Lupta, septembrie 1929 (Anul 8, nr. 2340-2364)

1929-09-22 / nr. 2358

Dezastrul agriculturii noastre Preţurile cerealelor au ajuns derizorii Lipsa totală de organizare a agricultorilor e cauza acestei situaţii nenorocite D-l Th. Mândru, directorul „Uniu-­ nei Camerei de agricultură“, întrebat de noi asupra cauzei scăderei preţu­lui cerealelor, ne-a declarat următoa­rele : • „Criza agricolă devine din ce în ce mai acută şi se manifestă printr-o scădere nebănuită a preţului cerea­­lelor şi prin imposibilitatea agricul­torilor de a face faţă campaniei a­­gricole din toamnă. „Situaţiunea este de aşa natură încât ar trebui să ne gândim dacă agricultura noastră se mai poate ri­dica fără o Intervenţia radicală şi fără sacrificii din partea tuturor. In anii de secetă agricultorii n’au ce vinde. In anii mai îmbelşugaţi, — şi anul acesta e primul după războiu care se apropie de normal, — preţu­rile scad până la complecta descura­jare a producătorilor, încărcaţi de datorii din anii trecuţi, agricultorii sunt forţaţi să-şi vândă produsele, şi în lipsă totală de organizare preţu­rile au ajuns ridicule, până la 2,50 lei kgr. de orz sau de ovăz la micul producător. Preţul oficial al bursei noastre este cu circa 25 la sută sub preţul marilor burse din străinătate. Iar preţul local al produselor noastre este cu 25—30 la sută sub preţul bur­sei noastre oficiale. Cu alte cuvinte micul nostru producător nu obţine în mediu decât jumătate din preţul bursei internaţionale. Preţul grâului la Winnipeg este de 95.000 lei vagonul predat în Octom­brie, iar la Chicago de 82.000 lei, pe câtă vreme la Brăila de abia ajunge la 65.000 lei. Preţul ovăzului la Winnipeg trece de 70.000 vagonul, iar la noi este sub 40.000 lei. Preţul porumbului la Buenos­ Aires este acum de 60.000 lei vagonul, iar la Brăila porumbul nou se cotează cu 47.250 lei. Exportatorii produselor noastre trebue să suporte circa 5% taxe și timbre de vânzare și 2800 lei taxă de export. Iar până la exporta­tor fiecare vânzare constatată înscris suportă încă 2,64% taxe de vânzare. De exemplu în preţul de mai sus cu porumbul, din suma de lei 47250 se scade lei 2362 adică 5% taxe şi tim­bre de vânzare şi lei 2800 taxa de export, adică în total 5162; urmează că exportatorul primeşte 42.000 lei, iar un producător situat la 200 k­m. mai suportă 3500 lei transportul pre­cum şi 1% manca, 400 lei, apoi 2,64 timbre de vânzare 1.056 lei adică in total circa 5000 lei şi primeşte în mână 37.000 lei pentru un vagon de porumb. CAUZELE de Care sunt cauzele acestei stări lucruri ? Sunt cauze interne şi cauze exter­ne cari se pot rezuma in două cuvin­te, lipsa complectă de organizare a agricultorilor noştri. Cerealele noastre nu obţin­­ preţ fiindcă sunt amestecate şi pline de corpuri streine. Exportatorii nu au interes să le cureţe, ei le cumpără şi le vând aşa acum sunt, iar consecin­ţele le trag producătorii. Proprietarii mici sunt in imposibilitate de a-şi valorifica recoltele fiindcă nu au nici o organizare; ei vând către mijloci­torul de a 4-a şi a 5-a mână, pe pre­ţuri care in regiunile mai depărtate de centrele de export ajung până la jumătate din valoarea curentă a mărfei. Proprietarii mari, aşa cum au rămas nu-şi pot valorifica produsele lor ori­cât ar­­fi de bune, fiindcă a­­ceste produse se amestecă in marea massă a celor murdare. Lipsa de credit este aproape com­plectă şi la micul proprietar şi la marele proprietar. Băncile populare nu rulează fondurile ce deţin şi noi mijloace nu mai au, iar marele pro­prietar poate avea acces numai la băncile comerciale încă cu o dobân­dă insuportabilă. Producţiunea agricolă din acest an se cifrează la 755.000 vagoane de păioase şi aproidi­mativ 481.000 de vagoane de porumb, în total 1.236.000 va­­goane, din care de la păioase sunt destinate exportului cir­ca 322.000 vagoane, iar de la porumb circa 141.000 vagoane, în total, o recoltă Im valoare de circa 68 miliarde din care urmează a se exporta o va­loare de 23 miliarde. Lipsesc aproape complect mijloacele pentru valorifica­rea acestei bogăţii In mâna producătorului. Agricultorii sunt deci ne­voiţi, să vândă oricum şi cu orice preţ. Un credit de un mi­liard­ar reprezintă abia 810 lei la vagon. Prin urmare lipsă complec­tă de organizare şi mijloace înăuntru. Sar lipseşte şi organizarea In afară. ,sv Cercurile noastre de produ­cători nu au nici o relaţiune :' — ———— . ■ “»■■"... iMUflE» »•• . 1111 cu bursele din străinătate, şi cu centrele de consumaţie de acolo. Suntem la discreţia ce­lor câteva case străine, cari cumpără cât vor şi cum vor. Nici vorbă nu poate fi de vreo concurenţă şi de un preţ real al mărfii. , Noi nu putem influenţa pre­ţul mondial al cerealelor fiind­că bunăoară la grâu America şi Australia deţin 92 la sută din comerţul mondial de ex­port. Avem insă în Europa şi în Orient centre de consuma­ţie a produselor noastre şi ar trebui să avem strânsă legătu­ră cu aceste centre. Pentru o îmbunătăţire a pre­ţului cerealelor noastre este nevoie să înlăturăm în parte sau în total cauzele care influ­enţează aceste preţuri"'. Ce soluţii sunt de aplicat Ar fi de înfăptuit următoarele: 1. Organizarea agricultorilor mici în asociaţiuni de vânzare în comun; fără această organizare, produsele micilor proprietari vor fi vecinie ne­­valorificate. 2. Organizarea agricultorilor mari în asociaţii cu cei mici sau separat, după împrejurări. 3. Stabilirea de relaţiuni strânse intre organizaţiile producătorilor şi centrele consumative din străinăta­te, înfiinţarea de consilieri econo­mici agricoli în străinătate. 4. Organizarea comerţului de ex­port a cerealelor prin curăţirea pro­duselor și supravegherea mărfurilor expotate, silozuri, etc. 5. Găsirea mijloacelor de credit ef­­tin pentru agricultori. 6. Reducerea transportului de ce­reale la transport; această reducere este astăzi de circa 15 la sută din tariful intern și ar trebui să meargă până la 30 la sută. De curând Sta­­tele­ Unite au redus transportul ce­realelor pentru export în aşa măsu Din cauza scăderii preţului a­­griculturii sunt în imposibilita­te de a mai debursa ceva în ve­derea însămânţărilor de toam­nă. De aceia grâul bun nu poate fi plasat, iar regiunile cari nu au grâu din pricina îngheţului sunt ameninţate să nu mai se­mene de loc grâu în această toamnă. Guvernul a obţinut de la Ban­ca Naţională un credit de 3,0 milioane lei pentru însămânţa­­re. Acest credit urmează a se manipula prin Banca Centrală Cooperativă, respectiv Federa­lele şi Băncile Populare. Din cauza formelor rigide ale Băn­cii Naţionale şi din cauza că or­ganizaţiile cooperative nu func­ţionează aşa cum trebue, şi în unele regiuni, lipseşte acest, cre­dit, nu se poate pune în func­ţiune. Este nevoe prin urmare ca organele răspunzătoare să se întrunească şi să stabilească pâ­nă la cel din urmă amănunt, toate mijloacele care în mod practic pot ajuta agricultura în epoca, de însămânţare. Timpul este deja destul de înaintat şi orice întârziere va avea conse­cinţe regretabile. Pentru uşurarea plasării grâu­lui bun de sămânţă Statul a pus la dispoziţia Camerelor de Agri­cultură un fond de 20 milioane ră, încât un vagon de cereale expe­diat la export, plăteşte pentru 1100 klm. circa 4400 lei; acelaş vagon pe aceeaşi distanţă la noi ar plăti 10 mii SOO lei. 7. Desfiinţarea imediată a tuturor taxelor de export de 2.800 lei la va­gon. Această taxă ar putea fi înlocu­ită, dacă trebue umplut un gol în buget, cu o taxă de consumaţie care ar reprezenta circa 17 bani la kgr. asupra cerealelor consumate în ţară. 8. Examinarea impozitului pe vân­zările de cereele care plătesc astăzi printr-o interpretare greşit a legei timbrului, un impozit de 2,64 la sută le fiecare vânzare constatată in scris, precum și un impozit de 1,32 la sută In afară de taxa 1 la sută prevăzută în legea cifrei de afaceri. Dacă cererile trec prin 3 mâini pâ­nă la inclusiv, exportatorul, atunci se plăteşte de 3 ori câte 2,84 la sută, adică 7,92 la sută, apoi 1,32 la sută timbru de export, 1 la sută cifra de afaceri, adică în total 10,24 la sută ad valorem plus 2800 lei taxa de ex­port, pentru acoperirea diferenţei de preţ faţă de preţul pieţei. Această sumă a fost reparti­zată şi Camerele au primit-o. Din fondurile realizate prin împrumutul de stabilizare şi de­stinate pentru lucrări publice productive, Ministerul de Agri­cultură şi Domenii a obţinut o sumă de 500.000.000 lei din ca­re 100.000.000 lei este destinată pentru cumpărări de maşini a­­gricole. Pentru ca operaţiunea să meargă cât mai bine, s'a insti­tuit o comisiune technică pen­tru procurarea de maşini agri­cole. Uniunea are doi reprezen­tanţi în această comisiune. Pâ­nă în prezent s'au cumpărat 720 vânturători, din care 170 fa­bricate în străinătate, iar 550 în ţară, 1364 trioare (Heid, Marót şi Meyer) şi 576 semănători. S’au recepţionat şi distribuit 637 de vânturători, 530 trioare şi 76 semănători. Restul maşi­­nelor sunt în curs de recepţie. Maşinele se dau cu înlesniri de plată. Cu ocaziunea acestei o­peraţiuni s’a constatat odată mai mult lipsa de organizare a agricultorilor noştri şi s’a făcut dovada că orice acţiune şi inter­venţie din partea Statului nu dă rezultate dacă nu este seconda­tă în mod intens de organizaţile agricultorilor”. întârzierea ajutoarelor va agrava situaţia Finanţarea recoltei Care este apterul Băncii Naţionale Cercurile politice ca şi cele financiare şi economice, au discutat toate posibilităţile pentru finanţarea recoltei, în ultimul timp în urma de­mersurilor făcute în străină­tate de d. Mihai Popovici, mi­nistru de finanţe, sunt mai multe oferte străine care ne pun la dispoziţie capitaluri în vederea finanţării recoltei. Dar până la înfăptuirea îm­prumuturilor externe pentru cooperative, se pune întrebarea ce fac agricultorii cari nu pot vinde acum din cauza scăde­rii preţurilor? Ştim că institutul nostru de emisiune a ajutat în trecut a­­griculura, dând o cotă apre­ciabilă pentru încurajarea a­­griculturii. In împrejurările actuale am căutat să aflăm ce face Ban­ca Naţională pentru sprijinul agriculturii şi pentru finanţa­rea recoltei. Din sursă autorizată aflăm următoarele: Chiar prin nouile statute ale Băncii Naţionale se prevede o cotă însemnată pentru ajuto­rarea agriculturii. Intervenţiile ministeriale la institutul nostru de emisiune nu au alt rezultat decât să grăbească aplicarea notelor statutare. Deci, Banca Naţională acor­dă împrumuturi cât de mari agricultorilor contra gaj şi a două semnături solvabile. Ştirea aceasta este îmbucu­rătoare pentru agricultori, mai ales acum în epoca aceas­ta de scădere a preţurilor. Va scăpa Austria fără r­evoluţie ? Manifestafiunile dala 28 Septembrie VIENA, 21. (Tel. part.). — Cercu­rile politice bine informate declară că Austria se află in pragul unei gra­ve crize guvernamentale. Criza poate fi provocată de către întreg guvernul după­ cum poate fi provocată numai de câţiva membri ai guvernului. Des­nodământul acestei crize ar putea surveni cât se poate de curând şi a­nume prin dificultăţile interne ale partidului creştin social. Se aşteaptă SCHOBER cu încordare şedinţa de Duminică a comitetului executiv al organizaţiei partidului din Viena care va fi pre­zidată de către conducătorul munci­tor Kunschak. Se poate spune de pe acum că Kunschak va lua atitudine contra Heimwehrului şi deci şi con­tra unei părţi a partidului său, aşa cum a făcut-o şi în adunarea sindi­catelor creştin-sociale. In actualele împrejurări, faptul acesta nu poate fi indiferent pentru guvern care se află cu proectul său de constituţie intre două focuri. Chiar dacă această clipă va fi trecută, criza va putea reveni în momentul depunerei proectului de constituţie în parlament. Cercurile politice se ocupă de pe acum cu soluţionarea eventualei cri­ze de guvern făcându-se calcule asu­pra noului guvern care ar putea so­luţiona chestiunea constituţiei. Can­didat neînregimentat în partide, ca­re se bucură şi de încrederea gene­rală, este prefectul poliţiei Schober şi fostul cancelar, Dr. Seipel. Ar mai putea fi considerat candidat şi un prieten intim al acestuia. însăşi gazeta socialistă „Der A­­bend“ a trebuit astăzi să recunoască că cele 4 mari manifestaţiuni de la 29 Septembrie ale Heimwehrului nu trebuie să formeze un prilej pentru un mare marş înarmat asupra Viertei. Social democraţii se grăbesc actual­mente de a face largi concesiuni şi în chestiunea constituţiei, iar gaze­ta apropiată lor „Die Stunde“ merge atât de departe încât declară proec­­tul de constituţie ca discutabil. Chiar Heimwehrul înlătură, cel pu­ţin acum, orice fel de manifestaţie care ar putea fi socotită ca o amenin­ţare. Fără îndoială că manifestaţiu­­nile de mâine de pe Piaţa Eroilor vor trece fără incidente. Deasemeni se crede că şi manifestaţiunile de la 29 Septembrie vor decurge în linişte, astfel că punctul deficit al evenimen­telor va fi abia la depunerea consti­tuției noul In parlament. ŞTIRI DIVERSE Declaraţiile făcute de d. Iu­­liu Maniu la banchetul de a­­seară au avut efectul unui duş rece asupra unor fruntaşi pri­piţi din opoziţie care anunţau ,iminenta" plecare a guvernu­lui. Tonul ferm al primului mi­nistru ca şi certitudinea de care a fost străbătut întreg discursul preşedinelui de con­siliu sunt interpretate, în cer­curile politice, ca un semn precis al tăriei actualului re­gim. In acest chip s’au pus ca­păt tuturor svenurilor tenden­ţioase răspândite de averes­­cani şi de... partizanii dictatu­­turii. Ministerul afacerilor străine a fost anunţat că d. ministru G. G. Mironescu a sosit ori la Berna, unde va vizita personalităţile de seamă ale republicei federale elveţiene. D. ministru de externe va vi­zita şi alte capitale europene făcând vizitele de rigoare. D-sa se va înapoia în ţară du­pă 15 octombrie. In privinţa remanierii, pu­­tem da ca sigură următoarea informaţie: schimbarea fizio­nomiei Cabinetului se va face între 1 şi 15 Noembrie,­­ o­­dată cu numirea directorilor regionali. Va fi o schimbare redusă. Remanierea largă a guvernu­lui se va face de abea în luna Aprilie. E de prevăzut că hărţuelile pe chestiunea optanţilor vor dura încă multă vreme şi d. Titulescu va fi nevoit să stea cel puţin o lună la Paris. D. prim ministru Iuliu Ma­niu va pleca azi la Sinaia unde va rămâne două zile. La ministerul de finanţe a a­­vut loc astăzi în cabinetul d-lui ministru Mihai Popovici o con­sfătuire la care au participat d. Maudhuy, reprezentantul grupu­lui Blair, C. Teianu, secretarul general al ministerului şi un delegat financiar american. Conferinţa a avut ca obiect: finanţarea recoltei. S’au examinat apoi modalită­ţile pe cari trebue să le găsească cooperativele pentru finanţarea recoltei. Un inspector C. F. R. a cerut tele­grafic sistarea pe timp de 5 zile, a transporturilor de fasole şi rapiţă cu destinaţia Constanta-port. Cauza este că silozurile in care se înmagazinează aceste produse sunt supra-incărcate­ Ministerul de finanţe desmin­­te categoric ştirea publicată de unele ziare că s'ar fi descoperit noui fraude de sute de milioane. Ministerul n’are nici-o cunoş­­tinţă de aceste fraude. E probabil ca să se revizuias­că la unele instituţii comerciale şi industriale, felul cum s’au fă­cut impunerile, dar aceasta, în conformitate cu instrucțiile ge­nerale ale ministerului. D. prim-ministru Xuliu Mania, a primit azi in audienţă pe d. deputat dr. Hans Otto Roth, preşedintele par­tidului german, care a expus unele doleanţa ale populaţiei germane in legătură cu lucrările pregătitoare pentru aplicarea reformei adminis­trative. La această Întrevedere a asistat şi d. Voicu Niţescu, ministrul Ardea­lului. După cum suntem informaţi, d. subsecretar de Stat Micro, a cercetat in cursul unei anchete întreprinse săptămâna trecută în Transilvania,­­ lucrările de delimitare a comunelor din această provincie. j Sentinţa in procesul „complotiştilor fascişti La orele 12 şi jumătate, Con­siliul de războiu a pronunţat următorul verdict in procesul complotului fascist: Condamnă pe colonelul Stoi­ca August la o lună închisoa­re, 2000 iei amendă şi 6 luni interdicţiune politică; locot.­­colonelul rez. Brezu Ion la 6 luni închisoare, 4000 Iei amen­dă şi 6 luni interdicţiune po­litică; sub-locotenentul Geor­­gescu Dumitru la 1 an şi 2 luni închisoare; locotenentul Hanulescu Constantin la 5 luni închisoare; plut. major Mihai Radu la 1 lună închisoare; plutonierul Giuglea Paraschiv la 2 luni închisoare; maestrul Dumitru N. Alex. la 1 lună în­chisoare; maestrul Usturoi Gh. la 2 luni; maestrul Ciudoiu Const., Filipescu Gh. și Sau­­ciuc Nicolae la câte 1 lună în­chisoare; maestrul Preda Ni­­colae la 2 luni închisoare și pe lucrătorul Chirică Pavel la 15 zile închisoare. Au fost achitaţi: Locot.-col. Cos­­tascu Starea; comandor Manolescu; ing. Stoica Radu; căp. Zambra Pe­tre; locot. Vasilescu Eug.; Cărare Teodor; Iordăchescu Vasile; Tincu­­lescu C., plut. major Pâslaru V. C.; Şerbănescu C., maestru; Teodorescu Gh., maestru; Nicolae Carol, maes­tru lonescu Ioan, maestru; Bres­­că Gh., maestru; Sârbu Constantin, maestru; Rădulescu C-tin, maestru; Corvine Rudolf, inginer; Porojan Ioasii lucrător; Tudor Toma, lucră­tor; Făgărășanu Alex., lucrător; Po­­pescu Petri, lucrător; Rădulescu Ivan lucrător; Tudor Toma, lucră­tor; D-trescu Silviu, funcţionar; Co­dreanu Emil, funcţionar; Vasilescu Alex., funcţionar; Stănculescu D-tru, funcţionar; plut. Damian Savin. Al fu . Asasinatele politice din Bulgaria De soi© presa din Sofia SOFIA, 21 (Rador). — Presa şi o­­pinia publică se arată penibil impre­sionete de asasinatul din Varna. In sfară de victima principală, care a fost ideologul cel mai de seamă al mişcării macedonene, crima a costat viaţa unui tânăr, Valkan Milei­, care însoţea­ pe Baldaron­ in momen­tul când s’a comis atentatul. Rănit de un glonte, Millefi a sucombat la spital. Toata d­atele in, unanimitate con­damnă lupta fratricidă dintre mace­doneni şi cer autorităţilor să inter­vină cu toată asprimea împoriva e­lementalor turburătoare. Oficiosul „Democraticesky Sgovor“ deplânge vărsările inutile de sânge şi exprimă convinseră că autorii ai întâiului vor fi descoperiţi şi pedep­siţi, pentru a se da satisfacţie opi­niei publice revoltată şi a se pune capăt seriei roşii. „Slove“ se exprimă la fel şi sfătu­­eşte şă se ia măsuri energice pentru împiedicarea unor astfel de acte ce dăunează bunului renume al ţării. „Zname" constată că asasinatele ce continuă sistematic dăunesc în primul rând intereselor macedone­ne şi cere autorităţilor să şi facă da­toria. Presa engleză contra lortim­ul Cecil — El a avut o atitudine „inoportună şi stângace“ in chestiunea d­ezarmării­­ rezervelor LONDRA, 21 (Rador).— „Ti­mes” publică un articol edito­rial, criticând iniţiativa luată la Geneva de lordul Cecil în chestiunea dezarmării. „Daily Telegraph” se arată nedume­rit faţă de propunerile delega­tului britanic şi se întreabă cum este cu putinţă să se în­cerce o revenire asupra hotă­rârilor luate odată la Comisi­­unea pregătitoare a dezarmă-■Ac PARIS, 21 (Rador). — Co­respondentul ziarului „Temps” la Geneva, comentând iniţiati­va lordului Cecil la Comisiu­­nea 3-a, în chestiunea dezar­mării rezervelor instruite, ob­servă: Se pune întrebarea, ce scop urmăreşte delegaţia britanică, readucând în discuţie un com­promis primit la Comisiunea pregătitoare de dezarmare cu quasi-unanimitate, adoptat de delegatul Angliei şi de dele­gaţia Statelor Unite. ------------ ninWB­rk­, în chestiunea instruite. „Daily News”, deşi aprobă pe lordul Cecil, e de părere că revendicările formulate nu vor reuşi. „Daily Chronicle se declară în favoarea limitării rezervelor instruite, dar ara­tă că atitudinea delegatului britanic a fost inoportună și stângace. *. De la congresul Scrisoarea d-lui Paul Ginisty, preşedintele cercului criticei franceze Publicăm aci textul scrisorii adresată congresului de marele critic şi preşedinte al biroului internaţional, d. Paul Ginisty, fost director al Teatrului O­­deon şi actualmente inspector în ministerul artelor. Exprimând profundele mele regrete de a nu fi putut asista la congresul din Sinaia şi Bu­cureşti, adresez omagiul meu României şi rog pe d. Fagure e­­minentul preşedinte al asocia­ţiei criticei române, al cărui nu­me este pretutindeni respectat, de a primi salutul meu cordial. Binevoiască a mai primi şi u­­rările ce le fac întru succesul celei de a treia reuniune profe­sională, care va strânge mai a­­proape rândurile între scriitori exercitând aceleaşi funcţiuni şi cari se interesează de aceleaşi studii in onoarea şi demnitatea teatrului, — acest mare meşter de înţelegere între popoare. Ideia pe care am emis-o, în numele criticei franceze, provo­când congresul de la Paris, care n’a fost decât o încercare, — a luat fiinţă şi, prin îngrijirea criticei române, prin admirabi­la organizare pe care ea a asi­gurat-o, prin ospitalitatea atât de prodigioasă a unei nobile ţări, — manifestaţiunea din Bu­cureşti va fi cea mai importan­tă şi cea mai fecundă a aşeză­mintelor criticei, cari concură la o mare operă pacificatoare. Sarcina este vastă şi încredin­ţată unei elite care reprezintă gândirea lumii literare; ea în­trece chiar, prin o mulţime de laturi, programul judicios sta­bilit. Sunt, fără îndoială, interpre­tul sentimentelor tuturor celor involuntar absenţi declarându­­vă că eu sunt sufleteşte alături de dv., că voi urmări cu ardoa­re lucrările dv. şi că, dimpreună cu congresiştii prezenţi, ei sunt fericiţi că edificiul a cărui con­strucţie a fost începută, se con­solidează pe acest pământ ro­mânesc,­­ măreţ prin încercă­rile suferite, glorios prin forţa voinţei, mărit prin credinţa con­stantă a destinelor sale. PAUL GÎNISTY Noul subsecretar de stat al Sănătăţii D. dr. Iuliu Moldovan va fi numit subsecretar de Stat al sănătăţii, în ministerul mun­cii, sănătăţii, cooperaţiei şi ocrotirilor sociale. D. dr. Iuliu Moldovan a o­­cupat, până la alegerea d-sale ca deputat, demnitatea de se­cretar general al ministerului sănătății. Evreii la ^dua plângerilor“ IERUSALIM, 21. — (Tel. part). — Prima oară dela începutul tulbură­­rilor sângeroase, evreii şi-au făcut ori din nou rugăciunile la Zidul Plângerei. O puternică gardă poliţienească a asigurat liniştea. Nu s’au produs în­să nici un fel de incidente. Luni 23 Septembrie „LUPTA“ începe publicarea articolelor scriitorului PANAIT ISTRATI ' - - ■ ;'l ‘ ' ‘ •(._ I . ; i. i ' S: ■ 7 } _ ' ' f.v 7. ’-A .. - : V -■ ; \ 'v ' asupra­ tragediei dela Lupeni At^iarple JLDEVARUL“ Str. Const. Miile (Sărindar) No. 9—11 . ­

Next