformStade cu avizul autorităţilor diplomatice »1 navale «le Marei Britanii sßst® ta ClsiaiHeuvoraul Marei Britanii se vede în situaţia d® a menţine ordinul de Srimlter© de trupe de apărare şi protejare „ supuşilor feri.taaicL In consecinţă, trupele brita - aice venind dki Chris, care «e află in drum spre Shvo^H, vor debarca la concesiune. Iar forţele a reiat« din Mediterana vor fi com centra Io la Hoog-Kon®, acestea nu vor lua dîrecţia Shangai decât numai când prezenţa lor va fi imperios reclamată. Privitor la afacerile interne chineze, guvernul Marei Britanii va continua politica sa tradiţională, păstrând strictă neutralitate, evitând orice conflict cu forţ**» «htafixe. „Nu pot prezic® viitori”, a declarat Stausten Chamberlaîn. Cursul negocierilor este întotdeauna nesigur, în circumaiantele presence aesuată nesiguranţă «sta ,dublă, poate, din faptul că actualmente aceste negocieri nu sunt urmărite In mod confidenţial, ele fiind date în vileagul lumei tatregi. Noi am procedat fără nici o întârziere şi cu cea mai mare grabă expeditivă posibilă. Am speranţa că poporul chinez va iaţelege că Marea Britanie nu urmăreşte scopuri ostile, că nu avem dorinţa de a tine acest popor la stare da subjugare, de tutelaj sau in stare de inferioritate. De asemeni cred că poporul chinez va voi să înţeleagă că Marea Britani* v» are« satisfacţie la „ urmări desvortarea firească a Inatitutiunlor lor, astfel ca să poată scuti de orice obligaţie pe oricare guvern civilizat »trate» de a nu sna! beneficia de *»* zlade privilegii car» au devenit scum adevărate sarcini de obligaţii”. GUVERNUL, DIN CANTON VA CUPRINDE CHINA ÎNTREAGA BERLIN 11. (Rodor). Din Tokio se anunţă că şeful biroului tratatelor din ministerul de externe japonez, înapoiat dintro lungă că istorie de studii în China, a declarat reprezentanţilor presei că influenţa guvernului naţionalist din Canton va cuprinde în cele din urmă întreaga China. Puterile interesate în această tarâ ar trebui să tină seama de această revoluţie în atitudinea lor fată de China. Problema eitiaez*» Un nou expozeu ii lui Onkiaia liir©i©r© ti poporul ©Miss Escrocul Rizescu-Bizon în faţa justiţiei _ PRIMA ZI A PROCESULUI Consiliul de războia al diviziei IV, a început ori judecarea procesului intentat contra lui Rizescu-Bison, acuzat de excrocherii şi spionaj. Inculpatul este tipul escrocului de raare calibru, înainte de războiu a fost în serviciul siguranţei generale. Da acolo a plecat la Viena şi s’a reîntorc la ţară unde a făcut spionaj in favoarea puterilor centrala- A intrat din nou în serviciul siguranţei dar numai pentru câtva timp. A dezertat şi a făcut apoi pe agentul provocator în străinătate. Juca, ca să spunem aşa, pe două tablouri. Meseria aceasta nu l-a adus însă beneficii prea apreciabile şi atunci Rizescu-Bizon s’a apucat de escrocheriile la stil mare. A excrocat când şi pe cine a putut. A înfiinţat în diferite oraşe din Europa: birouri telegrafice, birouri de export, de comision, etc. etc. Escrocheriile şi hoţiile sale sunt atât de vaste, Încât şi-a făcut o celebritate în toată Europa- PROCESUL Venit In ţară probabil pentru câtva timp Rizescu-Bizon a fost recunoscut de agenţii Siguranţei şi arestat. La consiliul de războiu al diviziei a 4-a unde a fost înaintat. Rizescu-Bizon a fost instruit timp de câteva luni pentru o întreagă serie de fapte. Procesul a fost sorocit pentru eli. Prezident al consiliului de războiul al colonei Tătaru, lor comisar regal d. căpitan Christascu. După îndeplinirea formalităţilor de rigoare, s’a d*t citire ordonanţei de dare în judecată. Sunt trecut® fe această ordonanţă toate fantei« co e» impută faimosului exeroc taernatlfmai: dela »pdoaaât pe care Pa practicat la folosul puterilor străine, până la dezertare dela unitatea aa. Procesul a rămas la continuare P©n trastăzi GIUBHNE LANGHSUS 7 7 7 7 7 7 MIŞCAMISA. avocatilorîalismentari ÎNTRUNIREA DE AZI DELA CAMERA In trecuta guvernare liberală avocaţii nemulţumiţi de prevederile legii timbrului preconizată de d. Vintilă Brătianm, porniseră o vie campanie împotriva proectului. La această mişcare s’au raliat deputaţii majoritari şi deşi fostul ministru de finanţe făcuse largi concesiuni corpului advocăţesc, guvernul liberal şi trebuit să renunţe k procet , coum se pare «E ceoace a’» vroitu L VintMă Brătianu că face direct, va fee© d, şi va educ® în discuţia Parlamentului prostul lăsat în suspensie. Semaţi de această intenţie avocaţii deputaţi au convocat pentru azi la orele 5 o consfătuire în sala secţiei a 5 a Camerei. Deputaţii majoritari cari nu prea agreează pe d. Lapedatu au găsit prilejul de a împedeca legea însuşită de acesta. Avocaţii parlamentari se vor constitui azi într’im bloc menit să apere interesele corpului. Activitatea nu se va mărgini numai la legea timbrului, ci vor afirma solidaritatea faţă de orice legiferare care va atinge direct sau indirect drepturile barourilor. Vor face parte din această grupare toţi par tementarii avocaţi, afiri deos«bit» ** «mioare polticI» CRIMA unei servitoare MOBILUL CRIMEI NU SE CUNOAȘTE Arad. — Un caz extrem de Interesant din punctul de veder al psihologiei crinale, s’a petrecut ori la Arad. D na Vilma Mandl, văduva avocatului Mandl decedat de curând, a fost ucisă de servitoarea ei, Juliska Albert concediată pentru purtare necuviincioasă. Vilma Mandl a fost găsit moartă în pat cu o mulţime de zgârieturi şi lovituri pe corp. Cercetările au dovedit că dna Mandl a fost sugrumată. Bănuită de poliţie, servitoarea Juliska Albert a fost supusă unui interogatoriu. După multe ezitări, ea, a recunoscut totul. Motivul omorului ar fi că d-na Mandl a concediat-o. Poliţia crede însă că acest omor a fost comis în colaborare cu un bărbat cu scop de furt. Se cercetează ce obiecte lipsesc din «L Şedinţa consiliului general al Capitalei CHESTIA EXPUNERII MĂRFURILOR ŞI A MESELOR PE TROTUARE Consiliul comunal al Capitalei s-a întrunit în şedinţă aseară la orele 4, sub preşidenţia d-lui Aliiba Teodorescu. După o propunere a d-lui Inginer Bile Radu, consiliul a stabilit ziua de Vineri pentru ţinerea şedinţelor. D. I. Banciua a atras atenţiunea consiliului asupra faptului că p d-na Apostoleanu, inspector şcolar, încasează de aproape şase ani salariul de profesoară la şcoala protopopul Tudor. D. Anibal Teodorescu cu asentimentul" consiliului Însărcinează pe d-nii consilieri Banciu și F. Dumbrescu să ancheteze cazul. Consiliul mai admite propunerea d-lui consilier Banciu de a se alcătui din vreme, comisiuni financiare care să studieze din vreme bugetele comunale. D. general Nicoleanu a spus că rău a făcut primăria sectorului III că a încuviinţat formal expunerea mărfurilor şi a meselor pe trotuare. D.sa a cerut să se revină la această măsură. D. A. Matack s-a raliat la acest punct de vedere. D. dr. I. Costinescu a arătat că această chestiune a mărfurilor expuse pe trotuar ,a format obiectul unor sforţări de ani de zile din partea fostei administraţiuni comunale. Este deci regretabil ca după atâţia ani de muncă să se revină la o dispoziţie aşa de necesexft O Anibal Ie.jdorescu s’a declarat de părerea avtorilor şi a exprimat dorinţa că şi celelalte sectoare să ţină cont de dorința unanimă a consuiului general care nu mai admite etalare de mărfuri pe trotuar. D-nii general Nicoleanu, Mtacu și T. Alexandre scu cer ca otel mesele pe trotuar să nu fie admise. D. dr. Ch. Cheorghian a fost de părere că acolo unde sunt trotuare largi, mesele nu prezintă nici un inconvenient. El în oraşele occidentale, mai mari ca al nostru se pun mese pe trotuare. D. cetonei Marin Şeinescu s’a asociat la părerea d-lui dr. Gheorghian şi a arătat că mesele pe trotuar con. Biftuesc un obicei occidental. A cerut şi d-na să se menţină măsura meselor pe trotuar. D. Vasilescu-Carpen vorbește în acela? sens. T. M. Berceanu a cerut ca să nu se admită mese pe trotuar. D. Anibal Teodorescu constatând că sunt două păreri pune la vot cele două soluţiuni propuse. Cu 20 voturi pentru şi 11 contra, consiliul admite ca primarii să aibă latitudinea de a acorda autorizaţiuni de a se pune mese pe trotuare. S’a continuat apoi discuţia pe articole a regulamentului de alinieri şi construcţiuni. PAGINA . mraimi immunmora D-l Leon I. Silberstein domiciliat în conf. Lupani (Hunedoara), a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patru nimic de Silberstein în acela de Sibişanu, spre a se numi Leon Sibisanu. D-l Iosif Stetaborg, domîcîliat de Ghișinău, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele sau patronimic de Steinberg In acela de Evenharry, spre a se njimi Iosif Evenharry. D-l Ionel Braunstein, domiciliat la București, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Braunstein la acela de Brateş, spre a se numi Ionel Brateş. D-l Anastase S. Venturato, domiciliat la Brăila, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Venturato, în acela de A. Gheorghiu. D. dr. Gheorghe Vlad, domiciliat în Constanţa, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să adauge înaintea numelui său patronimic de Vlad pe acela de Velescu, spre a se numi Gheorghe Velescu Vlad. D. Meise sin Buium, domiciliat la corn. Sirbăt (Fălticeni) a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Buium în acela de Moscovici, spre a se numi Moise Moscovici D. Ion Niculae al Tiţii, domiciliat la corn. Bărbăteşti (Vâlcea) a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de al Titii la acela de Olteanu, spre a se numi Ion Niculae Olteanu. D. Vartolomei S. Meleza, domiciliat la comuna Moscăuți (Orhei) a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Melega în acela de Croitoriu, spre a se numi Vartolomei Croitoria. D. int. colonel Dumitru Petrescu, domiciliat la București, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să adauge la numele său patronimic de Petreseu pe acela de Mustătea spre a se numi Dumitru Petrescu Mustătea. D- Constantin Gh. Chioru, domiciliat la com. Turnu-Severin (Mehedinţi), a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Chioru în acela de Rizescu, spre a se numi Constantin Rizescu. D. Avram H. Ancei, domiciliat la Ploești a făcut cerere acestui minister de a îi autorizat sft schimbe numele său patronimic de Ancei la acela de Abramovich spre a se numi Avram H Abramovici, D. Bernat Kron, domiciliat ln Timișoara a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Kron în acria de Berkovitz, spre a se numi Bernat Berkovitz. D. Adrian G. Colott, domiciliat la Oradea, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de toloji în acela de Cljan, spre a se numi Adrian G. Clujan. D. Ion Şt. Pană, domiciliat In corn, Vânju Mare (jud. Mehedinţi), a făut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Pană în acela de Pănescu, spre a se numi Ion Pănescu. Ioan S. Zeligher, domiciliat în Bucureşti, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Zeligher în acela de Grigorescu, spre a se numi Ion Grigorescu. D. Leib Holzstein, domiciliat la comun Coţmani (Cernăuţi), a făcut cerere acestui ministr de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Holzstein la acela de Ligneana spre a se numi Leib Ligneana. D. Ioan D. Serbanovschi domiciliat în com. GavrilesU (Cernăuţi) a făcut cerere acestui minister de a fi auorizat să schimbe nurorile său patronimie de Sexbamoveo, în acela de Serbănescu, spre a se numi loan Serbănescu. D. subl. Gheorghe V. Vart, domiciliat în Tg. Mureș a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să adauge la numele său patronimic de Vasile pe acela de Onojescu, spre a se numi Gheorghe Vasile Onojescu. D. Aurel E. Sapira, domiciliat la București, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Sapira la acela de Spirea, spre a se numi Aurel Spirea. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă o* poziţiune în termenul prevăzut de «alinentul II al fisurii articol. eara fojugotc ist cufcurc se vas • spate dinţi a» tagrifLrt. P«taţM ca Kriodcat. fVoCe&nd astftfi dlmtaeaţa, (* prâ*1* M seara, la îngrijire» dinţilor, veţi avea Întotdeauna dinţi frumoşi şi sănătoşi, îngrijind, vicitaţii, vă îngrijiţi sănătatea. NT . Deputat de peste 4,0 ani MINISTERUL JUSTIŢIEI DIRECŢIA mnNCIARX ose- MINISTERUL INDUSTRIEI SI MERŢULUI CO. Prețul die vlftevalcare stl oţelului Comisiunea pentru stabilirea preţului curent de vânzare a ţiţeiului provenit din impozitul minier şi din redevenţele cuvenite statului, a fixat aseară următoarele preţuri, care rămân valabile între 11 si 14 Februarie inclusiv: Ţiţei tip Buştenari le 22.000 vag. Ţiţei tip Bordeni lei 23.000 vas- Băicot uşor: 22-000 Băieot greu: 18.500 Moreni nepărafibos: 19.000; Moxeţii parafinos: 17.000; Câmpina: 21.000 Ochiuri neparafinos: 19.000; Ochiuri parafihos: 17.000; Gura Ocniţei uşor: 22.500; Gura Ocniţei greu: 15.000 ; Piripeştiî de pădure: 12.500; Captura (Rotari): 10.000 şi Păcureni : 11.000. Convocare Firma ,,Hellas" S. A, înregistrată In Oradea îşi va ţine adunarea generală anuală în ziua, de 26 Februarie n. c. orele 4 p. m. în localurile oficioase din Piaţa Unirii No. 12 la care d-nii acţionari prin aceasta sunt invitaţi să participe în număr îndestulător. Programul adunării este următorul : 1. Darea de seamă a direcţiunii şi a comisiei de control asupra activităţii din anul comercial precedent. 2. Hotărâre referitor la împărţirea profitului din anul precedent. 3. Modificarea statutelor. 4. Descărcarea membrilor din direcţiune şi procedare la alegerea celor noi. direcţiunea Oradea la s Februarie 191î. MINISTERUL JUSTIŢIEI COMISIUNEA DE NATURALIZAU!) Conform art. 20 din legea privitoare l» dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre stitata acelora cari ar voi ri facă vre-o întâmpinare, potrivi d. Up p »kiin fior art. II din îl«« lege. Domnule Ministru, Subsemnatul Schönbuchi Isidor născut la anul 1889 și domiciliat in Timişoara IV etr. Const. Brâncoveanu 27 dorind a dobândi cetăţenia română căci aci îmi am toate legăturile mele de interese. Cu onoare vă rog ca pe baza alăturatelor acte să binevoiţi a-mi acorda naturalizarea. Cu deosebită stimă SCHOENBACH IZIDOR Şedinţa delegaţiei economice a guvernului In «edinta delegaţiei «oomoroic«. «e skaftmt eri. s’a» tea* utmfiitwareta ITO^KUTrX*. B’hu lăsat libere k. export, fără taxe vamale, Mutsasree spirtoase, tata#, liehstnurfi«. şampania şi sptrtnirile. Taxa da export la malt s’a redus dela 10.000 la 4000 de vaigon; arpăcaşwl s’a redus la 4000 lei vagonul. Pentru slănină taxa de export a fost redusă dela 20 la 5 lei de kgr. • S’a luat apoi în discuţie participarea României la expoziţia din Barcelona, care se ţine la 1 April.e. Avându-se în vadere timpul înaintat delegaţia a opinat să se renunţe la participare. Partea cea mai interesantă a şedinţei a fost expunerea făcută de d. Manoilescu asupra principiilor con - veptiei com«raiale cu Ital» D, ManoSs®«© va ToriMi ta es» MaltaSale Marii din New-York in flăcări Pagwfee de un mîSlon doSîsh NEW.YORK IO. (Bast!©e*) .---SaffstiersăSisavafl din New-Yorrk a fost cuprins asesră de una incendiu. Au asars compiect trei anirepo®Ste. Pagubele sunt ev«