Lupta, octombrie 1928 (Anul 7, nr. 2062-2087)

1928-10-20 / nr. 2078

Pistie» 1­» e*rv UITATI! COMBATETI SIGUR FRANZ BRANNTWEIN I I IMII k l Dr lUlHICniF ! V“.. farturi de Serf gaturi de Sretil mobil* SutmanSnarcus 68$tr.Sfti./lpo$loU68 TUEF* 25/65 Am! nurrt&r nou Director VICTOR EFTII­1IU 16 pagini, Ilustrate Lei 5.— Porumba! importat din Argentina Camera arbitrată de pe lângă Sursa din Brăila anulează un contract de vânzare a acestui porumb Editura IG. HERTZ Bucureşti BRAILA, 17. — „Lupta“’ a fost sin­gurul ziar care a anunţat cel din­tâi că porumbul sosit din Marsilia la Brăila acum o lună ar fi încins şi, deci, nu poate fi dat consumului public. Rezultatele expertizei făcu­tă, deunăzi, de ministerul sănătăţii — care a stabilit că porumbul ar­gentinian importat este cu adevărat alterat — a confirmat afirmaţiunile noastre. UN LITIGIU COMERCIAL Acum câteva zile am arătat iarăşi că înaintea Camerei arbitrale de pe lângă Bursa locală a fost înfăţişat spre judecare un interesant litigiu ivit între casa importatoare „Conţin export” şi d. I. Sanft, din Bucureşti, care cumpărase o cantitate de 20 vagoane din porumbul adus de pes­te ocean. Marfa achiziţionată de d. Sanft s-a încărcat în şlepul „Brăila“. Mai înainte însă de a se expedia locului de destinaţie, s’a întreprins o exper­tiză a încărcăturii şlepului „Brăila". Expertiza s’a făcut de d-nii C. Cristescu, cerealist și V. Nicolau, mijlocitor oficial de cereale. Raportul înaintat Camerei de co­merț arăta că marfa din şlep era bun, afară, doar da cea­ din hamba­rul nr. 2, care prezenta tendinţe de igrasie şi 4.400 la sută boabe stri­cate. Acestea fiind constatările experţi­lor, d. I. Sanft a refuzat, să mai pri­mească marfa, considerând contrac­tul realizat. De aci, litigiul. HOTARAREA CAMEREI ARIL­TRALE Casa­ „Continexport" s-a adresat atunci Camerei arbitrale de pe lân­gă Bursă, arătând că marfa vându­ta d-luî Sanfi era de bună calitate dar că d-sa învoacă diverse pretexte de refuz, determinate de faptul că preţul porumbului tindea spre scă­dere. La prima înfăţişare, procesul a trebui să se amâne din cauză că nu s’a putut întruni majoritatea arbi­trilor. Diferendul s’a judecat, însă, zi­lele trecute, când Camera arbitrală a dat o sentinţă care a produs sen­zaţie. Intr’adevăr, arbitrii au găsit în­temeiate motivele pentru caid d. Sanfi refuzase să primească marfa. In consecință, Camera s-a pronunțat in favoarea cumpărătorului, apro­bând rezilierea contractului și obli­gând firma Continexport să restitue d-lui Sanft avansul in sumă de 200 mii lei asupra valorii totale de 1.520.000 Iei. Deasemen­i casa vânzătoare va tre­bui să achite d-lui Sanfi, in uma aceleiaşi hotăriri, 80.000 lei cuveniţi cumpărătorului diferenţa de preţ. C, O, R. UZINELE ROMANE BUCUREȘTI - STR. AGRICULTORI 29 livrează avantajos. CUTII și BIDOANE de tablă alba și litografiate, placate de reclama de tablă, litografiate și presate în relief. ii Amatori de Mobile Vizitaţi Depozitul de Mobile „RAMIEI“ Str. Romulus 58 Produsele Uzinelor Franceze şi veţi rămâne surprinşi de frumuseţea, calitatea şi eftinfitatea lor O. HI­­3 OL CONTABIL AUTORIZAT SPECIALIST IN BILAN­TURI COMERCIALE SI INDUSTRIALE Str. Pata ca apă rece NI ORODONAL cCurăță rinichii * U w«» SVfwasnil» n Ditewal» 4n­» Uf* Inundaţiile catastrofale ale Missisipului şi îndiguirile Dunărei D-l profesor Ion G. Vidraşcu, in­giner inspector general, publică sub titlul de mai sus o nouă lu­crare care prezintă un interes deo­sebit petru România. Considerabila catastrofă care a lovit una din părţile cele ma boga­te, dacă nu cea mai bogată a Sta­telor Unite este interesantă pentru noi nu numai din punctul de vedere al compătimirei ce avem pentru ori­ce durere omenească, dar şi prin faptul că există o asemănare oare­care intre fluviul Missisipi şi Du­năre. Lucrarea d-lui Vidraşcu tin­de e, stabili această, corelaţune. Autorul în prima parte a lucră­rii ne descrie basinul şi regimul Missisipului, insistând asupra da­telor ce interesează hidro­grafia şi a celor cari interesează lucrările de desecare; face istoricul îndiguirilor de acolo, începute încă din 1717 de colonişti francezi, precum şi a ru­perilor şi a­ catastrofelor rezultate din aceste ru­peri cari distrugeau o­­raşe, sate şi plantaţiuni. Cu toată­ întărirea digurilor, din re­gi ce mai puternice, nivelul a­pel­or­ creştea din ce în ce mai mult şi rezistenţa digurilor a fost­ tot­deauna înfrântă. Din 1755 până în 1756 au fost în total 14 rupturi, din cari­oneză, şi mai ales cea din ur­mă catastrofală.După această din urmă, ruptură se începe studiul mai­­ ştiinţific al îndiguirilor de pe Missisipi, dar cu toata perfecţiunea digurilor, cu toată speranţa ce se punea in men­ţinerea lor, noua înecuri arătau lu­­mei ştiinţifice că această problemă nu este aşa de simplă cum pare şi că soluţiunea ei constă în alte con­­cepţiunî decât cele adoptate acolo. In adevăr cu toate că digurile se întăresc mărindu-le şi volumul, şapte noui rupturi dintre anii 1880- 1924 dovedesc greşeala, sistemului adoptat. Şi totuşi s-a persistat în această eroare când în anul trecut o catastrofă care întrece tot­­ce mintea omenească a putut să-şi imagineze în această direcţiune, a pus din nou chestiunea pe tapet. Efectele acestui dezastru sunt mai mult decât considerabile. Cu această ocazie a pierit mai multă lume decât a pierdut America în marele război­, iar 800.000 oameni­zăţi au rămas fără adăpost. Munt­eii ferate au fost dat truse etc., etc. Lucrările de salvat au fost la înălţimea sufletului şi geniului american. Trecând la Dunăre autorul rezu­mă din lucrările importante ce mai are la activul său și mai ales din monumentala sa lucrare Valorifi­carea regiunei inundabile a Dun­­ei, Natura și regimul Dunărei, egiunea inundabilă a Dunărei, re­giunea inundabilă a Dun­ărei. Mai descrie indigurile ce s’au executat până azi şi rezultatele obţinute, pro­gramul serviciului de îmbunătăţiri funciare dinainte de răsboi şi acela de după război şi face o critică o­­biectivă bazată pe cifre a acestui program, a rezultatelor la cari se poate ajunge precum şi a lucrări­lor executate, a erorilor făcute şi un calcul edificator al rentabilităsi a­­cestor lucrări. Arată soluţia pe care crede mai nimerită şi în acelaş timp descriind studiile pe care en­glezii le fac izvoarele Nilului şi la lacul Tana, demonstrează, problem­­­­e variate pe care trebuie să­ şi le puie cei cari au însărcinarea de a studia şi executa lucrări de aseme­nea importantă, căci lucrări, insu­ficient, studiate, pot produce catas­trofe identice cu acele de la Missisi­pi. Lucrarea, ar trebui să fie cunos­cută în afară de specialişti şi de interesaţii direct şi de marele pu­blic, care şi-a făcut mai ales in ul­timul timp, o idee cu totul greşită asupra acestei chestiuni nutrind i­­luzii, pe care realitatea şi studiul obiectiv le arată ca realizabile nu­mai in parte. Serbarea dela reg. 2 de cale ferată In ziua de 16 Octombrie a. c. a avut loc la Chitila depunerea jură­­mântului tinerilor cu T. R. Art. 53 din ambele regimente de Cale ferată. Aceşti tineri — majoritatea sunt proveniţi dintre impiegaţi de miş­care şi telegrafişti dela C. F­ R. După terminarea serviciului reli­gios, d-l Maior Popescu Ioan, co­mandantul şcoalei acestor tineri, a evidenţiat prin câteva cuvinte clar şi desluşit marea însemnătate a jură­mântului ostăşesc. Apoi, întreagă şcoala, a defilat prin faţa d-lor ofiţeri cari se aflau a această solemnitate — în frunte cu 3-1 general Teodorescu Constan­tin, comandantul brigazei de Căi Fe­rate şi a d-lui colonel Constantinescu Theodor comandantul regimentului 2 Căi Ferate. După defilare, atât asistenţa cât şi trupa, au trecut în sala de spec­tacol unde corul regimentului format dintre elevii T. R. a cântat câteva cântece cu o deosebită îngrijire, apoi s’a declamat, s’a jucat jocuri na­ţionale iar sfârşitul serbărei s’a în­cheiat cu o piesă de teatru intitulată „PACAJUL UCIDE” dramă in 2 acte scrise de căpitanul George Nutzescu scriitor cunoscut şi sub numele de ADRIAN SAVIT. Motivul dramei — nu este altul, de cât marea greşeală pe care o face un flăcău, ce se căsătoreşte înainte de a fi ostaş. Drumul soldatului căsătorit, duce spre greşeli, fiindcă oricât s’ar trudi el, gândul lui — mai presus de toate — aleargă mereu în sat, la soţiea sa şi atunci fatal, restul nu-l mai interesează. Uitând deci, de da­toria sa către oştire face greşeli şi greşelele, atrag după ele, ruina între­­gei lui vieţi. Piesa a fost pusă în scenă, de către însuşi autorul ei şi a fost re­prezentată cu multă îngrijire, numai de elemente alese dintre elevii şcoa­lei, afară de rolurile femeeşti, cari, au fost interpretate de către domni­şoare din societatea bună, cari au dat preţiosul lor concurs benevol. VAL. Un tânăr care se aruncă înaintea trenului şi nu este omorât CLUJ. — In apropierea gărei Cin, poliţia a găsit trupul unui tânăr ne­însufleţit care avea o groaznică ra­nă la cap. Dus în biroul poliţiei din gară şi adus la viaţă, tânărul a măr­turisit că s’a aruncat înaintea loco­motivei unui tren ca să fie strivit şi nu ştie prin ce miracol a scăpat. Comisarul care a luat interogatorul l’a întrebat care au fost motivele care l’a determinat să se sinucidă. Insă tânărul care se numeşte Eugen Szmuk n’a voit să mărturisească declarând doar că numai el ştie du­rerile sufleteşti care-l chinuesc. Fiind întrebată şi mama sa care lo­­c­ueşte în calea Milnăşturului, acea­sta a declarat că actul disperat fiului său se datoreşte faptului se găseşte de mai multă vreme şomaj. O fată de familie se si­nucide într’un hotel din Arad CLUJ. — O fată de familie din Ce­hoslovacia (Cosice) făcându-şi vili­­giatura peste vară la Sovata s’a în­drăgostit de un domn din Arad­ In­­torcându-se la­ părinţii săi le-a ce­rut voe ca să se reîntoarcă­ în Ar­deal in familia in care a fost găz­duită şi peste vară la govata. Moti­vul întoarceri l-a ţinut în secret. Ajunsă însă în Arad prin interme­diul unei cunoştinţe mai vechi a făcut cunoştinţă cu domnul de care era îndrăgostită şi i-a cerut ca să răspundă dragostei sale cu acelaş sentiment. Domnul insă a refuzat. La aceasta, fata Elii Valenţa, sub pretext că se duce la un coafor ca să-şi onduleze părul a luat o cameră la hotel, s’a sinucis înăuntru şi şi-a­ tăiat vinele cu o iarnă Gilette. Sân­gele i s’a scurs 4 ore neîntrerupt. La ora 2 după masă a fost descoperită şi transportată la spital. Sunt spe­ranţe că va scăpa. Achitarea unui ţăran un­gur care a cântat imnu maghiar CLUJ­ — Un ţăran din comuna Corod judeţul Sălaj a fost tradus in faţa consiliului de război din Cluj pentru că, la o petrecere din satul său a cântat imnul maghiar. Ţara, viul era­ în etate de 60 de ani. Imnul­­ a­ cântat in stare de beţie şi de bu­curie, căci cu acel prilej tot satul petrecea in cinstea împăcării pri­mărului şi cârciuma mini care său aflat in duşmănie de mai mulţi ani. Consiliul după apărarea avocatului dr. Eugen Dunca a dat un verdict de achitare cu menţiunea că imnul maghiar nu este iredentist şi din potrivă îndeamnă pe cetățenii de a­­ceeaş limbă să­ fie patrioţi. Un mare incendiu la Roman Fabrica de săpun şi lumânări distrusă ROMAN, 18. —­eri noapte, pe la o­­rele 3, a izbucnit un violent incen­diu în localul fabricei de săpun și lumânări, proprietatea d-lui Z. Zu­­bovici din strada Alexandru Cel Bun în apropierea podului peste Mol­dova. In câteva minute flacările au cu­prins complect zidurile făbricei dis­­trugându-le până la temelie, fiind de o construcţie cam şubredă Pe lângă clădirea proprietăţii d-lui M. Leizerovici din strada Papak­e Bonîci, au mai ars diferite mărfuri ca: seu, parafină, lumânări şi săpun gata fabricat. Pagubele sunt foarte mari. Din primele cercetâri s-a putut con­stata că d. L. Lelbovici a lipsit din localitate în momentul izbucnirii in­cendiului. Cercetările continuă- LUPTĂ Atacuri banditeşti In Judeţul Bălţi BĂLŢI, 18. — De către trei ban­diţi mascaţi şi înarmaţi au fost ata­caţi şi jefuiţi la punctul numit „Popa Bumbăteană”, locuitorii Ion Morcovă, Sim­ion Nisporeanu şi Ion Cuparencu de suma de 18.000 lei ce aveau asu­pra lor. Ca un alt locuitor, anume Vasi­­lache Savin, bandiţii l’au împuşcat la un picior, după care s’au făcut nevăzuţi. Tau luat măsuri pentru prinderea bandiţilor.­­ Un alt atac a avut loc la dru­mul mare — lângă conacul m­oşie­­rului Putini de Caţman. Locuitorii Mihail şi Ion Brumă din com­una Cringran, au fost atacaţi de doi indivizi cu focuri de revolver. Ion Brună a fost rănit la picior. Ban­din s-au făcut nevăzuți. . 11 im ..................................................... Lucruri mari şi mici De vorbă cu d. Brătescu-Voineşti despre scriitori si cetitori D. Brătescu-Voineşti mi-a de-­ clarat că nu s’a prea ocupat cu chestiunea, pentru care a avut bu­năvoinţa să-mi acorde o convor­bire. Şi intr’adevăr, autorul lui Nicu­­lăiţă Minciună mi-a vorbit mai mult ca cetitor decât ca scriitor. D. Brătescu-Voineşti cutreeră a­­desea librăriile, se entuziasmează când dă peste o carte bună, o cum­pără şi o citeşte acasă spre plăce­rea sa şi a lor săi. Şi crede, desigur, că majorita­tea face la­ ţel. D. Brătescu-Voi­­neşti e convins că publicului îi place să citească şi citeşte. O criză a cărţii in adevăratul, sens al cu­vântului nu există pentru d-sa. Mi-a vorbit bătrânul şi bunul scriitor cu sinceritatea, unor con­vingeri profunde ce ţin de felul lui de a gândi şi vedea lucrurile. Fără îndoială că ideile d-sale vor surprinde ca mulţi, vor sur­prinde in mod neplăcut poate, pe acei cari se aşteptau din partea scriitorului la o recunoaştere a aşa numitei crize şi la ridicare de glas în contra oficialităţii care ne­glijează complect chestiunea. D. Brătescu-Voineşti are un deo­sebit farmec de povestitor. Unele puncte mi le explica şi mi le în­tărea prin fel de fel de comparaţii sugestive. Convorbirea cu d-sa m’a pus în faţa unui om pe care ai vrea să-l asculţi cât mai mult E omul din generaţia lui Pană Trăs­nea, cu suflet bun şi dar la vorbă. Cred, — începe d. Brătescu- Voineşti­— că acum se citeşte chiar mai mult decât înainte. Dovadă e numărul de ediţii ale operelor lui Coşbuc, Otilia Cazimir, etc. cari se desfac într’un timp foarte scurt. Criza cărţii există pentru anumiţi criitori. Se vaită acei lipsiţi de talent, acei scriitori cari cred că se pot dispensa de un fond şi umblă după o formă. Unii scriitori de azi găsesc cla­ritatea, ca un cusur şi ca o micşora­re a operei lor. Li se pare că a scrie bizar, fără claritate, e ceva nou, original şi caută cu tot dina­dinsul să chinuiască e cetitor. E drept că o oarecare criză a cârţii se simte în toată lumea. E un fenomen general, postbelic. Totuşi, ştiu că la noi, unele o­­pere s’au epuizat vertiginos. E cazul poeziilor lui Coşbuc, de ex. editate de „Cartea­ Româneas­că”. Se spune că editurile refuză să tipărească literatură, mai ales poezii. Evident, editorul e şi el în pri­mul rând un negustor. Nu poate să-şi bage capitalul într’o lucrare pe care n’o desface. Aş vrea totuş mi se citeze opere valoroase cari au fost refuzate de editori — să mi se arate, de exemplu, un caz în care un poet fiind refuzat de un editor şi editat de un altul, a dovedit prin succesul său ma­rea greşală a celui dintâi. Eu nu prea am cunoştinţă de aşa ceva.­­ Nu găsiţi că ne lipseşte o cri­tică serioasă ? — Da, e drept, ne lipseşte un spirit deschis, ca al lui Maiorescu, bunăoară. Ne lipseşte un centru directiv cum era pe vremuri „Ju­nimea“. „Viaţa Românească", deşi cu mult, prestigiu, nu mai e nici ea ce a fost odată. Şi aceasta, desigur nu din vina ei. Din vina împreju­rărilor, a războiului care a schim­bat multe şi pe mulţi­— Credeţi necesară o intervenţie oficială în această, chestiune? — Intervenţia oficială nu p­oate păgubi, dar nici nu poate da re­fulatele sperate de unii. E locul să spuun. in această ordine ele idei că rolul ministerului Artelor s’a­r exercita cu folos într’o campanie bine susţinută de traduceri bune din româneşte în limbile străine şi invers. — Eu, personal, cred­ că aceas preocupare relativă la criza­ cărţii, e mai mult rezultatul unui pa­şapon. Scriitorii ar trebui să înţeleagă, că noi avem prea puţini cetitori pentru a putea trăi din scris. Ni­meni n-ar trebui să-şi facă din li­teraturi o carieră. Să-şi caute fie­care o altă profesiune. Alternanţa aceasta de preocupări e foarte fo­lositoare scriitorului. Căci îl face să poarte mai mult timp în el ope­ră sa, s’o gândească şi s’o perfec­­tioneze. Faptul că are o meserie. 11 face pe scriitor să nu se mai preo­cupe atât de mult de rentabilitatea scrierilor sale. Gândeşte-te că aş fi trebuit sa trăesc şi eu din scrisul meu. Când am scos pentru prima oară „In lumea dreptăţii", editorul­­mi-a o­­ferit... pentru toată cartea... 200 lei!! ! Mi-am ales, deci o profesiune.­­N’am pornit nici­odată cu gândul că vreau să fiu scriitor. Pe mine chiar mă miră situaţia la care am ajuns în literatură. Sunt un ont căruia îi place să povestească. Atunci când aveam vre­o întâmplare ce mă impresiona, mai puternic, simţeam nevoia s’o aştern pe hârtie spre a o face cu­noscută şi altora. Şi astfel, purtam în mine către o bucată la care multă vreme colabora subconştientul meu... Majoritatea celor de azi spun că vor să se facă scriitori. Şi în urma acestei afirmări de voinţă îi vezi luându-şi atitudinea omului care s’ar duce la fotograf... E o voinţă, o parte de conştiinţă care păgu­beşte. Nu e sinceritate, credinţă... Conferinţele d-lui prof. dr. I. Rubin D. prof. I. Rubin din Berlin, un dis­tins publicist şi pedagog al şcoalei moderne psihologice, se află în Ca­pitală. Cu acest prilej d-sa va confe­renţia: Astăzi Vineri 19 cor., ora 9 seara, la „Federaţia Culturală evreească" din str. Mămulari 5, despre „psiho­logia reformismului". Sâmbătă 20 cor.,, ora 9 seara, la „Căminul studenţilor evrei M şi A. Schuller“ str. Sft. Ion Nou 45, des­pre „Cultul marilor personalităţi în zilele noastre“. Duminică 21 cor­, ora 9 seara, la „Federaţia culturală evreească" va ţine ultima sa conferinţă care inte­resează în­deosebi părinţii şi educa­torii. „Este copilul fericit?“" D. prof. dr. I. Rubin sa slujeşte în lucrările sale de psihologie pe­dagogie şi critică literară de me­todele de cercetare ale profesorului dr. Sigmund Freud- Artistice Compania de reviste a teatrului Scala, sub direcţia Pizone-K­aimer, deţine în fiecare seară ,succese cu revista „Ca la mama acasă“,, de Nî­­con, Nican, Bodin. Concerte Duminecă la orele 11 a. m. are loc la Ateneu al doilea concert simfo­nic sub conducerea maestrului Ge­orge Georgescu. Programul cuprinde simfonia de Haydn supranumită „Cimpoiul", simfonia da cameră de Andu cu suita, de balet „L'oiseau de feu“ de Stravinsky şi „La Valse“ de Ravel. Lucrul bun, opera de talent- « asemenea cărbunelui care ori­cât ar fi dosit, arde totul în calea lui şi ajunge strălucitor, la lumină... Lt. Brătescu-Voineşti mi-a vorbit ■şi despre dânsul Şi-a fixat­ ochii in gol şi a trăit, clipe de viaţă tre­cută, evocatoare de scumpe amin­tiri. Şi nu ştiu cum, dar parcă aveam impresia, că-l ascult pe omul vre­murilor de altă dată, vremuri ce par îndepărtate cu un secol de proza frământării noastre. A. P. Samson Mâine: D. Sanielevici şi scriito­rii de astăzi. Opera români Astăseară Opera Română dă Vast:? Fantomă cu d-nele El. Basarab şi Seinescu şi d-nii Edg. Istratty (O­­landezul) R. Vrabiescu, R. Steiner şi Stefanovich Mâine Sâmbătă, se dă pentru a 4-a oară in această stagiune. Năpasta, frumoasa dramă muzicală originală a d-lui Sabin Drăgoi, cu d. Gh. Fo­­lescu în impresionanta-i creaţie a lu Ion Nebunul, d. Vas, Rabega şi, în rolul Anca, d-na Maria Cojocăreanu. Spectacolul se va sfârşi cu "pitorescul balet din Prinţul Igor de Borodin- Naţional Astăseară Vineri 10 Oct. cor. Tea­trul Naţional- reprezintă pentru a 20 oară „Principesa Turapdot" feeri­ca comedie a, lui Carlo Gozzi pen­tru a cărui desăvârşit succes a contribuit întreaga trupă­ excelentă de comedii a­ primei noastre scene, în frunte cu marele lanca Brezea­­nu Creaţiunea, d-lui Brezeanu în „Pantalone“, tipul prin excelență al comediei Dell’arte, gen în care d. Soare Z. Soare a montat piesa lui Gozzi, va rămâne pentru totdeauna scris printre marile realizări ale teatrului în România, de asemeni ca acelea ale d-nilor: Bulfinsky, V. Anitonescu, Ion Manu, etc. Rolurile femenine pentru astăseară vor fi deţinute de excelentele interprete de la premieră Mario­ia Zimniceanu, Puia Ionescu, Maria Mohor, Nora PeyoV expoziţii Pictorul G. Lazăr işi deschide noua sa expoziţie în sala Mozart. Dumi­» 21 Mo­nică Martie, orele 10 a. m. D. BRĂTESCU-VOINEŞTI Spectacolele zilei TEATRELE Opera: Vasul fantomă, Naţional Principasa Turandot, Regina Maria : Rubinul prinţului negru, Mîc: Nuntă cu repetiţia. Alhambra: Fritz, Intim: Amantul de carton. CINEMATOGRAFELE Capitol: Bun veninoase cu Raqu­el Meller. Elite (fost Frascati): Romanţa iu­­birei cu Werner Fustterer şi Vera Schmitertoew. Cor condus de Ra­­baga, orchestra 18 persoane. Lipscani-Palacei Privighetoarea a* moralul cu Evelin Holt. Odeon: Song (Bani murdari) cu A­­na. May Wong, Marie Kid, Hein­rich George, Select şi Bulevard-Falace. Eu sunt Sony saxofon cu Any Ondra-Lux, Morala ipocriţilor cu Ellen Richter. Se va putea admira Haller* revue şi Haller-Girls. Marioara Voiculescu; Favorita bo­ntului Maheradjah. La sfârşit o nos­ta ____ timă comedie, cu Harry cor­si or-Eforia , Print şi bandit Liedtke şi Vivian Gibson. chestre, Scala; Revista Ca la mama acasă şi filmul Cum­va cade a fi un lo­godnic. Rahova: In urmărire în munţii Alpi cu Harry Piei, Jur............................. upîter (calea Moşilor): Trădătorii Orientului şi Julian şi Costîn. Gloria; Bavalionul la Paris. Marna; Grădina lui Alah, Marconi, Rasnutin, Model, Fraţii (Trădar»). Roma: Mireasa aşteaptă şi trupa de reviste Bruno. Rex : „Der Indischer Held” (Eroul) dramă din viaţa emigranţilor evrei. Informaţiuni Duminică 21 Octombrie, ora 10.30 va avea loc inaugurarea dispensarului „Sf. Elena” (din soseaua Vergului) al Principeseî­­mamă Elena. ii calamamaacasA »*?. rode la Tmailul „SCALA" din «re®ia mmtm­­»Un in­fim care amară direcţia PIZONE-KANNER D. ministru de războiu, trimiţând telegramă de condoleanţle a d-luî Leygues, ministrul marinei franceze, pentru pierderea submarinului „On­dine” a primit următorul răspuns: „Sunt foarte mişcat de sincerele condoleanţe pe cari excelenţa voa­stră a binevoit a mi le adresa in numele armatei şi marinei române cu ocazia pierderea submarinului „On­line” şi a echipajului său. Expresiu­­nea acestor sentimente constitue o nouă şi preţioasă mărturie a sim­patiei cordiale care uneşte ţările noa­­str. (ss) Georges Leygues, ministrul marinei”. Mâine Sâmbătă, orele 10 seara, va­ avea loc in sala Sindicatului Zia­riştilor din Bulevardul Carol, o serată artistică dansantă organizată de societatea , ,Adăpostul“. Programul extraordinar de băgat şi variat va face din această serată cea mai minunată inaugurare a sezonului. Biletele la magazinul Degen, calea Victoriei, lăngă Capşa. Ministerul instrucţiunii a înfiinţat, o şcoală, de meserii în comuna Java (jud. Turda). Director al nouei şcoale a fost numit d. Octavian Socol. Ministerul instrucţiunii a confirmat alegerea d-lui profesor N. Iorga ca decan al facultăţii de litere din Bu­cureşti, pe timp de 2 ani, începând dela 1 Octombrie crt. DOCTORUL MILLIAN BOALE DE COPII Baza ultraviolete Piata Sf. Ştefan No. 10. Consult­ar A Tel. 57­9* Societatea „Generala” a funcţiona­­rilor din comerţ, industrie, bănci şi birouri, a ţinut aseară o întrunire La sfârşitul discuţîunilor s’a votat următoarea moţiune: „Funcţionarii comercianţi adunaţi in mare număr în sala sediului din strada Brăţiei No. 23, cer­ înfăptui­rea imediat prin lega a calificăm funcţionarilor comerciali, asia sociale in caz de boală, invalid bătrâneţe şi deces. Legiferarea con­tractului de muncă, pentru garan­tarea stabilităţei în servici. Modifi­carea Camerilor de muncă, în sens uni­tar­ şi imediata lor constituire. Din cercurile ministerului, instruc­ţiunii aflăm că, pentru elevii căzuţi sau acei cari, din diferite motive, nu s’au putut prezenta la examenul de tranziţie de clasa a VIII, ţinut în toamna aceasta, ministerul a ho­tărât să ţină o sesiune de examene de tranziţie în ianuarie 1929. Zdrobiţi de durere: Mitiţş.. Apafto- ICfcu soţie, Florica AppStilescu fiică, Ecaterina şi Ioan Bădulesci, soră şi cumnat, Maria. Mihăilescu mătuşă şi Geta şi Radu Saveja nepoţi, au neţărmurita, durere să anunţe înce­tarea din viaţă a iubitului lor Alexandru Apostolescu in etate de 54 ani fost şef in atelierele ziarelor „Arle­­verul", „Dimineaţa“ şi „Universul". înhumarea va avea loc Duminică 21 Octombrie, orele 2­4 d. a­, la cimi­tirul Ghencea. Cortegiul va porni de la locuinţa sa, din Fundătura Stufului No. 20 (prin Şerban-Vodă-Poteraşi). D. Nae Mihăilescu soţ, împreună cu d-nele Maria, Teodora şi d-nii Do­­bre şi Nicu Dumitrescu fraţi, roagă rudele şi cunoştinţele a lua parte la parastasul de 9 luni al scumpei şi In veci neuitatei lor soţie şi soră Vasilichia N. Mihăilescu Baraatas ce se va oficia Duminică 21­ctom­brie orele 10 jum. dim. în Sf. Biserică Spirea Nouă, strada Puişor colţ cu strada Sirenelor.

Next