Lupta, ianuarie 1930 (Anul 9, nr. 2442-2465)

1930-01-14 / nr. 2451

99CURCUBEU primul film complect cântat și vorbit 99 Cinema d FILM SONOR I prezintă cu un strălucit succes PRIMA COMEDIE SONORA cu excdsnta! comic @mefricn fILM SONOR DOROTHY SEBASTIAN MALECSSiliul IN NOAPTEA NUNTII În afară din program: marele cântăreț negru GEORGE WASHINGTON in SONNY BOY * SHOUL DER ARMS Mon. Metro MARILE SUCCESE MUZICALE DIN ACEST SEZOM Complectase $ TITA BUFFO I cel mai mare bariton din lume cântă in opera AFRICANA Alegerile comunale pe d. dr. Gheorghian? Declaraţiile d-lui dr. Lupu Alegerile comunale se apropie. Forţele se limpezesc. Descojind chestiunea de numeroasele zvonuri interesate ce se lansează din toate taberile, putem schiţa astfel pregătirile de luptă: guvernul lucrează lent, îşi constitue cu greu grupările de atac, deoarece lupta va fi aprigă; opoziţia, bazată pe acest considerent, arată un optimism ce tinde să facă pe fiecare partid să-şi încerce singur puterile. Nu vom avea deci cartele multe sau interesante, mai ales că nici în organizaţia guvernamentală, fruntaşii cari voesc să aibă rodul întreg al victoriei, sunt contra cartelelor. DOUĂ CONSFĂTUIRI SECRETE La d. Madgearu, au avut loc până acum două consfătuiri secrete, una cu 4 fruntași, alta cu 7. Dacă se va urma cu această progresiune, până la comitetul de 100, mai va... Ce se desprinde din aceste consfătuiri? In primul rând, că s’a afirmat popularitatea edililor guvernamentali în Capitală, primarii și prietenii lor au arătat d-lui Madgearu că în Inspecţiile lor prin cartiere, populaţia îi recunoaşte şi că nu mai poate de dragul lor. In consecinţă, la ce bun cartelele? La ce bun mai ales, schimbări? De ce să se aducă un om din afara consiliilor, în fruntea Municipiului, când d- Dobrescu e activ şi simpatizat? Aţi înţeles desigur reversul acestei acţiuni: sacrificarea doctorului Gheorghian. Cei ce susţin pe d. Dobrescu, îşi bizue acţiunea pe afirmaţia că d. dr. Gheorghian e... prea amabil, prea îngăduitor. In asemenea condiţiuni, d. dr. Gheorghian va pune oare listă separată, cu amicii d-sale? Până acum nu se ştie. Şi încă o consfătuire Sunt inexacte zvonurile că în sânul guvernului s’a căzut de acord pentru formarea listelor. încă o consfătuire va avea loc astă seară, Luni, la d. Madgearu, şi probabil se vor mai ţine şi altele, până ce se vor fixa listele. Totuşi,, comisiunile interimare trebuesc complectate cu câte 11 membri, şi în forma lor cea nouă, vor reprezintă lisetele de sectoare. Ce aspect vor avea aceste liste, depinde de reuşita anumitor grupuleţe de a se iepune. Vom avea, după toate probabilităţile, excluderea celor cu anchete, şi pătrunderea unor parlamentari la consiliu. Albastra va avea în frunte pe d-nii Dobrescu şi Tănăsescu; Verdele pe d. Pompiliu Ioaniţescu, Pantazopol, Ghelmegeanu şi Vasilescu Nottara; Galbenul pe d. Aurel Bolintineanu, — zice-se. Plus, câteva femei. FEMILE SE AGITĂ Deocamdată femeile au obţinut locuri pe listele judeţene, în urma delegaţiei ce s’a prezintat d-lui Maniu, căruia d-na av. Gheorghiu i-a expus cazul. Niciodată nu a existat mai mare fierbere printre feministe. Cititorii noştri îşi amintesc că ziarul nostru, printr-un interview ce ne-a acordat d-na Calipso Botez, a aruncat chestiunea dacă femeile trebue sau nu să se înscrie în partidele politice. Deosebirea de vederi intre d-nele Alexandrina Cantacuzino (partid femeesc) și Botez (femeile să intre în partidele existente), pe care am prevăzut-o, s’a produs. Celelalte grupări se agită de asemeni. Majoritatea lor vor da însă primul lor vot guvernului, care le-a dat drepturi. D. DR. LUPU DECLARĂ:» — „Regret că s’a fixat acuim alegerile- Nu e oportun... Spiritele învrăjbite, pot duce la scene regretabile... „Trăim intro criză politică latentă, pe care actele guvernului o va agrava, desigur, până la izbucnire“. D. INFGIL MADGEARU Este posibil, adaugă d. Lupu, ca lupiştii să intre in combinaţiuni cu profesioniştii. Lupismul însă, va pune liste. Cu guvernul, d. Lupu nu vrea colaborare. E insă aci, politica vulpei, nu a lupului. In adevăr, fruntaşii organizaţiei naţionale ţărăniste din Capitală, ne-au declarat că în nici un caz nu ar admite cartel cu d. dr. Lupu, a cărui fracţiune este cu totul neglijabilă. „Nici nu contează, şi de aceea nu ne ocupăm de ea... CONSFĂTUIREA LUPIŞTILOR Eri a avut loc şi o consfătuire lupistă. In vederea alegerilor comunale, D. dr. Lupu a făcut un expozeu asupra situaţiei. Au mai luat parte d-nii Borcea, Radovici, Calotă, Nicoară, etc., cari au luat de asemeni cuvântul, arătând situaţia grea în care se află guvernul. P. Calotă a protestat contra legei presei cu care guvernul intenţionează să vină. S-a analizat apoi situaţia la comună. COALIZAREA „CETĂŢENEASCĂ” Un curent interesant la opoziţie, este acela de a se încerca o Coaliţie generală „cetăţenească“, ce ar urma să fie opusă guvernului. Liberalii tratează cu averescanii şi iorgiştii. Liberalii vor face in orice caz liste, d. dr. Gomescu fiind sigur că se bucură de o mare popularitate în Capitală. D-sa isi bazează această credinţă şi pe, unele rezultate din alegerile trecute. In ce priveşte raportul dintre guvern şi celelalte partide, chestiunea se poate preciza în modul următor: Naţional-ţărăniştii sunt în general contra cartelelor, vorbim despre fruntaşii organizaţiei Capitalei, dat fiind că uu averescani nu au încredere, şi atunci, preferă să facă nu acumn, ci după alegeri, apropierea de acele elemente ale opoziţiei, cari vor intra în consilii. Vrem să spunem că acele elemente opoziţioniste ce vor învinge pe alocuri, vor putea — cred fruntaşii naţional-ţărănişti, să fie atraşi de partea guvernului. De altă parte insă, — şi în această categorie ar fi şi frac-" tiunea Gheorghian, — unii se tem de această luptă electorală, pe care o cred foarte serioasă pentru guvern, şi de aceea cer să se constitue listele cu chibzuinţă, şi mai ales cu oameni capabili, ce se bucură de o popularitate reală. Această categorie nu este nici contra părerii ca guvernul să înceapă o acţiune de împăciuire, pentru realizarea unor liste real cetăţeneşti. Noi nu credem că se vor putea constitui carteluri şi blocuri cetăţeneşti reale, — nu numai cu numele, — din iniţiativa guvernului. La BULEVARD PALACE Azi o Premieră senzaţională AMANTA dramă de mare senzaţie in 7 acte cu CLARA BOW RICHARD ARLEN COMPLECTARE: O nostimă comedie Premieră în 2 acte Mob Astra Cum vor fi alcătuite listele guvernamentale Am arătat că în cărând comisiunile interimare ale Capitalei vor fi complectate cu numărul de membrii prevăzuţi de lege pentru consiliile comunale ale municipiului Bucureşti. In cursul acestei săptămâni numirile norilor membrii vor fi gata, iar comisiunile astfel constituite vor fi prezentate şi în faţa corpului electoral în alegerile comunale. In acest scop d. Virgil Madgearu, şeful organizaţiunilor din Bucureşti, a întrunit la d-sa acasă pe şefii de culori, pe primarul Capitalei şi pe cei de sectoare, cu care a avut un schimb de vederi în ce priveşte persoanele cari vor complecta actualele comisiuni interimare. Listele nu au fost definitiv alcătuite şi nu vor fi gata decât joi, când vor fi prezentate spre aprobare delegaţiunei permanente a partidului. S’au stabilit totuşi o serie de amănunte în legătură cu aceste numiri şi cu alegerile comunale. Odată cu noile numiri, va lua fiinţă primăria de galben al cărei primar va fi d. Aurel Bolintineanu deputat de Ilfov, iar municipiul va funcţiona având ca primar general pe d. Dem Dobrescu aşa precum prevede noua lege de organizare. Conducătorii naţional-ţărăniştilor îşi dau seama, că în mod special alegerile comunale din Capitală vor da loc la lupte foarte viu disputate. De aceea s’a hotărît ca printre norii numiţi, să fie cât mai multe oameni cu greutate şi suprafaţă politică. Capii de listă au fost hotărâţi astfel:La Galben va figurat la fruntea listei d. Virgil Madgearu şeful organizaţiei din Capitală. La Albastru, va candida în capul listei d. Dem. Dobrescu, actualul originar al municipiului_ La Verde cap de listă va fi d. Pompiliu Ioaniţescu, şeful organizaţiei din acea culoare. La Negru nu este facă fixat definitiv capul de listă. Opoziţia este foarte tare la acest sector şi sunt temeri că d. Alex. Protopopescu primarul actual al sectorului nu va putea face faţă nevoilor, mai ales că şeful acestei culori d. Aurel Bolintineanu va candida pe lista de la Galben, unde va fi primar. Pentru ca această listă să aibă mai multă şansă de reuşită, se va face apel la p. D. R. Ioaniţescu să candideze în capul ei, d-sa fiind un vechi luptător în culoarea de Negru. Dar legea nu admite ca ministrul de interne şi sub-secretarii lui de stat să facă parte din consiliile comunale, întrucât sunt şefii autorităţei tutelare a primăriilor. Se crede însă, că până la depunerea candidaturilor, d. R. Ioaniţescu va trece de la ministerul de interne, ca ministru unui alt departament şi atunci va avea posibilitatea să candideze la Negru. De aceea nici d. Madgearu, aici d. D. R. Ioaniţescu nu vor figura la comisiunile interimare cari se numesc acum, d-lor urmând să candideze numai în alegeri, alături de ceilalţi membri ai comisiunilor interimare, dintre cari se vor retrage câte unul la Galben şi la Negru spre a le face loc. Listele de candidaturi vor fi depuse în primele zile ale lunei Februarie. La început fusese vorba să candideze alături de naţional-ţaranişti şi câteva personalităţi neînregimentate la partid şi cari nu fac politică militantă. S’a renunţat faşă la această idee, aşa că acum este sigur că partidul nu va epata la aceste alegeri cât pe forțele sale proprii. REP. LAPTA CRONICA TEATRALA teatrul Fantasio: „Cafeneaua mică“, de Tristan Bernard Una din acela seri in cari rampa dispare. Scenă şi parter se confundă, în clocotul răgetelor. Piesa a mai fost jucată la noi şi subiectul se cunoaşte. E vorba ca un chelner care m®§tea®Şt® P® neaşteptate o avere. Patronul prinde de veste înaintea celui interesat. Ii impune UP contract cu o clauză ce prevede 4vo sute de mă franci despăgubire din partea celui care va rupe contractul, îmbogăţitul Albert ar vrea să evadeze din postul de chelner, dar,~ două sute de mii de franci despăgubire? !îe fantastic! I-ar rămâne numai şease sute de mii de franci, când abia şi-a alcătuit „bugetul" conform cu un capital de opt sute de mii! Nu se mai poate! Va primi daci să rămână în serviciu, mulţumindu-se să ducă o viaţă de petreceri şi risipă numai noaptea. Din această dublă existenţă se nasc fireşte situaţii savuroase pe care resursele de inventivitate ale autorului le multiplică la infinit. In piesă nu se ştie dacă eroul e copilul din flori al unui conte sau copil din alte flori. E însă cert că Albert, cel d® aseară, e miraculosul fiu născut din căsătoria inspiraţiei d-lui Tristan Bernard cu geniul d-lui Iancovescu. Numai dintr’o unire predestinată poate ieşi asemenea progenitură. însuşirilenăscute ale interpretului şi-au găsit mulajul în cari par a fi fost turnate da creator. O contopire mai totală între actor şi rol, nu e de închipuit! Volubilitatea, exuberanţa, scăpărătoarea inteligenţă ca vibrează în fia care cuvânt, in fiecare tăcere, în fiecare atitudine, în fiecare gest, într’o clipită de gene, într’o ridicare d® sprânceană, humorul sculptat în mimica mobilă a celei mai nobile măşti din lume, toate făceau din jocul da ase era un şuvoi de neîntreruptă agitaţie şi efervescenţă; umpleau scena; păreau a se continua şi in antracte dincolo de cortina căzută. Un excelent partener a avut în d. Roland de Jassy. Intrigantul vulgar, care flămânzeşte d® voie bună o zi întreagă ca să-şi rezerve stomacul pentru un supeu abundent plătit seara de alţii, a fost foarte caracteristic realizat de talentatul artist. Un mare suces de ilaritate admirativă, a avut d-na Wauvrina, subliniat de repetate aplauze la scenă deschisă. Un artist care ştie să păstreze şi în farsă acea măsură care nu trebuia să lipsească din nici o creaţie artistică, măsură care-i face cinste, pe d. Ştefan Decu. Rutinata şi admirabila artistă care e d-na fantzi-Cutava-Barozzi, a stat cu multă strălucire alături de marele ei partenerii, prea mare numărul acelora cari, în frunte cu d-ra Angela Mateescu, Leon Lefter, şi-au dat obolul pentru reuşita spectacolului. P. Iancovescu a izbutit să imprime şi punerii în scenă şi mişcărilor de ansamblu un allegro, care a evitat publicului orice oboseală, afară de cea a râsului excesiv şi irezistibil. Decorul din actul al doilea, merită să nu fie trecut cu vedere. Piesa se cuvine să fie văzută de toţi iubitorii de artă înaltă şi râs sănătos ,chiar de cei cari au mai văzut-o. Căci nu e numai o reluare ci, şi o renovare. adrian versaa D-na TANTZI CUTAVA-BEROZZI Combaterea scăderei monedei spaniole MADRID, 12. (Rador). — Guvernul a luat o serie de măsuri pentru a combate scăderea cursului peşetei. Pentru a studia situaţia monetară şi metodele de asanare vor fi invitaţi la Madrid şase experţi financiari străini. o nouă explozie de gaze la Ploești O PERSOANĂ GRAV BANDA PLOEȘTI, 12. — In strada Barbu Delavrancea la fabrica de mezeluri Alfred Weiss s’a produs o explozie de gaze. La un moment dat într’o cameră a fabrice! a început să invadeze gaze. Cum focul ardea in sobă, gazele au făcut explozie, aprinzându-se, D-na Weiss care se găsea In acea cameră, a suferit arsuri pe față. Toate lucrurile din casă luând foc, a fost nevoie de ajutoare pentru ca incendiul provocat să nu se întindă. Din cercetările făcute s’a constatat că gazele ce-au invadat In cameră, proveneau de la o conductă din stradă care se spărsese. Afacerea senzaţională din Varşovia ’ VARŞOVIA, n. (Mov).In legătură cu interceptareaşi divulgarea unei convorbiri telefonice intre preşedintele Republicai şi primul ministru, judecătorul de instrucţie însărcinat cu ancheta a procedat prin o inspecţie a centralei telefonice din Varşovia. Cercetarea s-a făcut cu condlusul unor experţi technici şi a constatat că nu există niciun fel de post de ascultare a convorbirilor, întrucât afacerea a stârnit senzaţie, ministrul Poştelor, a publicat azi un comunicat prin care constată că secretul corespondenţei telegrafice şi a convorbirilor telefonice este respectat cu stricteţe. Delictele contra secretului corespondenței sunt pasibile de pedepsele prevăzute în lege. DURERILE de cap, nevralgii, gripă, reumatism, se vindecă numai prin Antinevralgie Dr. Nanu-Muscel în cutii originale conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. Se găsesc de vânzare la farmacii şi drogherii Pagina 8*a Crima din Calea Dudești Pe urmele asasinilor Carolinei Schwarz Investigaţii, arestări, presupuneri Crima din str. Petre Carp, a cărei victimă a căzut Carolina Schwwarttz, continuă să ţină trează opinia publică. Este în interesul acesta al publicului, o amintire petrecută acum câţiva ani, tot în cartierul Dudeşti? E vie încă în mintea tuturor oribilul asasinat comis asupra soţilor Rosgh, proprietarii unei bodegi din calea Dudeşti. Sălbătăcit ea car® a fost ucisă Carolina Schwartz, precauţiunile bandiţilor, modul lor de a pregăti lovitura după ce studiaseră în amănunţime situaţia, sunt aproape identice cu asasinatul săvârşit asupra soţilor Bosch. Evident, suntem facă în faza presupunerilor. După cum şi d. judeinstructor Papadopol, titularul cabinetului V, nu face altceva decât să tatoneze diferite ipoteze. Este de altfel un obiceiu universal: după o crimă, fie ea cât de celebră, ori cât de ştearsă, nu lipsesc din coloanele ziarelor trasarea ipotezelor prin fanteziile autorilor. Şi nu lipsesc tot soiul de comentarii şi invenţii. Pe ziua de em d. jude-instructor Papadopol, a făcut un apel la reprezentanţii presei ca să-i dea concurs, într’o formă foarte civilizată. Magistratul instructor a cerut să nu se mai publice enormităţi ca cele publicate în ultimele zile în ziarele din Capitală. D-sa crede, că, presa poate da un ajutor eficace instrucţiei, publicând faptele într’o lumină ce nu poate dăuna urmărirei. ULTIMELE CERCETĂRI Ultimele cercetări în această afacer criminală s’au făcut pe baza ţinut denunţ a unui ajutor de şofer care a anunţat poliţia că, la noaptea crimei, pe la orale 3, a dus, din calea Dudeşti, apr® un local de piaţă, patru indivizi ce vorbeau despre nişti s oboi. Şi ajutorul de şofeur, a dedus că, e vorba de cheile de la casa de bani de la locul armei. Cei patru indivizi, au fost găsiţi. Unul e tinichigiu, altul e chelner, şl treilea vânzător ambulant, al patrulea lucrător. Toţi patru au dat alibiuri. Ei sunt menţinuţi la poliţie und® vor continua azi cercetările. Cei patru urmează doar a fi confruntaţi cu unele persoane. Fiindcă de fapt, au stabilit, minut cu minut unde A® aflau In orele când s’a petrecut cri- ma. Soţul victimei, prezentat şi el la un moment dat sub bănuiala de a-şi fi ucis soţia, a fost şi el eliberat La dispoziţia instrucţiei au rămas o seamă de indivizi, vânzători ambulanţi, chelneri, etc. etc., cari sunt obicinuiţi ai lupanarelor din cartierul Dudeştilor. In zorii zilei, s’a făcut o nouă arestare, în persoana unui client obicinuit ăl bodegei ,,La englezul”. Bănuiala a luat naştere din faptul că individul a fost văzut rănit la mâini şi figură şi se presupune că aceste răni sunt provenite din lupta avută, cu victima. Dar şi individul acesta a stabilit unde se afla. Prin urmare... După cum am mai spus, d. judeinstructor Papadopol, urmăreşte o pistă cu totul diferită decât cele ce sau scris la ziare. D-sa, deşi nu renunţă să cerceteze nici posibilităţile celelalte ce se ivesc la cursul urmărirei, urmăreşte un t®l format de la început. Potrivit acestui fel, magistratul instructor continuă, secondat de d. procuror Răşcanu, identificare unor indivizi dispăruţi de sub privigherea poliţiei imediat după săvârşirea crimei. Dar — ascultând rugămintea d-lui jude-instructor Papadopol — nu vom insista prea mult şi ne vom mărgini să spunem că d-sa Va avea şi de astădiată succesul înregistrat cu prilejul prinderei asasinilor Mafiei Costescu, o arestare Avansările medicilor militari E vorba de avansarea ofiţerilor medici. Normal şi legal această avansare se producea până in 1926 aşa după cum urmează: eti după doi ani de studii la Facultatea de medicină se obţinea gradul de medic sublocotenent. tfi după 6 ani de facultate se obţinea gradul de medic locotenent, iar c) la obţinerea titlului de dori prin medicină, indiferent ce interval de timp se scurge intre avansarea la gradul de locotenent şi obţinerea titlului academic, se producea avansarea de medic căpitan. Avansarea la gradul de medic căpitan era şi este o necesitate legală, pentru că era efectul imperios al legei Răşcanu din 1921, Monitor 83 art. 29, privitoare la avansarea medicilor şi al angajamentului (cu contract) pe care-l făcea aspirantul militar la titlul de doctor în medicină. Legea Răşcanu a fost isvorîta dintr’un înalt sentiment de justiţie, pentru a se putea repara diferitele denivelări ce fatal s’au produs din cauza războiului, prin pierdera a 2 ani de studii. Cu alte cuvinte, acelora cari şi-au făcut datoria, luând parte activă la războiul pentru întregirea aspiraţiunilor noastre naţionale, capitatal au întrerupt studiile, şi cari după răsboiu au îmbrăţişat cariera medico-militară, li s’a recunoscut un drept de elementară logică, şi care trebuia să fie imutabili de a fi avansaţi căpitani odată cuobţinerea titlului academic. Ofiţerii medici titraţi sunt obligaţi să absolve un curs de pregătire medico-miliar, aşa ziau Şcoala superioară sanitară- Prin biţe» Răşcanu a rămas definitiv Şi foarte clar stabilit: „pentru gradul d® medic căpitan ofiţerul propus trebuie să aibă şi titlul de doctor la medicină şi să fi absolvit şcoala superioară sanitaril ,afară de seriile de elevi cari au făcut răsboiul si egri pot fi iravi- UUl medici căpitani la obţinerea titpului academic şi vor face Şcoala superioară sanitară cu acesttrail". Avansarea ofiţerilor medie! ţinând în seamă categoricul articol din legea Răşcanu, s’a efectuat până în Oct. 1926. Un lucru ciudat se întâmplă însă pornind dela această dată dată şi anume: nici un medic care obţine titlul de doctor in medicină nu mai este avansat căpitan. Dece? Se terminase seriile da răsboi? Nu. A fost îngrădită legea Răşcanu — atât de categorică — de acest termen fatal de 30 Iunie sau 1 Oct. 1926? Nu. Dar atunci? Nimeni nu a putut să pătrundă misterul acestei hotărîri, care aruncă în sufletul tinerilor titrati o decepţie atât de nemeritata. Si desigur demoralizarea lor se intensifică cu atât mai mult, cu cât după atâta vreme de completă uitare şi nepăsare — din Oct. 1926 — nici la prezent nimeni nu se gândeşte să 1® acorde gradul de medic căpitan, fait spiritul legii care a ridicat la gradul de medic căpitan atâţi colegi. Această măsură de a fai li se cunoaşte un drept consfinţit de o lege, in baza căreia o parte din colegii far te-au luat înainte, şi la grad şi la vechime — cari n’au prezentat calităţi sau virtuţi în Plus- desigur că e o nedreptate. Spiritul legii Răşcanu, atât de clar, nu permitea nici o interpretare ulterioară şi nu reese nicăeri că avansarea la gradul de medic căpitan pe data obţinerii titlului academic, se va face numai până în 3° ianuarie 1926, această avansare pentru acei ce au făcut răsboiul pr,patim, nu este condiţionată de data când medicul îşi va sustrag teza. Şi apoi pentru a lucra conştiincios şi cât mai complet Un subiect ştiinţific, nutrebue să se drămuiască timpul absolut necesar pentru 4®s&vârşirea lui. D. ministru a! armatei dat fiind spiritul de dreptate ce-l caracterizează — trebue să găsească modalitatea, — cât mai neîntârziat, să îngripteze la gradul de căpitan pe aceştî irod’ci locotenenți acordându-ia totodată și vechimea din ziua obținerii titlului academic, după spiritul si prevederile legii ‘Raşcanu.'"