Lupta, septembrie 1929 (Anul 8, nr. 2340-2364)
1929-09-22 / nr. 2358
Dezastrul agriculturii noastre Preţurile cerealelor au ajuns derizorii Lipsa totală de organizare a agricultorilor e cauza acestei situaţii nenorocite D-l Th. Mândru, directorul „Uniu- nei Camerei de agricultură“, întrebat de noi asupra cauzei scăderei preţului cerealelor, ne-a declarat următoarele : • „Criza agricolă devine din ce în ce mai acută şi se manifestă printr-o scădere nebănuită a preţului cerealelor şi prin imposibilitatea agricultorilor de a face faţă campaniei agricole din toamnă. „Situaţiunea este de aşa natură încât ar trebui să ne gândim dacă agricultura noastră se mai poate ridica fără o Intervenţia radicală şi fără sacrificii din partea tuturor. In anii de secetă agricultorii n’au ce vinde. In anii mai îmbelşugaţi, — şi anul acesta e primul după războiu care se apropie de normal, — preţurile scad până la complecta descurajare a producătorilor, încărcaţi de datorii din anii trecuţi, agricultorii sunt forţaţi să-şi vândă produsele, şi în lipsă totală de organizare preţurile au ajuns ridicule, până la 2,50 lei kgr. de orz sau de ovăz la micul producător. Preţul oficial al bursei noastre este cu circa 25 la sută sub preţul marilor burse din străinătate. Iar preţul local al produselor noastre este cu 25—30 la sută sub preţul bursei noastre oficiale. Cu alte cuvinte micul nostru producător nu obţine în mediu decât jumătate din preţul bursei internaţionale. Preţul grâului la Winnipeg este de 95.000 lei vagonul predat în Octombrie, iar la Chicago de 82.000 lei, pe câtă vreme la Brăila de abia ajunge la 65.000 lei. Preţul ovăzului la Winnipeg trece de 70.000 vagonul, iar la noi este sub 40.000 lei. Preţul porumbului la Buenos Aires este acum de 60.000 lei vagonul, iar la Brăila porumbul nou se cotează cu 47.250 lei. Exportatorii produselor noastre trebue să suporte circa 5% taxe și timbre de vânzare și 2800 lei taxă de export. Iar până la exportator fiecare vânzare constatată înscris suportă încă 2,64% taxe de vânzare. De exemplu în preţul de mai sus cu porumbul, din suma de lei 47250 se scade lei 2362 adică 5% taxe şi timbre de vânzare şi lei 2800 taxa de export, adică în total 5162; urmează că exportatorul primeşte 42.000 lei, iar un producător situat la 200 km. mai suportă 3500 lei transportul precum şi 1% manca, 400 lei, apoi 2,64 timbre de vânzare 1.056 lei adică in total circa 5000 lei şi primeşte în mână 37.000 lei pentru un vagon de porumb. CAUZELE de Care sunt cauzele acestei stări lucruri ? Sunt cauze interne şi cauze externe cari se pot rezuma in două cuvinte, lipsa complectă de organizare a agricultorilor noştri. Cerealele noastre nu obţin preţ fiindcă sunt amestecate şi pline de corpuri streine. Exportatorii nu au interes să le cureţe, ei le cumpără şi le vând aşa acum sunt, iar consecinţele le trag producătorii. Proprietarii mici sunt in imposibilitate de a-şi valorifica recoltele fiindcă nu au nici o organizare; ei vând către mijlocitorul de a 4-a şi a 5-a mână, pe preţuri care in regiunile mai depărtate de centrele de export ajung până la jumătate din valoarea curentă a mărfei. Proprietarii mari, aşa cum au rămas nu-şi pot valorifica produsele lor oricât arfi de bune, fiindcă aceste produse se amestecă in marea massă a celor murdare. Lipsa de credit este aproape complectă şi la micul proprietar şi la marele proprietar. Băncile populare nu rulează fondurile ce deţin şi noi mijloace nu mai au, iar marele proprietar poate avea acces numai la băncile comerciale încă cu o dobândă insuportabilă. Producţiunea agricolă din acest an se cifrează la 755.000 vagoane de păioase şi aproidimativ 481.000 de vagoane de porumb, în total 1.236.000 vagoane, din care de la păioase sunt destinate exportului circa 322.000 vagoane, iar de la porumb circa 141.000 vagoane, în total, o recoltă Im valoare de circa 68 miliarde din care urmează a se exporta o valoare de 23 miliarde. Lipsesc aproape complect mijloacele pentru valorificarea acestei bogăţii In mâna producătorului. Agricultorii sunt deci nevoiţi, să vândă oricum şi cu orice preţ. Un credit de un miliardar reprezintă abia 810 lei la vagon. Prin urmare lipsă complectă de organizare şi mijloace înăuntru. Sar lipseşte şi organizarea In afară. ,sv Cercurile noastre de producători nu au nici o relaţiune :' — ———— . ■ “»■■"... iMUflE» »•• . 1111 cu bursele din străinătate, şi cu centrele de consumaţie de acolo. Suntem la discreţia celor câteva case străine, cari cumpără cât vor şi cum vor. Nici vorbă nu poate fi de vreo concurenţă şi de un preţ real al mărfii. , Noi nu putem influenţa preţul mondial al cerealelor fiindcă bunăoară la grâu America şi Australia deţin 92 la sută din comerţul mondial de export. Avem insă în Europa şi în Orient centre de consumaţie a produselor noastre şi ar trebui să avem strânsă legătură cu aceste centre. Pentru o îmbunătăţire a preţului cerealelor noastre este nevoie să înlăturăm în parte sau în total cauzele care influenţează aceste preţuri"'. Ce soluţii sunt de aplicat Ar fi de înfăptuit următoarele: 1. Organizarea agricultorilor mici în asociaţiuni de vânzare în comun; fără această organizare, produsele micilor proprietari vor fi vecinie nevalorificate. 2. Organizarea agricultorilor mari în asociaţii cu cei mici sau separat, după împrejurări. 3. Stabilirea de relaţiuni strânse intre organizaţiile producătorilor şi centrele consumative din străinătate, înfiinţarea de consilieri economici agricoli în străinătate. 4. Organizarea comerţului de export a cerealelor prin curăţirea produselor și supravegherea mărfurilor expotate, silozuri, etc. 5. Găsirea mijloacelor de credit eftin pentru agricultori. 6. Reducerea transportului de cereale la transport; această reducere este astăzi de circa 15 la sută din tariful intern și ar trebui să meargă până la 30 la sută. De curând Statele Unite au redus transportul cerealelor pentru export în aşa măsu Din cauza scăderii preţului agriculturii sunt în imposibilitate de a mai debursa ceva în vederea însămânţărilor de toamnă. De aceia grâul bun nu poate fi plasat, iar regiunile cari nu au grâu din pricina îngheţului sunt ameninţate să nu mai semene de loc grâu în această toamnă. Guvernul a obţinut de la Banca Naţională un credit de 3,0 milioane lei pentru însămânţare. Acest credit urmează a se manipula prin Banca Centrală Cooperativă, respectiv Federalele şi Băncile Populare. Din cauza formelor rigide ale Băncii Naţionale şi din cauza că organizaţiile cooperative nu funcţionează aşa cum trebue, şi în unele regiuni, lipseşte acest, credit, nu se poate pune în funcţiune. Este nevoe prin urmare ca organele răspunzătoare să se întrunească şi să stabilească până la cel din urmă amănunt, toate mijloacele care în mod practic pot ajuta agricultura în epoca, de însămânţare. Timpul este deja destul de înaintat şi orice întârziere va avea consecinţe regretabile. Pentru uşurarea plasării grâului bun de sămânţă Statul a pus la dispoziţia Camerelor de Agricultură un fond de 20 milioane ră, încât un vagon de cereale expediat la export, plăteşte pentru 1100 klm. circa 4400 lei; acelaş vagon pe aceeaşi distanţă la noi ar plăti 10 mii SOO lei. 7. Desfiinţarea imediată a tuturor taxelor de export de 2.800 lei la vagon. Această taxă ar putea fi înlocuită, dacă trebue umplut un gol în buget, cu o taxă de consumaţie care ar reprezenta circa 17 bani la kgr. asupra cerealelor consumate în ţară. 8. Examinarea impozitului pe vânzările de cereele care plătesc astăzi printr-o interpretare greşit a legei timbrului, un impozit de 2,64 la sută le fiecare vânzare constatată in scris, precum și un impozit de 1,32 la sută In afară de taxa 1 la sută prevăzută în legea cifrei de afaceri. Dacă cererile trec prin 3 mâini până la inclusiv, exportatorul, atunci se plăteşte de 3 ori câte 2,84 la sută, adică 7,92 la sută, apoi 1,32 la sută timbru de export, 1 la sută cifra de afaceri, adică în total 10,24 la sută ad valorem plus 2800 lei taxa de export, pentru acoperirea diferenţei de preţ faţă de preţul pieţei. Această sumă a fost repartizată şi Camerele au primit-o. Din fondurile realizate prin împrumutul de stabilizare şi destinate pentru lucrări publice productive, Ministerul de Agricultură şi Domenii a obţinut o sumă de 500.000.000 lei din care 100.000.000 lei este destinată pentru cumpărări de maşini agricole. Pentru ca operaţiunea să meargă cât mai bine, s'a instituit o comisiune technică pentru procurarea de maşini agricole. Uniunea are doi reprezentanţi în această comisiune. Până în prezent s'au cumpărat 720 vânturători, din care 170 fabricate în străinătate, iar 550 în ţară, 1364 trioare (Heid, Marót şi Meyer) şi 576 semănători. S’au recepţionat şi distribuit 637 de vânturători, 530 trioare şi 76 semănători. Restul maşinelor sunt în curs de recepţie. Maşinele se dau cu înlesniri de plată. Cu ocaziunea acestei operaţiuni s’a constatat odată mai mult lipsa de organizare a agricultorilor noştri şi s’a făcut dovada că orice acţiune şi intervenţie din partea Statului nu dă rezultate dacă nu este secondată în mod intens de organizaţile agricultorilor”. întârzierea ajutoarelor va agrava situaţia Finanţarea recoltei Care este apterul Băncii Naţionale Cercurile politice ca şi cele financiare şi economice, au discutat toate posibilităţile pentru finanţarea recoltei, în ultimul timp în urma demersurilor făcute în străinătate de d. Mihai Popovici, ministru de finanţe, sunt mai multe oferte străine care ne pun la dispoziţie capitaluri în vederea finanţării recoltei. Dar până la înfăptuirea împrumuturilor externe pentru cooperative, se pune întrebarea ce fac agricultorii cari nu pot vinde acum din cauza scăderii preţurilor? Ştim că institutul nostru de emisiune a ajutat în trecut agriculura, dând o cotă apreciabilă pentru încurajarea agriculturii. In împrejurările actuale am căutat să aflăm ce face Banca Naţională pentru sprijinul agriculturii şi pentru finanţarea recoltei. Din sursă autorizată aflăm următoarele: Chiar prin nouile statute ale Băncii Naţionale se prevede o cotă însemnată pentru ajutorarea agriculturii. Intervenţiile ministeriale la institutul nostru de emisiune nu au alt rezultat decât să grăbească aplicarea notelor statutare. Deci, Banca Naţională acordă împrumuturi cât de mari agricultorilor contra gaj şi a două semnături solvabile. Ştirea aceasta este îmbucurătoare pentru agricultori, mai ales acum în epoca aceasta de scădere a preţurilor. Va scăpa Austria fără revoluţie ? Manifestafiunile dala 28 Septembrie VIENA, 21. (Tel. part.). — Cercurile politice bine informate declară că Austria se află in pragul unei grave crize guvernamentale. Criza poate fi provocată de către întreg guvernul după cum poate fi provocată numai de câţiva membri ai guvernului. Desnodământul acestei crize ar putea surveni cât se poate de curând şi anume prin dificultăţile interne ale partidului creştin social. Se aşteaptă SCHOBER cu încordare şedinţa de Duminică a comitetului executiv al organizaţiei partidului din Viena care va fi prezidată de către conducătorul muncitor Kunschak. Se poate spune de pe acum că Kunschak va lua atitudine contra Heimwehrului şi deci şi contra unei părţi a partidului său, aşa cum a făcut-o şi în adunarea sindicatelor creştin-sociale. In actualele împrejurări, faptul acesta nu poate fi indiferent pentru guvern care se află cu proectul său de constituţie intre două focuri. Chiar dacă această clipă va fi trecută, criza va putea reveni în momentul depunerei proectului de constituţie în parlament. Cercurile politice se ocupă de pe acum cu soluţionarea eventualei crize de guvern făcându-se calcule asupra noului guvern care ar putea soluţiona chestiunea constituţiei. Candidat neînregimentat în partide, care se bucură şi de încrederea generală, este prefectul poliţiei Schober şi fostul cancelar, Dr. Seipel. Ar mai putea fi considerat candidat şi un prieten intim al acestuia. însăşi gazeta socialistă „Der Abend“ a trebuit astăzi să recunoască că cele 4 mari manifestaţiuni de la 29 Septembrie ale Heimwehrului nu trebuie să formeze un prilej pentru un mare marş înarmat asupra Viertei. Social democraţii se grăbesc actualmente de a face largi concesiuni şi în chestiunea constituţiei, iar gazeta apropiată lor „Die Stunde“ merge atât de departe încât declară proectul de constituţie ca discutabil. Chiar Heimwehrul înlătură, cel puţin acum, orice fel de manifestaţie care ar putea fi socotită ca o ameninţare. Fără îndoială că manifestaţiunile de mâine de pe Piaţa Eroilor vor trece fără incidente. Deasemeni se crede că şi manifestaţiunile de la 29 Septembrie vor decurge în linişte, astfel că punctul deficit al evenimentelor va fi abia la depunerea constituției noul In parlament. ŞTIRI DIVERSE Declaraţiile făcute de d. Iuliu Maniu la banchetul de aseară au avut efectul unui duş rece asupra unor fruntaşi pripiţi din opoziţie care anunţau ,iminenta" plecare a guvernului. Tonul ferm al primului ministru ca şi certitudinea de care a fost străbătut întreg discursul preşedinelui de consiliu sunt interpretate, în cercurile politice, ca un semn precis al tăriei actualului regim. In acest chip s’au pus capăt tuturor svenurilor tendenţioase răspândite de averescani şi de... partizanii dictatuturii. Ministerul afacerilor străine a fost anunţat că d. ministru G. G. Mironescu a sosit ori la Berna, unde va vizita personalităţile de seamă ale republicei federale elveţiene. D. ministru de externe va vizita şi alte capitale europene făcând vizitele de rigoare. D-sa se va înapoia în ţară după 15 octombrie. In privinţa remanierii, putem da ca sigură următoarea informaţie: schimbarea fizionomiei Cabinetului se va face între 1 şi 15 Noembrie, odată cu numirea directorilor regionali. Va fi o schimbare redusă. Remanierea largă a guvernului se va face de abea în luna Aprilie. E de prevăzut că hărţuelile pe chestiunea optanţilor vor dura încă multă vreme şi d. Titulescu va fi nevoit să stea cel puţin o lună la Paris. D. prim ministru Iuliu Maniu va pleca azi la Sinaia unde va rămâne două zile. La ministerul de finanţe a avut loc astăzi în cabinetul d-lui ministru Mihai Popovici o consfătuire la care au participat d. Maudhuy, reprezentantul grupului Blair, C. Teianu, secretarul general al ministerului şi un delegat financiar american. Conferinţa a avut ca obiect: finanţarea recoltei. S’au examinat apoi modalităţile pe cari trebue să le găsească cooperativele pentru finanţarea recoltei. Un inspector C. F. R. a cerut telegrafic sistarea pe timp de 5 zile, a transporturilor de fasole şi rapiţă cu destinaţia Constanta-port. Cauza este că silozurile in care se înmagazinează aceste produse sunt supra-incărcate Ministerul de finanţe desminte categoric ştirea publicată de unele ziare că s'ar fi descoperit noui fraude de sute de milioane. Ministerul n’are nici-o cunoştinţă de aceste fraude. E probabil ca să se revizuiască la unele instituţii comerciale şi industriale, felul cum s’au făcut impunerile, dar aceasta, în conformitate cu instrucțiile generale ale ministerului. D. prim-ministru Xuliu Mania, a primit azi in audienţă pe d. deputat dr. Hans Otto Roth, preşedintele partidului german, care a expus unele doleanţa ale populaţiei germane in legătură cu lucrările pregătitoare pentru aplicarea reformei administrative. La această Întrevedere a asistat şi d. Voicu Niţescu, ministrul Ardealului. După cum suntem informaţi, d. subsecretar de Stat Micro, a cercetat in cursul unei anchete întreprinse săptămâna trecută în Transilvania, lucrările de delimitare a comunelor din această provincie. j Sentinţa in procesul „complotiştilor fascişti La orele 12 şi jumătate, Consiliul de războiu a pronunţat următorul verdict in procesul complotului fascist: Condamnă pe colonelul Stoica August la o lună închisoare, 2000 iei amendă şi 6 luni interdicţiune politică; locot.colonelul rez. Brezu Ion la 6 luni închisoare, 4000 Iei amendă şi 6 luni interdicţiune politică; sub-locotenentul Georgescu Dumitru la 1 an şi 2 luni închisoare; locotenentul Hanulescu Constantin la 5 luni închisoare; plut. major Mihai Radu la 1 lună închisoare; plutonierul Giuglea Paraschiv la 2 luni închisoare; maestrul Dumitru N. Alex. la 1 lună închisoare; maestrul Usturoi Gh. la 2 luni; maestrul Ciudoiu Const., Filipescu Gh. și Sauciuc Nicolae la câte 1 lună închisoare; maestrul Preda Nicolae la 2 luni închisoare și pe lucrătorul Chirică Pavel la 15 zile închisoare. Au fost achitaţi: Locot.-col. Costascu Starea; comandor Manolescu; ing. Stoica Radu; căp. Zambra Petre; locot. Vasilescu Eug.; Cărare Teodor; Iordăchescu Vasile; Tinculescu C., plut. major Pâslaru V. C.; Şerbănescu C., maestru; Teodorescu Gh., maestru; Nicolae Carol, maestru lonescu Ioan, maestru; Brescă Gh., maestru; Sârbu Constantin, maestru; Rădulescu C-tin, maestru; Corvine Rudolf, inginer; Porojan Ioasii lucrător; Tudor Toma, lucrător; Făgărășanu Alex., lucrător; Popescu Petri, lucrător; Rădulescu Ivan lucrător; Tudor Toma, lucrător; D-trescu Silviu, funcţionar; Codreanu Emil, funcţionar; Vasilescu Alex., funcţionar; Stănculescu D-tru, funcţionar; plut. Damian Savin. Al fu . Asasinatele politice din Bulgaria De soi© presa din Sofia SOFIA, 21 (Rador). — Presa şi opinia publică se arată penibil impresionete de asasinatul din Varna. In sfară de victima principală, care a fost ideologul cel mai de seamă al mişcării macedonene, crima a costat viaţa unui tânăr, Valkan Milei, care însoţea pe Baldaron in momentul când s’a comis atentatul. Rănit de un glonte, Millefi a sucombat la spital. Toata datele in, unanimitate condamnă lupta fratricidă dintre macedoneni şi cer autorităţilor să intervină cu toată asprimea împoriva elementalor turburătoare. Oficiosul „Democraticesky Sgovor“ deplânge vărsările inutile de sânge şi exprimă convinseră că autorii ai întâiului vor fi descoperiţi şi pedepsiţi, pentru a se da satisfacţie opiniei publice revoltată şi a se pune capăt seriei roşii. „Slove“ se exprimă la fel şi sfătueşte şă se ia măsuri energice pentru împiedicarea unor astfel de acte ce dăunează bunului renume al ţării. „Zname" constată că asasinatele ce continuă sistematic dăunesc în primul rând intereselor macedonene şi cere autorităţilor să şi facă datoria. Presa engleză contra lortimul Cecil — El a avut o atitudine „inoportună şi stângace“ in chestiunea dezarmării rezervelor LONDRA, 21 (Rador).— „Times” publică un articol editorial, criticând iniţiativa luată la Geneva de lordul Cecil în chestiunea dezarmării. „Daily Telegraph” se arată nedumerit faţă de propunerile delegatului britanic şi se întreabă cum este cu putinţă să se încerce o revenire asupra hotărârilor luate odată la Comisiunea pregătitoare a dezarmă-■Ac PARIS, 21 (Rador). — Corespondentul ziarului „Temps” la Geneva, comentând iniţiativa lordului Cecil la Comisiunea 3-a, în chestiunea dezarmării rezervelor instruite, observă: Se pune întrebarea, ce scop urmăreşte delegaţia britanică, readucând în discuţie un compromis primit la Comisiunea pregătitoare de dezarmare cu quasi-unanimitate, adoptat de delegatul Angliei şi de delegaţia Statelor Unite. ------------ ninWBrk, în chestiunea instruite. „Daily News”, deşi aprobă pe lordul Cecil, e de părere că revendicările formulate nu vor reuşi. „Daily Chronicle se declară în favoarea limitării rezervelor instruite, dar arată că atitudinea delegatului britanic a fost inoportună și stângace. *. De la congresul Scrisoarea d-lui Paul Ginisty, preşedintele cercului criticei franceze Publicăm aci textul scrisorii adresată congresului de marele critic şi preşedinte al biroului internaţional, d. Paul Ginisty, fost director al Teatrului Odeon şi actualmente inspector în ministerul artelor. Exprimând profundele mele regrete de a nu fi putut asista la congresul din Sinaia şi Bucureşti, adresez omagiul meu României şi rog pe d. Fagure eminentul preşedinte al asociaţiei criticei române, al cărui nume este pretutindeni respectat, de a primi salutul meu cordial. Binevoiască a mai primi şi urările ce le fac întru succesul celei de a treia reuniune profesională, care va strânge mai aproape rândurile între scriitori exercitând aceleaşi funcţiuni şi cari se interesează de aceleaşi studii in onoarea şi demnitatea teatrului, — acest mare meşter de înţelegere între popoare. Ideia pe care am emis-o, în numele criticei franceze, provocând congresul de la Paris, care n’a fost decât o încercare, — a luat fiinţă şi, prin îngrijirea criticei române, prin admirabila organizare pe care ea a asigurat-o, prin ospitalitatea atât de prodigioasă a unei nobile ţări, — manifestaţiunea din Bucureşti va fi cea mai importantă şi cea mai fecundă a aşezămintelor criticei, cari concură la o mare operă pacificatoare. Sarcina este vastă şi încredinţată unei elite care reprezintă gândirea lumii literare; ea întrece chiar, prin o mulţime de laturi, programul judicios stabilit. Sunt, fără îndoială, interpretul sentimentelor tuturor celor involuntar absenţi declarânduvă că eu sunt sufleteşte alături de dv., că voi urmări cu ardoare lucrările dv. şi că, dimpreună cu congresiştii prezenţi, ei sunt fericiţi că edificiul a cărui construcţie a fost începută, se consolidează pe acest pământ românesc, măreţ prin încercările suferite, glorios prin forţa voinţei, mărit prin credinţa constantă a destinelor sale. PAUL GÎNISTY Noul subsecretar de stat al Sănătăţii D. dr. Iuliu Moldovan va fi numit subsecretar de Stat al sănătăţii, în ministerul muncii, sănătăţii, cooperaţiei şi ocrotirilor sociale. D. dr. Iuliu Moldovan a ocupat, până la alegerea d-sale ca deputat, demnitatea de secretar general al ministerului sănătății. Evreii la ^dua plângerilor“ IERUSALIM, 21. — (Tel. part). — Prima oară dela începutul tulburărilor sângeroase, evreii şi-au făcut ori din nou rugăciunile la Zidul Plângerei. O puternică gardă poliţienească a asigurat liniştea. Nu s’au produs însă nici un fel de incidente. Luni 23 Septembrie „LUPTA“ începe publicarea articolelor scriitorului PANAIT ISTRATI ' - - ■ ;'l ‘ ' ‘ •(._ I . ; i. i ' S: ■ 7 } _ ' ' f.v 7. ’-A .. - : V -■ ; \ 'v ' asupra tragediei dela Lupeni At^iarple JLDEVARUL“ Str. Const. Miile (Sărindar) No. 9—11 .