Lupta, februarie 1927 (Anul 6, nr. 1553-1571)

1927-02-12 / nr. 1560

lumi multă, ea la fiecare Joi. Inca Inaim* tie a fi venit interpela. lorii. .— pe culoare „se ftle" că se va interverti ordinea de st­­i­od d. gene­ral Mircescu va răspunde d.lui V. V. Haneş l» chestia scarlatinii d­ela Mă­­năstirea Dealului... Primul, după deschiderea şedin­ţii indignat fi sincer, d­e d. Mişu Pop. D sa n'avea nimic împotriva mutării Capitalei, cu singura con­diţie ca ea td se mute la... Craiova ! Apoi, d. Kreuter, protestează In con­tra taxelor pe... dans, cu o senină­tate care derutează: oratoriii socoate led valsul, polca, fox,b­od­ul, shimmy, Ml, bătuta, sârba, charleston­uL, etc. trsbuese tolerate deoarece constituie o distracţie.^ moralăI Părintele Gusdunia înfierează eu de. Stata eleganţi fi finist• procedeul u. î»»4 frontot oi ttffli creftine, tare i a «dus grave acuxaţiuni. D. dr. C. $u. mulţam nu te dă băiat. Părintele exasperat, subliniază politică de in vrăjbim ti de ură a ligiii antisemite, trărţinâ m un sincer fi netăgăduit : „Să vă fis ruşine /“ Interve­latorul, i. V. V. Hauer, înfdl ţiftttuă cu multă culoare, starea ie tac run tuta Mănăstirea Dealului. (In amănunt demn de reţinut■■ liceul nu are decât * perechi de cai, — o pe­­reche pentru d. ajutor de comandant al şcolii, — fi două perechi pentru toate nevoile liceului. Când aceste ultime două perechi de cai n’au putut răzbi cu munca fi s'au îmbolnăvit, — caii boereşti ai celor doi comandanţi, au fost Intra­tăi menajaţi, întrucât... s’a renunţat la întrebuinţarea lor...­­ Panaitescu, din majoritate, a su­­bliniat prin două întreruperi, felul cum se sfidează pedagogia la liceul militar de lângă Târgoviile: unii ofi­­ţeri instructori numiţi la această şcoală, erau din cei proveniţi din toţii plutonieri majori fi nu avem nici pregătirea elevilor din cursul inferior... Răspunsul d-lui ministru ăe război, — simplu fi trist. Căci, ăefi A. geme­­ral Miroescu s'a ferit ăe fraze sfo­răitoars, d.sa s’a menţinut în cadrul declaraţiunilor timide, laconice, esi. tat spuse. Ii Upseţte siguranţa, după cum erl i-ă lipsit ti­eb­uinţa. Sponta­neitatea ultimului său gest — d. ge­neral Mircescu a strâns mâna inter­­pelatorului. In aplauzele Camerei — a atenuat Insă stângăcia oratorică a unui militar onest.. O. ft. şi că e vorba să se cumpere o camio­­netă pentru transportul profesorilor din oraş la şcoală. D. V. V. HANEŞ, insistând asupra laturii pedagogice a chestiunii, cere ca directorul de studii să fie un pro­fesor civil. D. OTETELES­AMU, anunţă Aduna­rea că interpelarea d-lui Angelescu va avea loc joia viitoare,­­ interpe­­latorul căzând de acord cu d. mini­stru de justiţie în acest sens. Şedinţa se ridică la orele 6. Azi la orele 8 d. a. şedinţă. BULETIN PARLAMENTAR CAMERA Cazul dala lai „hfinflstircc-Dealu­lui“ tatorpolam d-lui I. I. laneş şi răspunsul din­ general Mireasei Sedirala delat 10 Feb­ruarie 1927 D. GENERAL MIRCESCU Diverse comunicări Şedinţa M deschid® V orele S şi 40 «uit prazineuua a lui M. Oteudesomi. Fu­­xtilia him­lstenalâ d.nu­ gen. Mircescu, C. Meissner şi TU. Gudalbu. D. M. POP-Craiova (u­mj.), se plân­ge biroului oft s’a împărţit un apel Anonim tuturor deputaţilor prin care se cere concursul Adunării ca să se mute Capitala la Braşov, — şi araţii oft dacft e vorba sft ne alegem o altă Capitală, atunci trebuie s’o mutăm la Craiova. (Ilaritate). U. PAUL ILici&CU (L. A. N. C), ia treaba pe (U ministru de intern« dacă n luat ma»urile necesare in urma celor aduse in discuţie publică de că­tre două cotidiane din Capitală, cu prilejul polemicei dintre ele. Densul..« D. KREUTER (sas), spune cA taxe­le pa dans instituite de către minis­terul de intrene,, sunt prohibitive și vor suprima petrecerile morale me­nite »ft auucft o reaction# normaift populay in 11 muncitoare. D. V. V. HANEŞ (nat-ţar), arată oft au dizolvat rând pe rând consiliile comunale compuse din membri ai partidului national ţărănesc,­­ şi că in judeţul Muscel, prin abuzul celor cari au afişat in ultimul moment cu­legerile pentru cotii tine, neputând­u-se prezente a a doua listft, au fost de­clarate alese listele guvernamentale. V. VOICU NITESCU cere d-lui mi­nistru de finanţe să ia măsuri ca de­punerile făcute până ln ISIS la Casa de păstrare a Jud. Braşov sft fie re­stituite in echivalentul lor In aur, de­oarece au fost economiile unor oa­­meni nevoiaşi caii şi­ au adunat ba­nul atunci când puterea lui de cum­părare era egală cu aurului. Starea de asediul din Cadrilater D. AL. MAVROJANU (maj.), cere d-lui ministru de interne să reducă zona stării de asediu din Cadrilater la cel mult 16 km. Anunţă o Interpelare In acest sens. D. HON­ORI­U BANESCU (lib.), arată că dizolvarea consiliilor comunale continua. In dispreţul legii, D. M. P FLORESCU (L. A. N. C.) cere d-lui ministru de război să nu mai aducă In discuţia Cămării proec­­tul de lege prin care ministerul de război cumpără o moşie, deoarece nu „ vorba decât de o afacere din care nu profită decât câţiva evrei. p. P. R. IOANITESCU depune un­­ proiect de lege din iniţiativă parla­mentară prin care cere­m abrogarea legii persoanelor juridice şi reintrer­narea legii sindicatelor profesionale votată în 1911. In expunerea de motive după el se face istoricul dreptului de asociaţie profesională se arată că legea pen­soanelor juridice Înfiinţează „avizul prealabil“ al ministerului de interne „tutela administrativă", control în timpul Infiinţărei şi chiar „disolva­­rea" numai prin arbitrariul puterii executive. Oratorul cere să se reintroneze li­bertatea sindicală care constitue pâr­­ghia de ridicare a muncitorimii. Legea accelerării şi noua lege a chiriilor D. ED. MIRTO, întreabă pe d. mi­nistru de Justiţie când va aduce proi­ectul de lege care să stabilească ra­porturile viitoare dintre proprietari şi chiriaşi, — şi dacă Înţelege să se ţină de făgăduinţă, aducând modifi­cările necesare legii pentru accelera­rea justiţiei. D. TH. CUDALBU, ministrul justi­­ţiei, arată că peste 6­0 zile va aduce proectul de lege al chiriilor, — şi că In chestia legii de accelerare aşteaptă hotăririle definitive ale comisiunei care studiază dacă legea trebuie pur şi simplu abrogată sau dacă va tre­bui să i se aducă numai unele impor­tante modificări. O chestie personală PAR­­GUCIUM­A (maj.), protestează împotriva d­lui dr. Şumuleanu, care bănuia o afacere în cumpărarea aba­torului din Orhei, numai pentru fap­tul că vânzătorii au fost evrei. Aba­­torul aduce un venit anual de 500 mii lei, comunei. D-sa roagă pe d. Cuza să intervie pe lângă d. dr. Şumuleanu ca să nu mai acuze fără temei o faţă biseri­cească cinstita şi cu dragoste de ţară, — căci de curând i s’au adus acuza­ţiuni şi cu prilejul cumpărării uzi­nei electrice. î). DR. C. ŞUMULEANU (L. A. N. C.) respinge afirmaţiile păr. Gucium­a, pe care-1 acuză că a vorbit In Bina. gCjgB,, PAR. GUCIUM­A (nmj.), declară e& nu-i » ruşine că a vorbit In sinago­gă, — dar că trebuie să condamne manifestările şi aţâţările la rift ale ligii creştine. Cazul da la Mânăstirea­ Dealului Interpelarea ef-IssS V„ F„ SrBaneş D. V. V. HANEŞ, sublimând im­portanţa pe care o prezintă liceul de la Mănăstirea Dealului -- înfiinţat de către Nicolae Filipescu — arată că el nu mai corespunde chemării pen­tru care a fost crelat, cu toate că lo­­cul a fost bine ales şi Instituţia în­zestrată cu personal civil şi militar, alcătuit din cele mai bune elemente. Pricina e în primul rând nepotri­virea de mentalitate intre personalul civil şi cel militar,­­ necontenitele conflicte izbucnite pe tema atribuţiu­­nilor unora şi altora. După război, şcoala ruinată şi de­vastată a fost refăcută şi azi, în loc să cuprindă un număr de 100-120 e­­levi — are peste 450 de elevi. Profesorii cari locuiau înainte vre­­me la şcoală au fost......evacuaţi“ la Târgovişte, din cauză că s’a mărit numărul elevilor admişi în liceu, — aşa încât nu mai pot rămâne între elevii lor după terminarea orelor de curs. Din cauză că locuesc la Târgovişte, profesorii întârzie la cursuri, trans­portul fiind foarte anevoios. Deşi s’au acordat credite, în trecut, — ca de pildă unul în sumă de 2 şi jum. milioane lei, banii au fost întrebuin­ţaţi pentru cumpărarea unor motoa­re, etc. şi nu pentru construirea dor­mitorului proectat, pentru care se obţinuse creditul. Clădirea e neincăpătoare pentru cei 450 elevi. După­ datele obţinute chiar de la ministerul de război,­­ liceul are azi 170 de elevi la plus. Astfel sănătatea elevilor e periclitată. Medi­cul e de obi­cei­­ prea tânăr ca să pre­­zint­e suficiente garanţii de pricepere p­as­ionalâ. Aceasta era situaţia când a izbuc­nit scai­laţi­ nu la lict­ul de la Mănă­stirea Dealului Unii, bolnavi mai grav au fost tri­mişi la spital Alţii, au fost adăpos­tiţi in clasele transformate în dormi­toare. Când am cerut să ni «* arate nu­mărul de copii imbolnăv­iţi da­scar latină, — m­i s’a trimis o notă din care reese că erau numai 45 de bol­navi. Ori, — nota nu era datată, — şi eu ştiam că erau peste 160 bolnavi, ba că fi »ta ofiţer fi câţiva soldaţi ctin trupă au cărui ăvsmsm­enea bol fMW'f’ Inovaţiile aduse în felul de a func­ţiona al liceului, au fost dezas­truoase. Directori de studii au deve­nit militarii, — elevi nereuşiţi la exa­men au fost trimişi la şcoală prin... decizii ministeriale, — cu predarea „educaţiei morale” au fost însărcinaţi ofiţerii. Comandantul şcolii, proce­dând ca la cazarmă, a introdus o în­chisoare, şi trimite pe elevi la în­chisoare, fără avizul profesorilor, — şi, pentrucă un elev nu s’a declarat într’un extemporal pentru cariera ostăşească ,a rupt epoleţii în faţa tuturor elevilor. Aşa procedează un educator . Arătând apoi cum s’a procedat când a izbucnit scarlatina, e d. V. V. Ha­­neş cere d-lui ministru de război să ia urgente măsuri ca să îndrepte sta­rea de lucruri dela Mănăstirea Dea­lului. Răspunsul d-lui ministru de răsboiu D. GEN MIRCESCU. Începe Prin a mulţumi l lui Haneş pentru intesul pe care-l arată acestui poeu militar, şi răspunde tuturor afirmaţi anilor Interpelatorului. D-sa spune că atunci când s‘a cum­părat un motor, — lucrul acesta s’a făcut pentru că s’a considerat că şcoa­la avea nevoie imperioasă de lumină Şi căldură, — şi că se putea amâna construirea dormitorului proectat. In chestia epidemiei de scarlatina, d. gen. Mircescu expune măsurile ce s’au luat pentru combaterea ei şi pentru Îngrijirea copiilor bolnavi. D sa aduce apoi elogiul său corpu­lui sanitar militar şi inchee arătând că ofiţerii trimişi la şcoala din Mă­năstirea Dealului au dat şi dânşii dovadă deplină că nu sunt lipsiţi de merite pedagogice. D. V. V. HANEŞ, mulţumind d-lui ministru de război pentru răspunsul pe care i l’a dat,­­ îl roagă să răs­pundă dacă e adevărat că s’a econo­misit dela ordinar suma de 325 mii lei, bani cu cari se intenţionează a se cumpăra o camionetă... D. GEN. MIRCESCU, răspunde că economiile s’au făcut la combustibil. SENATUL Legea camerelor de muncă Apariţie rarisimă : d. Ionel Brătia­­nu a luat parte la şedinţă, pentru prima oară In actuala sesiune. D. N. DARVARI, care prezidează şedinţa, anunţă că azi Senatul va ale­ge două reprezentanţi în consiliul de administraţie c. f­­r. D-nii EM. POPESCU. ITARŞA şi OROPŞAN au făcut comunicări. S’a protestat contra înceţi® el­ei cu care funcţionează justiţia. S’a relevat faptul grav că docto­randul D-tru Holbam ce funcţionea­ză la dispensarul Bobrovăţ. Vaslui. ..Duminică 16 Ianuarie 1927, în frun­tea a cinci cete de bătăuşi şi de be­ţiv, s’a dedat la devastări în pacif­cul t&zs Codăeşti, jud. Vaslui”. La discuţia generală a pro actului de lege pentru înainţarea şi organi­zarea camerelor de mtuncă el­e con­siliului, superior al muncii, a vorbit d. dr. BT CEilKEZ, care îşi exprimă părerea că această lege nu prezintă alt element de urgenţă, decât graba de a introduce la Senat pe cei patru reprezentanţi ai Camerelor de muncă. Aceste camere nu trebuesc formate aşa cura vrea d. ministru al muncii din patron, şi muncitori în părţi e­­gale, ci numai din muncitori. Legea vorbeşte de răsvrătirile muncitoreşti, noi industriaşii ştim însă că nu trebue să ne temem de răzvrătiri, fiindcă cu­noaştem nevoile m­­uncit­orilor­­Legea dispreţueşte spiritul tutu­mal, deoarece cei 4 reprezentanţi nu vor fi muncitori, ci patroni. A vorbit apo a­d. IOSIF SÁNDOR şi Dr. TORONYA, cam­ de asemeni gra­­tiă că aceste camere trebueae iernate num­ai din muncitori, deoarece nu pot fi puşi pătrosiii *S «pare asteresele muncitorilor. D. N. ROMANESCU arată c& pa­tronarea muncitorilor da către Stat nu trebu» «ă devină opresivă şi sub pretextul de a împiedica abuzurile li­bertăţii, i& înăbuşe libertatea, înch­­şi. După ce foca un istoric amplu al legislaţiei muncitoreşti în celelalte ţări, constată că actualul proectc pr­e­zintă un interes mai mult doctrinar, decât practic- Se dă prea puţină con­sid­eraţie micii industrii. Legea per­soanelor juridice aplicată sind­cale­lor, a avut o urmare nenorocită, îm­pingând pe muncitori în organizaţii clandestine, şi creându-se o atmosfe­ră defavorabilă la străinătate. D. MINISTRU TRINCU-IASI : In câteva zile vă vota prezintă modifică­rile ei.­­ D. ROMANES­CU continuă cerând’ mai multă libertate pentru munci­tori. D. TRETINESCU îşi exprimă bu­curia că guvernul vine cu această le­ge şi combate părerile d-lui Ceritez. Proectul are rostul de a tempera lup­ta dintre patroni şi muncitori. „ Crede că prezenţa juriştilor la diferite in­­stituţiuni este necesară Nu­ e vorba aci de o lege politică. Muncitorii vor fi măguliţi că au fost puşi legnlmen­­te pe un picior de egalitate ci­­ patro­nii. Cum s’ar putea împăca aceste două categorii dacă nu ar fi puse împreună să colaboreze. Cei cari au chiflbătat procetid au vorbit din gelozie D. vBkPRESaSBINTE JT. DAR­VAS! anunță că ași la oro. 2­0. *. are loc înmormântarea (cs®eralulni Strati­­liscu. Ședința de aaî va începe h­ oPa îi*. Alte di­lem­e de li­ceu false Galati, 10.­­ Din ordinul par­chetului general de Ilfov a fost a­­restat în localitate­ C­ah­a­tie Iosef din strada Vasile Lup­u 50. Acea­stă arestare este în legătură cu cercetările ce se fac în chestia diplomelor de liceu false descope­rite, la Cernăuţi. Numitul este frate cu Cahane Alberhane, arestat și el și pus în închisoarea din Văcăreşte pentru că s’a servit de un certificat fals în serjireda­ ze­te fecultatea de li­tere. CUPTA Londra. îl (Rador). — Sir Aasten Chamberlain, ministrul afacerilor stră­ine, a făcut erî în Camera Comunelor un expozeu amăntinţit aprijrii politi­cei şi situaţiei Marei Britanii în China După ce fac© o sumară relatare a evenimentelor petrecute în China, Sir Austen Chamberlain anunţă că nego­ciarile reluate cu Eugen­ Chen, mi­nistrul afacerilor străine cantoneze şi reprezentantul Marei Britanii in Chi­nă, Sir O’Malley, au aluna la punctul de a fixa chestieasea statutului con­cesiune! britanice dela Hankow. Acest procet de acord privitor la concesiu­nea dela Hankow, prevede că acea­­­stă concesiune va fi cedată si admi­nistrată în mod formal da către o mu­nicipaUtate an­jlo-chiaeză, această municipalitate va fi înfiinţată după modelul municipalităţii existente in vechea cOnesÂn® germană «1 c®re ftsBethimeosă în kxk) foart« «atla fă câ­tor. Aisaspre diestiaei debar cărei da trupe britenice la China, nu s’a ajuns tocă la tai acord definitiv. I« confor­­mStade cu avizul autorităţilor diplo­­­matice »1 navale «le Marei Britanii s­­ßst® ta ClsiaiH­euvoraul Marei Bri­tanii se vede în situaţia d® a men­­­ţine ordinul de Srimlter© de trupe de apărare şi protejare „ supuşilor feri.­taaicL In consecinţă, trupele brita - aice venind d­ki Chris, care «e află in drum spre Shvo^H, vor debarca la concesiune. Iar forţele a reiat« din Mediterana vor fi com centra Io la Hoog-Kon®, acestea nu vor lua dîrec­ţia Shangai decât numai când pre­zenţa lor va fi imperios reclamată. Privitor la afacerile interne chine­ze, guvernul Marei Britanii va conti­nua politica sa tradiţională, păstrând strictă neutralitate, evitând orice con­­flict cu forţ**» «htafixe. „Nu pot prezic® viitori”, a decla­rat Sta­­usten Cham­berlaîn. Cursul negocierilor este întotdeauna nesigur, în circumaiantele presence aesuată nesiguranţă «sta ,dublă, poate, din faptul că actualmente aceste negoci­eri nu sunt urmărite In mod confi­denţial, ele fiind date în vileagul lu­mei tatregi. Noi am procedat fără nici o întârziere şi cu cea mai mare grabă expeditivă posibilă. Am speran­ţa că poporul chinez va iaţelege că Marea Britanie nu urmăreşte scopuri ostile, că nu avem dorinţa de a tine acest popor la stare da subjugare, de tutelaj sau in stare de inferiori­­tate. De asemeni cred că poporul chi­nez va voi să înţeleagă că Marea Bri­tani* v» are« satisfacţie la „ urmări desvortarea firească a Inatitutiunlor lor, astfel ca să poată scuti de orice obligaţie pe oricare guvern civilizat »trate» de a nu sna! beneficia de *»* zlad­e privilegii car» au devenit s­­cum adevărate sarcini de obligaţii”. GUVERNUL, DIN CANTON VA CUPRINDE CHINA ÎN­TREAGA BERLIN 11. (Rodor). Din To­kio se anunţă că şeful biroului tra­tatelor din ministerul de externe japonez, înapoiat dintro lungă că istorie de studii în China, a decla­rat reprezentanţilor presei că in­fluenţa guvernului naţionalist din Canton va cuprinde în cele din ur­mă întreaga China. Puterile inte­resate în această tarâ ar trebui să tină seama de această revoluţie în atitudinea lor fată de China. Problema eitiaez*» Un nou expozeu ii lui Onki­aia liir©i©r© ti poporul ©Miss Escrocul Rizescu-Bi­­zon în faţa justiţiei _ PRIMA ZI A PROCESULUI Consiliul de războia al diviziei IV, a început ori judecarea procesului in­tentat contra lui Rizescu-Bison, acu­zat de excrocherii şi spionaj. Inculpatul este tipul escrocului de raare calibru, înainte de războiu a fost în serviciul siguranţei generale. Da acolo a plecat la Viena şi s’a re­întorc la ţară unde a făcut spionaj in favoarea puterilor centrala- A intrat din nou în serviciul siguranţei dar numai pentru câtva timp. A dezertat şi a făcut apoi pe agentul provocator în străinătate. Juca, ca să spunem aşa, pe două tablouri. Meseria aceas­ta nu l-a adus însă beneficii prea a­­preciabile şi atunci Rizescu-Bizon s’a apucat de escrocheriile la stil mare. A excrocat când şi pe cine a putut. A înfiinţat în diferite oraşe din Eu­ropa: birouri telegrafice, birouri de export, de comision, etc. etc. Escro­cheriile şi hoţiile sale sunt atât de vaste, Încât şi-a făcut o celebritate în toată Europa- PROCESUL Venit In ţară probabil pentru câtva timp Rizescu-Bizon a fost recunoscut de agenţii Siguranţei şi arestat. La consiliul de războiu al diviziei a 4-­a unde a fost înaintat. Rizescu-Bizon a fost instruit timp de câteva luni pen­tru o întreagă serie de fapte. Procesul a fost sorocit pentru eli. Prezident al consiliului de războiu­l al colonei Tătaru, lor comisar re­gal d. căpitan Christas­cu. După în­­deplinirea formalităţilor de rigoare, s’a d*t citire ordonanţei de dare în judecată. Sunt trecut® fe această ordonanţă toate fantei« co e» impută faimosului exeroc taernatlfmai: dela »pdoaaât­ pe care Pa practicat la folosul pute­rilor s­trăine, până la dezertare dela unitatea aa. Procesul a rămas la continuare P©n tra­stăzi GIUBHN­E LANGHSUS 7 7 7 7 7 7 MIŞCAMISA. avocatilorîalism­entari ÎNTRUNIREA DE AZI DELA CAMERA In trecuta guvernare liberală avocaţii nemulţumiţi de prevede­rile legii timbrului preconizată de d. Vintilă Brătianm, porniseră o vie campanie împotriva proectu­lui. La această mişcare s’au raliat deputaţii majoritari şi deşi fostul ministru de finanţe făcuse largi concesiuni corpului advocăţesc, gu­vernul liberal şi trebuit să renun­ţe k procet , coum se pare «E ceoace a’» vroit­u L VintMă Brătianu că face direct, va fee© d, şi va educ® în discuţia Parlamentului prostul lăsat în­ suspensie. Sem­­aţi de această intenţie avo­caţii deputaţi au convocat pentru azi la orele 5 o consfătuire în sala secţiei a 5 a Camerei. Deputaţii majoritari cari nu prea agreează pe d. Lapedatu au găsit prilejul de a împedeca­ legea însuşită de acesta. Avocaţii parlamentari se vor constitui azi într’im bloc menit să apere interesele corpului. Activitatea nu se va mărgini numai la legea timbrului, ci vor afirma solidaritatea faţă de orice legiferare care va atinge direct sau indirect drepturile barou­­rilor. Vor face parte din această gru­pare toţi par temen­tarii avocaţi, afiri deos«bit» ** «mioare polticI» C­RIMA unei servitoare MOBILUL CRIMEI NU SE CU­NOAȘTE Arad. — Un caz extrem de Intere­sant din punctul de veder al psiholo­giei crinale, s’a petrecut ori la Arad. D na Vilma Mandl, văduva avoca­­tului Mandl decedat de curând, a fost ucisă de servitoarea ei, Juliska Albert concediată pentru purtare necuviin­cioasă. Vilma Mandl a fost găsit moartă în pat cu o mulţime de zgârieturi şi lo­­vituri pe corp. Cercetările au dovedit că d­na Mandl a fost sugrumată. Bănuită de poliţie, servitoarea Ju­liska Albert a fost supusă unui inte­rogatoriu. După multe ezitări, ea, a recunoscut totul. Motivul omorului ar fi­ că d-na Mandl a concediat-o. Poliţia crede însă că acest omor a fost comis în colaborare cu un bărbat cu scop de furt. Se cercetează ce obiecte lipsesc din «L Şedinţa consiliului general al Capitalei CHESTIA EXPUNERII MĂRFURI­LOR ŞI A MESELOR PE TRO­TUARE Consiliul comunal al Capitalei s-a întrunit în şedinţă aseară la orele 4, sub preşidenţia d-lui Aliiba­ Teodo­­rescu. După o propunere a d-lui Inginer Bile Radu, consiliul a stabilit ziua de Vineri pentru ţinerea şedinţelor. D. I. Banciua a atras atenţiunea consiliului asupra faptului că p d-na Apostoleanu, inspector şcolar, înca­sează de aproape şase ani salariul de profesoară la şcoala protopopul Tu­dor. D. Anibal Teodorescu cu asentimen­tul" consiliului Însărcinează pe d-nii consilieri Banciu și F. Dumb­rescu să ancheteze cazul. Consiliul mai admite propunerea d-lui consilier Banciu de a se alcă­tui din vreme, comisiuni financiare care să studieze din vreme bugetele comunale. D. general Nicoleanu a spus că rău a făcut primăria sectorului III că a încuviinţat formal expunerea mărfu­rilor şi a meselor pe trotuare. D.sa a cerut să se revină la această mă­sură. D. A. Matack s-a raliat la acest punct de vedere. D. dr. I. Costinescu a arătat­ că a­­ceastă chestiune a mărfurilor expuse pe trotuar ,a format obiectul unor sforţări de ani de zile din partea fo­stei administraţiuni comunale. Este deci regretabil ca după atâţia ani de muncă să se revină la o dispoziţie aşa de necesexft O Anibal Ie.jdorescu s’a declarat de părerea a­­v­­torilor şi a ex­primat dorinţa că şi celelalte sectoa­re să ţină cont de dorința unanimă a consu­iului general care nu mai ad­mite etalare de mărfuri pe trotuar. D-nii general Nicoleanu, Mtacu și T. Alexandre scu cer ca otel mesele pe trotuar să nu fie admise. D. dr. Ch. Cheorghian a fost de pă­rere că acolo unde sunt trotuare lar­gi, mesele nu prezintă nici un incon­­venient. El în oraşele occidentale, mai mari ca al nostru se pun mese pe trotuare. D. cetonei Marin Şeinescu s’a aso­­ciat la părerea d-lui dr. Gheorghian şi a arătat că mesele pe trotuar con. Biftuesc un obicei occidental. A cerut şi d-na să se menţină măsura mese­lor pe trotuar. D. Vasilescu-Carpen vorbește în a­­cela? sens. T­. M. Berceanu a cerut ca să nu se admită mese pe trotuar. D. Anibal Teodorescu constatând că sunt două păreri pune la vot cele două soluţiuni propuse. Cu 20 voturi pentru şi 11 cont­ra, consiliul admite ca primarii să aibă latitudinea de a acorda autorizaţiuni de a se pune mese pe trotuare. S’a continuat apoi discuţia pe arti­cole a regulamentului de alinieri şi construcţiuni. PAGINA . mraimi immunmora D-l Leon I. Silberstein domiciliat în conf. Lupani (Hunedoara), a făcut ce­rere acestui Minister de a fi autori­zat să schimbe numele său patru ni­­m­ic de Silberstein în acela de Sibi­­şanu, spre a se numi Leon Sibisanu. D-l Iosif Stetaborg, domîcîliat de Ghișinău, a făcut cerere acestui minis­ter de a fi autorizat să schimbe nu­mele sau patronimic de Steinberg In acela de Evenharry, spre a se njimi Iosif Evenharry. D-l Ionel Braunstein, domiciliat la București, a făcut cerere acestui Mi­nister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Braunstein la acela de Brateş, spre a se numi Io­nel Brateş. D-l Anastase S. Venturato, domici­liat la Brăila, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Venturato, în acela de A. Gheorghiu. D. dr. Gheorghe Vlad, domiciliat în Constanţa, a făcut cerere acestui mi­nister de a fi autorizat să adauge înaintea numelui său patronimic de Vlad pe acela de Velescu, spre a se numi Gheorghe Velescu Vlad. D. Meise sin Buium, domiciliat la corn. Sirbăt (Fălticeni) a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Buium în acela de Moscovici, spre a se numi Moise Moscovici D. Ion Niculae al Tiţii, domiciliat la corn. Bărbăteşti (Vâlcea) a făcut ce­rere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de al Titii la acela de Olteanu, spre a se numi Ion Niculae Olteanu. D. Vartolomei S. Meleza, domiciliat la comuna Moscăuți (Orhei) a făcut cerere acestui minister de a fi auto­rizat să schimbe numele său patroni­mic de Melega în acela de Croitoriu, spre a se numi Vartolomei Croitoria. D. int. colonel Dumitru Petrescu, domiciliat la București, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să adauge la numele său patronimic de Petreseu pe acela de Mustătea spre a se numi Dumitru Petrescu Mustătea. D- Constantin Gh. Chioru, domi­ci­­­liat la com. Turnu-Severin (Mehe­dinţi), a făcut cerere acestui minis­ter de a fi autorizat să schimbe nu­mele său patronimic de Chioru în a­­cela de Rizescu, spre a se numi Con­stantin Rizescu. D. Avram H. Ancei, domiciliat la Ploești a făcut cerere acestui minister de a îi autorizat sft schimbe numele său patronimic de Ancei la acela de Abramovich spre a se numi Avram H Abramovici, D. Bernat Kron, domiciliat ln Timi­șoara a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Kron în acria de Berkovitz, spre a se numi Bernat Ber­kovitz. D. Adrian G. Colott, domiciliat la Oradea, a făcut cerere acestui minis­ter de a fi autorizat să schimbe nu­­mele său patronimic de toloji în ace­la de Cl­jan, spre a se numi Adrian G. Clujan. D. Ion Şt. Pană, domiciliat In corn, Vânju Mare (jud. Mehedinţi), a fă­ut cerere acestui minister de a fi auto­­rizat să schimbe numele său patroni­mic de Pană în acela de Pănescu, spre a se numi Ion Pănescu. Ioan S. Zeligher, domiciliat în Bu­cureşti, a făcut cerere acestui minis­ter de a fi autorizat să schimbe nu­mele său patronimic de Zeligher în a­­cela de Grigorescu, spre a se numi Ion Grigorescu. D. Leib Holzstein, domiciliat la co­­mun Coţm­ani (Cernăuţi), a făcut­ ce­rere acestui minis­tr de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Holzstein la acela de Ligneana­ spre a se numi Leib Ligneana. D. Ioan D. Serbanovschi domiciliat în com. GavrilesU (Cernăuţi) a făcut cerere acestui minister de a fi au­ori­zat să schimbe nurorile său patroni­mie de Sexbamoveo, în acela de Serbă­­nescu, spre a se num­i loan Serbă­­nes­cu. D. sub­l­. Gheorghe V. Vart, domiciliat în Tg. Mureș a făcut cere­re acestui minister de a fi autorizat să adauge la numele său patronimic de Vasile pe acela de Onojescu, spre a se numi Gheorghe Vasile Onojescu. D. Aurel E. Sapira, domiciliat la Bu­curești, a făcut cerere acestui minis­­ter de a fi autorizat să schimbe nu­mele său patronimic de Sapira la ace­la de Spirea, spre a se numi Aurel Spirea. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă o* poziţiune în termenul prevăzut de «a­linen­tul II al fisurii articol. eara fojugotc ist cufcurc se vas • spate dinţi a» tagrifLrt. P«t­­aţM ca Kriodcat. fVoCe&nd astftfi dlmtaeaţa, (* prâ*1* M seara, la îngrijire» dinţilor, veţi avea Întotdeauna dinţi frumoşi şi sănătoşi, îngrijind­, vicitaţii, vă îngrijiţi sănătatea. NT . Deputat de peste 4,0 ani MINISTERUL JUSTIŢIEI DIRECŢIA mnNCIARX ­o­s­e- MINISTERUL INDUSTRIEI SI MERŢULUI CO. Prețu­l die vlftevalcare stl oţelului Comisiunea pentru stabilirea pre­ţului curent de vânzare a ţiţeiului provenit din impozitul minier şi din redevenţele cuvenite statului, a fi­xat aseară următoarele preţuri, care rămân valabile între 11 si 14 Fe­bruarie inclusiv: Ţiţei tip Buştenari le 22.000 vag. Ţiţei tip Bordeni lei 23.000 vas- Băicot uşor: 22-000 Băieot greu: 18.500 Moreni nepărafibos: 19.000; Moxeţii parafinos: 17.000; Câmp­ina: 21.000 Ochiuri neparafinos: 19.000; O­chiuri p­arafihos: 17.000; Gura Ocniţei uşor: 22.500; Gura Ocniţei greu: 15.000 ; Piripeştiî de pădure: 12.500; Captura (Rotari): 10.000 şi Păcureni : 11.000. Convocare Firma ,,Hellas" S. A, înregistrată In Oradea îşi va ţine adunarea gene­rală anuală în ziua, de 26 Februarie n. c. orele 4 p. m­. în localurile ofi­cioase din Piaţa Unirii No. 12 la care d-nii acţionari prin aceasta sunt in­vitaţi să participe în număr îndestu­lător. Programul adunării este următo­rul : 1. Darea de seamă a direcţiunii şi a comisiei de control asupra activi­tăţii din anul comercial precedent. 2. Hotărâre referitor la împărţirea profitului din anul precedent. 3. Modificarea statutelor. 4. Descărcarea membrilor din di­recţiune şi procedare la alegerea ce­lor noi. direcţiunea Oradea la s Februarie 191î. MINISTERUL JUSTIŢIEI COMISIUNEA DE NATURALIZAU!) Conform art. 20 din legea privitoare l» dobândirea şi pierderea naţionalită­ţii române, se publică următoarea ce­rere de naturalizare, spre stitata ace­lora cari ar voi ri facă vr­e-o întâm­pinare, potrivi d. Up p »kiin fior art. II din îl«« lege. Domnule Ministru, Subsemnatul Schönbuchi Isidor năs­cut la anul 1889 și domiciliat in Ti­mişoara IV etr. Const. Brâncoveanu 27 dorind a dobândi cetăţenia româ­nă căci aci îmi am toate legăturile mele de interese. Cu onoare vă rog ca pe baza ală­turatelor acte să binevoiţi a-mi acor­­da naturalizarea. Cu deosebită stimă SCHOENBACH IZIDOR Şedinţa delegaţiei economice a gu­vernului In «edinta delegaţiei «oomoroic«. «e sk­aftmt eri. s’a» tea* utmfiitwareta ITO^KUTrX*. B’hu lăsat libere k. export, fără taxe vamale, Mutsasree spirtoase, tata#, liehstnurfi«. şampania şi sptr­­tnirile. Taxa da export la malt s’a redus dela 10.000 la 4000 de vaigon; arpă­­caşwl s’a redus la 4000 lei vagonul. Pentru slănină taxa de export a fost redusă dela 20 la 5 lei de kgr. • S’a luat apoi în discuţie participa­rea României la expoziţia din Bar­celona, care se ţine la 1 April.e. Avându-se în vadere timpul înain­tat delegaţia a opinat să se renunţe la participare. Partea cea mai interesantă a şe­dinţei a fost expunerea făcută de d. Manoilescu asupra principiilor con -­ veptiei com«raiale cu Ital» D, ManoSs®«© va ToriMi ta es» MaltaSa­le Marii din New-York in flăcări Pagwfee de un mîSlon doSîsh­ NEW.YORK IO. (Bas­t!©e*) .---SaffstiersăS­isavafl din New-Yorrk a fost cuprins asesră de una incendiu. Au asars compiect trei anire­­po®Ste. Pagubele sunt ev«

Next